2rhc-67/14 — Încasarea penalităţii şi a dolbînzii de întîrziere

prima instanţă : G. Bivol dosarul nr. 2rhc-67/14 instanţa de apel: V. Pruteanu I. Cimpoi, M. Guzun instanța de recurs: I. Sîrcu, V Clevadî, I. Oprea, L. Catan, T. Chişca-Doneva ÎNCHEIERE 23 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Iurie Bejenaru Tamara Chișca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Compania de Asigurări „Moldova-Astrovaz” Societate pe Acțiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „Niseuro-Trans” împotriva Companiei de Asigurări „Moldova-Astrovaz” Societate pe Acţiuni cu privire la încasarea penalității și a dobânzii de întârziere, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014, prin care a fost admis recursul declarat de către Societății cu Răspundere Limitată „Niseuro-Trans”, casată integral decizia Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2013 și hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 14 martie 2013 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t a t ă: La 18 octombrie 2012, SRL „Niseuro-Trans” a depus cerere de chemare în judecată împotriva CA „Moldova-Astrovaz” SA cu privire la încasarea penalităţii şi a dobînzii de întîrziere. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că la 10 februarie 2008 a încheiat cu CA „Moldova-Astrovaz” SA un contract de asigurare facultativă benevolă (CASCO), obiectul asigurării fiind autocarul de model „Mercedes Benz 0350” cu n/î NS XX 816, care-i aparţine cu drept de proprietate.

Conform prevederilor contractului de asigurare a achitat în beneficiul CA „Moldova-Astrovaz” SA valoarea primei de asigurare stabilită de părţi în mărime de 50720 lei, ceea ce constituie 3,8% din valoarea bunului asigurat, iar pârâtul i-a eliberat poliţa de asigurare din 10 decembrie 2008. Susţine că în noaptea de 20 februarie 2009 spre 21 februarie 2009, autocarul sus menţionat a fost sustras de la parcarea amplasată în or. Veneţia regiunea Vevito din Italia.

Ulterior, prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 18 iulie 2011, modificată prin decizia Curţii de Apel Chişinău și menținută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie, s-a dispus încasarea din contul CA „Moldova-Astrovaz” SRL în beneficiul său a sumei de 90 000 euro, suma despăgubirii fiind încasată la data de 16 februarie 2012 prin ordinul de plată nr. 156. Invocă că prin prisma celor menţionate şi ţinînd cont de prevederile art. 6 alin.(6) al Legii cu privire la asigurări nr. 407 din 21 decembrie 2006, care indică că în caz de încălcare a termenului de plată a indemnizaţiei de asigurare sau a despăgubirii de asigurare din vina asigurătorului, acesta va plăti asiguratului, beneficiarului asigurării şi/sau păgubitului, pentru fiecare zi de întârziere, penalitate de 0,1 % din suma indemnizaţiei sau despăgubirii, CA „Moldova-Astrovaz” SRL urmează să-i achite o penalitate de întârziere în mărime de 261340 lei, pentru neachitarea în timp a despăgubirii de asigurare.

Totodată, indică că legislaţia în vigoare prevede şi o dobândă de întârziere în situaţia descrisă. Astfel, ţinând cont de data scadenţii 11 mai 2010 şi achitarea de facto la 06 februarie 2012 a despăgubirii de asigurare, consideră reclamantul că CA „Moldova-Astrovaz” SA urmează să-i achite o dobândă de întârziere în mărime de 37008 euro, ceea ce constituie 585836 lei. Menţionează reclamantul că în adresa pîrîtului a fost expediată o reclamaţie în sensul achitării penalităţii şi a dobînzii de întîrziere, însă careva răspuns la reclamaţia expediată nu a primit. Solicită încasarea de la CA „Moldova-Astrovaz” SA în beneficiul său a penalităţii pentru neachitarea la timp a despăgubirii de asigurare în mărime de 261340,02 lei şi a dobînzii de întîrziere în mărime de 585 836 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 martie 2013, acţiunea a fost admisă integral, fiind încasat de la CA „Moldova-Astrovaz” SA în beneficiul SRL „Niseuro-Trans” dobînda de întîrziere în mărime de 585836 lei, penalitatea în mărime de 261340 lei și suma taxei de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 7840 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2013, a fost admis apelul declarat de către CA „Moldova-Astrovaz” SA, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă integral. Totodată a fost încasat de la SRL „Niseuro-Trans” în beneficiul CA „Moldova-Astrovaz” SA cheltuielile de judecată în mărime de 19061,46 lei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014, a fost admis recursul declarat de către SRL „Niseuro-Trans”, casată integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe şi emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat din contul CA „Moldova-Astrovaz” SA în beneficiul SRL „Niseuro-Trans” dobânda de întârziere în mărime de 26606,71 euro echivalentul în lei moldovenești la momentul executării hotărârii și cheltuielile de judecată în mărime de 7840 lei. În rest acțiunea a fost respinsă. La 20 mai 2014, CA „Moldova-Astrovaz” SA a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014, solicitând admiterea acesteia, casarea decizia instanței de recurs și rejudecarea pricinii în ordine de recurs cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a recursului cu menținerea deciziei instanței de apel.

Susţine că instanța de apel la emiterea deciziei justificat a constatat omiterea de către SRL „Niseuro-Trans” a termenului de prescripție pentru înaintarea pretențiilor de încasarea a penalităților, corect în acest sens fiind aplicate dispoziţiile art. 268 lit. a) şi 271 Cod civil, potrivit cărora se prescriu în termen de 6 luni acţiunile privind încasarea penalităţii. Or, în speţă intimata a omis termenul de prescripţie, acţiunea fiind înaintată după expirarea a mai mult de 8 luni, de la data executării deciziei Curţii de Apel Economice din 23 ianuarie 2012, prin care s-a dispus încasarea în beneficiul intimatei a sumei de 90000 euro. Iar intimata nu a dovedit prin recursul declarat că instanţa de apel ar fi aplicat eronat normele citate mai sus şi, în consecinţă, nu a dovedit temeinicia pretenţiei date.

De asemenea invocă că instanța de apel la emiterea deciziei corect a respins pretențiile intimatei privind încasarea dobânzii de întârziere, deoarece potrivit acțiunii înaintate în cauză, dobânda de întârziere a fost calculată de către SRL „Niseuro-Trans” pe perioada 11 mai 2010 - 06 februarie 2012, din suma despăgubirii de asigurare ce a fost dispusă spre încasarea de către Curtea de Apel Economică din 23 ianuarie 2013 în mărime de 90000 euro, însă potrivit prevederilor art.619 al Codului Civil, dobânda de întârziere se aplică obligațiilor pecuniare exclusiv pe perioada întârzierii executării obligației. În speţă, însă, suma adjudecată de Curtea de Apel Economică nu era pînă la pronunţarea deciziei acesteia din 23 ianuarie 2012 nici certă, nici lichidă şi nici exigibilă.

Afirmă că pînă la data emiterii deciziei susmenţionate suma despăgubirii de asigurare pretinsă de intimată în mărime de 100000 euro nu a fost recunoscută de către Companie, ca urmare a neprezentării de către intimată a tuturor informaţiilor şi materialelor necesare pentru stabilirea existenţei cazului asigurat. În aceste condiţii menționează că nici SRL „Niseuro-Trans şi nici prima instanță nu a indicat motivul pentru care consideră că perioada scadentă este din 11 mai 2010, indicând doar că compania de asigurări ar fi obligată să achite despăgubirea de asigurare în termen de 10 zile, fără a fi indicată şi data scadenței.

Mai invocă că potrivit prevederilor art.617 alin.(1) al Codului Civil , în cazul în care nu se execută obligația în urma somației primite după scadență din partea creditorului, debitorul se consideră în întârziere ca urmare a somației, însă, în speță SRL „Niseuro-Trans” nu a înaintat vreo somație cu privire la încasarea dobânzilor de întârziere, fapt ce confirmă netemeinicia acțiunii, iar somația la care face referire intimatul a fost înaintată exclusiv referitor la penalităţi, mai mult că aceasta a fost înaintată după achitarea despăgubirii de asigurare, care a devenit scadentă la 23 ianuarie 2012. Consideră că pretențiile SRL „Niseuro- Trans” sunt neîntemeiate, iar compania de asigurare a achitat despăgubirea de asigurare în termenul stabilit de lege de la data când a devenit scadentă, respectiv recursul înaintat de către intimata nu s-a încadrat în temeiurile prevăzute de lege pentru declararea acestuia, fiind astfel neîntemeiat.

În susţinerea cererii de revizuire CA „Moldova-Astrovaz” SA s-a referit la prevederile art. 449 lit. b) CPC. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Cu referire la prevederile enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuent în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or ultimul a oferit împrejurări ce ţin de fondul cauzei, care nu se încadrează în temeiurile reglementate de art. 449 CPC.

Pe când, în sensul normei enunţate este de înţeles ca faptele invocate trebuie să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată şi să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă, pe când cele invocate ca temei de revizuire de către CA „Moldova-Astrovaz” SA, au fost menţionate de ultimul şi în referinţa depusă la cererea de recursul declarată împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2013, fapt ce în plus indică la netemeinicia cererii de revizuire. Aici se va remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Din considerentele menţionate şi având în vedere că în cererea de revizuire nu sunt indicate careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Compania de Asigurări „Moldova-Astrovaz” Societate pe Acțiuni împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „Niseuro-Trans” împotriva Companiei de Asigurări „Moldova-Astrovaz” Societate pe Acţiuni cu privire la încasarea penalității și a dobânzii de întârziere. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Iuie Bejenaru Tamara Chişca-Doneva