2ra-1127/14 — Încasarea împrumutului, dobînzii, dobînzii de întîrziere, anularea contractelor de vînzare-cumpărare, recunoaşterea valabilităţii contractului de gaj, transmiterea în posesie a bunului gajat.

Dosar nr. 2ra-1127/14 Prima instanţă: Judecătoria Ialoveni Judecătorul: Alexandra Sandu Instanţa de Apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: Cernat Nina Anatol Pahopol Lilia Bulgac Republica Moldova Curtea Suprema de Justiţie DECIZIE 23 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecători Ala Cobăneanu, Svetlana Novac, Oleg Sternioală şi Vera Macinskaia, examinînd recursul declarat de Iurie Alexa în interesele lui Boblic Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Boblic Gheorghe împotriva lui Căldare Larisa, Bogos Valeriu, Demerji Lucia, Demerji Vitalie, Raşcenco Ana, Raşcenco Alexandru despre încasarea împrumutului, dobînzii, dobînzii de întîrziere, anularea contractelor de vînzare-cumpărare, recunoaşterea valabilităţii contractului de gaj, transmiterea în posesie a bunului gajat, cererea reconvenţională a lui Raşcenco Ana împotriva lui Boblic Gheorghe şi Căldare Larisa despre recunoaşterea nulităţii contractului de ipotecă din 12 martie 2009, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2013, prin care apelurile declarate de Căldare Larisa, Demerji Lucia, Demerji Vitalie, Raşcenco Ana, Raşcenco Alexandru, au fost admise, ACONSTATAT: La 05 martie 2010 Boblic Gheorghe a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Larisei Căldare, Luciei Demerji, Demerji Vitalie, Anei Raşcenco, Raşcenco Alexandru şi Bogos Valeriu privind încasarea împrumutului, dobînzii, dobînzii de întîrziere, anularea contractelor de vînzare-cumpărare,

recunoaşterea valabilităţii contractului de gaj, transmiterea în posesie a bunului gajat. În motivarea acţiunii reclamantul Boblic Gheorghe a indicat că, la 12 martie 2009 a dat cu împrumut pîrîtei Căldare Larisa suma de 500000 lei pe un termen de 3 1 zile, pînă la 15 martie 2009. În acest sens, de către Căldare Larisa a fost întocmită personal o recipisă contrasemnătură prin care a confirmat circumstanţele date. Totodată prin acest înscris, Căldare Larisa a indicat ca garanţie a executării obligaţiei de restituire a împrumutului, instituie gajul asupra apartamentului acesteia din or. Ialoveni str. Moldova nr. 2 ap. 4. La fel a stabilit că în cazul în care suma împrumutată în mărime de 500000 lei nu va fi rambursată în termenul stabilit, apartamentul să fie trecut în proprietatea reclamantului Boblic Gheorghe.

Reclamantul a mai specificat că, în termenul stabilit, precum şi pînă la momentul depunerii acţiunii în instanţa de judecată Căldare Larisa nu şi-a onorat obligaţiile asumate prin contractul de împrumut. Consideră reclamantul că, reţinerea sumei împrumutate de pîrîta Căldare Larisa generează cauzarea de prejudicii, fiind în drept de a solicita calcularea de la suma datorată de 500000 lei a dobînzii aferente împrumutului şi a dobînzii de întîrziere. A mai menţionat reclamantul că, în cazul în care conform legii sau contractului, obligaţia este purtătoare de dobîndă, se plăteşte o dobîndă egală cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei dacă legea sau contractul de prevede altfel, suma împrumutată a fost garantată prin gajarea apartamentului or.

Ialoveni str. Moldova 2, ap.4, însă părţile nu au autentificat la acel moment separat un contract de gaj cu înregistrarea acestuia în registrul bunurilor imobile, care ar garanta efectiv posibilitatea de exercitare a gajului, consideră că, este în drept să solicite instanţei de judecată recunoaşterea valabilităţii contractului de gaj din 12 martie 2009 încheiat între Căldare Larisa şi Boblic Gheoghe în privinţa apartamentului, prin care Căldare Larisa a garantat rambursarea sumei de 500000 lei. În sensul susţinerii cerinţelor de declararea a nulităţii contractelor de vînzare- cumpărare încheiate de Căldare Larisa, consideră că acestea urmează a fi anulate, deoarece poartă un caracter fictiv.

Solicită reclamantul Boblic Gheorghe: • a încasa din contul Larisei Căldare în beneficiul lui Boblic Gheorghe suma împrumutului în mărime de 500000 lei, a dobînzii aferente în sumă de 26301 lei şi a dobînzii de întîrziere în sumă de 55890 lei; • recunoaşterea valabilităţii contractului de gaj din 12 martie 2009 încheiat între Căldare Larisa şi Boblic Gheorghe în privinţa apartamentului or. Ialoveni str. Moldova, 2 ap.4 cu nr. cadastral 550120300901004, prin care Căldare Larisa a garantat rambursarea împrumutului de 500000 lei; • declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare încheiat între Căldare Larisa şi Demerji Lucia; • declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare încheiat între Demerji Lucia şi Raşcenco Ana; • transmiterea în posesia lui Boblic Gheorghe a gajului format din apartamentul nr. 4 str. Moldova 2, or.

Ialoveni. 2 Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 20 aprilie 2011 acţiunea înaintată de Boblic Gheorghe a fost admisă. S-a dispus încasarea din contul Larisei Căldare în beneficiul lui Boblic Gheorghe a sumei împrumutului în mărime de 500000 lei. S-a dispus încasarea din contul Larisei Căldare în beneficiul lui Boblic Gheorghe dobînda în valoare de 26301 lei. S-a dispus încasarea din contul Larisei Căldare în beneficiul lui Boblic Gheorghe dobîndă de întîrziere în mărime de 55890 lei. A fost recunoscut valabilitatea contractului de gaj din 12 martie 2009 încheiat între Căldare Larisa şi Boblic Gheorghe în privinţa apartamentului nr. 4 din str. Moldova 2, or. Ialoveni cu nr. cadastral 550120300901004, prin care Căldare Larisa garantează rambursarea sumei de 500000 lei.

A fost declarat nul contractul de vînaze-cumpărare încheiat între Căldare Larisa şi Demerji Lucia la 30 decembrie 2009, autentificat de către notarul privat Colun Angela, înregistrat cu nr. 21136. A fost declarat nul contractul de vînzare-cumpărare încheiat între Demerji Lucia şi Raşcenco Ana, încheiat la 13 ianuarie 2010 cu nr. 87. S-a dispus transmiterea în posesia lui Boblic Gheorghe a gajului format din apartamentul nr. 4 din str. Moldova 2, or. Ialoveni. S-a dispus încasarea din contul Larisei Căldare în beneficiul statului taxa de stat în valoare de 24 980,00 lei. S-a dispus încasarea în mod solidar din conul Ludei Demerji şi Anei Raşcenco a taxei de stat în beneficiul statului în valoare de 5336,61 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 octombrie 2011 au fost admise apelurile declarate de Căldare Larisa şi Raşcenco Ana. A fost casată hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 20 aprilie 2011, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Boblic Gheorghe împotriva lui Căldare Larisa, Demerji Lucia, Raşcenco Ana cu privire la încasarea sumei împrumutului, încasarea dobânzilor, recunoaşterea valabilităţii contractului de gaj, declararea nulă a contractelor de vânzare-cumpărare şi transmiterea în posesie a gajului, pricina fiind restituită pentru rejudecare în prima instanţă.

La 27 februarie 2012 Raşcenco Ana a înaintat o acţiune reconvenţională împotriva lui Boblic Gheorghe şi Căldare Larisa privind recunoaşterea nulităţii contractului de ipotecă din 12 martie 2009. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, Boblic Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în judecată privind recunoaşterea valabilităţii contractului de gaj din 12 martie 2009 şi transmitere în posesie a gajului. Consideră reclamanta că, recunoaşterea valabilităţii contractului de ipotecă din 12 martie 2009, contravine prevederilor legislaţiei. Părţile la încheierea contractului de ipotecă nu au respectat condiţiile de formă a convenţiei stabilite de legislaţia în domeniu. A menţionat reclamanta că, nerespectarea acestei condiţii esenţiale stabilite de lege, constituie o încălcare care atrage nulitatea absolută a contractului, pe care instanţa de judecată o invocă din oficiu.

Consideră că, argumentele invocate Boblic Gheorghe, expuse în sensul susţinerii recunoaşterii valabilităţii contractului de ipotecă, precum că, părţile au omis de a 3 încheie un contract de gaj separat şi nicidecum din cauza că partea se eschivează de la autentificarea notarială a actului juridic, sunt neîntemeiate. A precizat reclamanta Raşcenco Ana că, la materiale nu există nici o probă că Căldare Larisa s-ar eschiva de la autentificarea notarială a contractului, iar în cererea de chemare în judecată nici nu se face referire la acest fapt, în realitate părţile au omis să îndeplinească această condiţie de formă. Consideră că, n-au fost întrunite condiţiile de declararea a valabilităţii contractului de ipotecă prevăzute de art. 213 CC.

Solicită reclamanta Raşcenco Ana, recunoaşterea nulităţii a contractului de ipotecă din 12 martie 2009, încheiat între Căldare Larisa şi Boblic Gheorghe. Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 18 martie 2013, acţiunea înaintată de Boblic Gheorghe a fost admisă parţial. S-a dispus încasarea din contul Larisei Căldare în beneficiul lui Boblic Gheorghe a sumei de 500000 lei – cu titlu de împrumutul şi a sumei de 55890 lei – cu titlu de dobîndă de întîziere pentru perioada 15 martie 2009 – 15 noiembrie 2009. Contractul din 30 decembrie 2009 prin care Căldare Larisa şi Bogos Valeriu au vîndut, iar Demerji Licia a cumpărat apartamentul nr. 4 situat or. Ialoveni str. Moldova, 2 cu S-57,8 m.p. cu nr. cadastral 550120300901004 contra sumei de 100000 lei, autentificat de notarul Colun Angela sub nr. 21136, a fost anulat.

Contractul din 13 ianuarie 2010 prin care Demerji Lucia şi Demerji Vitalie au vîndut, iar Raşcenco Ana şi Raşcenco Alaxendru au cumpărat apartamentul nr. 4 situat or. Ialoveni str. Moldova, 2 cu S-57,8 m.p. cu nr. cadastral 550120300901004 contra sumei de 177887 lei, autentificat de notarul Maria Mardari sub nr. 87, a fost anulat, cu aducerea părţilor în poziţia iniţială prin care vînzătorii Demerji Lucia şi Demerji Vitalie restituie lui Raşcenco Ana suma de 177887 lei. Cererea reconvenţională înaintată de Ana Raşcenco a fost admisă. A fost declarat nul contractul de ipotecă din 12 martie 2009 a apartamentului nr. 4 situat or. Ialoveni str. Moldova, 2, expus în recipisă scrisă de Căldare Larisa lui Boblic Gheorghe.

Pretenţia înaintată de Boblic Gheorghe privind recunoaşterea valabilităţii contractului de gaj din 12 martie 2009 a apartamentului nr. 4 situat or. Ialoveni str. Moldova, 2, expus în recipisă scrisă de Căldare Larisa, transmiterea imobilului în posesie şi încasarea dobînzii aferente în sumă de 26301 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a dispus încasarea din contul Larisei Căldare în beneficiul statului suma de 18985,73 lei – cu titlu de taxă de stat. S-a dispus încasarea din contul Luciei Demerji în beneficiul statului suma de 5336,61 lei – cu titlu de taxă de stat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2013, apelurile declarate de Căldare Larisa, Demerji Lucia, Demerji Vitalie, Raşcenco Ana, Raşcenco Alexandru, au fost admise.

A fost casată hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 18 martie 4 2013, în partea anulării contractului de vînzarea-cumpărare a imobilului apartamentul nr. 4 situat or. Ialoveni str. Moldova, 2, nr. 21137 din 30 decembrie 2009, autentificat de notarul privat Angela Colun, încheiat între Larisa Căldare, Bogos Valeriu şi Lucia Demerji şi a contractului de mvînzare-cumpărare nr. 87 din 13 ianuarie 2010 a acestui imobil, autentificat de notarul Maria Mardari, încheiat între Vitalie şi Lucia Demerji şi Ana Raşcenco – ca fictive, emiţîndu-se în această parte a unei noi hotărîri prin care pretenţiile înaintate de Boblic Gheorghe, în această parte au fost respinse ca neîntemeiate. Prin încheierea Judecătoriei Ialoveni din 17 februarie 2014, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea înaintată de Demerji Vitalie, Demerji Lucia şi Raşcenco Ana privind anularea măsurilor de asigurare a acţiunii.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanţei de apel, la 05 februarie 2014, Iurie Alexa în interesele lui Boblic Gheorghe, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a indicat că, decizia instanţei de apel este neîntemeiate, deoarece, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi a fost aplicate eronat normele de drept material. Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 CPC, care statuează expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

Copia motivată a deciziei instanţei de apel, a fost recepţionată de către recurent la 25 decembrie 2014, iar recursul a fost declarat la 05 februarie 2014. Astfel, prin prisma art. 434 CPC, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. Referinţa înaintată de Raşcenco Ana şi Raşcenco Alexandru la cererea de recurs declarată de Iurie Alexa în interesele lui Boblic Gheorghe, a parvenit în adresa Curţii Supreme de Justiţie la 21 martie 2014. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul declarat de Iurie Alexa în interesele lui Boblic Gheorghe neîntemeiat şi care urmează a fi respins.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) C.P.C., instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, apartamentul nr. 4 din str. Moldova or. Ialoveni a aparţinut cu drept de proprietate în devălmăşie lui Valeriu Bogos şi Larisa Caldare, în baza contractului de vînzare cumpărare nr. 2312 din 05 octombrie 1994. La 12 martie 2009, Gheorghe Boblic a dat cu împrumut pârâtei Larisa Căldare suma de 500 000 lei pe un termen de 3 zile, până la 15 martie 2009. În acest sens de 5 către Larisa Căldare a fost întocmită personal o recipisă contrasemnătură, prin care confirmă primirea sumei.

Totodată, prin înscrisul dat, Larisa Căldare indică faptul că, ca garanţie a executării obligaţiei de restituire a împrumutului, a fost instituit gajul asupra apartamentului ce-i aparţine cu drept de proprietate, amplasat în or. Ialoveni str. Moldova nr.2 ap.4, stabilind în acest sens că, în cazul în care suma împrumutată în mărime de 500000 lei nu va fi rambursată în termenul stabilit, apartamentul să fie trecut în proprietatea reclamantului Gheorghe Boblic. Contractul de ipotecă după formă şi conţinut nu corespunde prevederilor legale. Tot din actele pricinii se constată că, în termenul stabilit, precum şi până la momentul depunerii acţiunii în instanţa de judecată Larisa Căldare nu şi-a executat obligaţia asumată de restituire a împrumutului.

Potrivit contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil nr. 21137 din 30 decembrie 2009, autentificat de notarul privat Angela Colun, Larisa Căldare şi Bogos Valeriu au vîndut Luciei Demerji apartamentul nr. 4 din str. Moldova or. Ialoveni la preţul de 100000 lei. Potrivit contractului de vînzare-cumpărare nr. 87 din 13 ianuarie 2010, autentificat de notarul Maria Mardari, Demerji Lucia şi Demergi Vitalie au vîndut Anei Raşcenco apartamentul nr. 4 din str. Moldova or. Ialoveni la preţul de 177887 lei. Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, instanţa de apel corect a dispus verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârii primei instanţe numai în partea în care aceasta a fost contestată.

Prin urmare, instanţa de apel just a stabilit că, în partea prin care s-a dispus încasarea de la Larisa Căldare în beneficiul lui Gheorghe Boblic a împrumutului în mărime de 500 000 lei şi a dobânzii de întârziere pentru perioada de la 15 martie 2009 – 15 noiembrie 2009 în sumă de 55890 lei, cît şi în partea prin care a fost admisă cererea Anei Raşcenco privind declararea nulităţii contractului de ipotecă din 12 martie 2009 a apartamentului nr. 4 situat or. Ialoveni str. Moldova, 2, cît şi a fost respinsă cererea lui Gheorghe Boblic cu privire la recunoaşterea valabilităţii contractului de gaj din 12martie 2009 a apartamentului nr. 4 situat or. Ialoveni str. Moldova, 2, nu a fost contestată de părţi, respectiv, legalitatea hotărîrii în această parte corect nu a fost verificată.

Instanţa de recurs, analizînd situaţia de fapt din prezenta speţă, în raport cu probele anexate la dosar, consideră oportun de a reitera prevederile art. 212 Cod Civil, care statuează expres că, forma autentică a actului juridic este obligatorie dacă actul juridic are ca obiect înstrăinarea bunurilor imobile, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege, în cazurile prevăzute prin acordul părţilor, chiar dacă legea nu cere formă autentică, în alte cazuri stabilite de lege. Potrivit art. 221 Cod Civil, actul juridic încheiat fără intenţia de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul. Actul juridic încheiat cu intenţia de a ascunde 6 un alt act juridic (actul juridic simulat) este nul.

Referitor la actul juridic avut în vedere de părţi se aplică regulile respective. În cazul trecerii bunului dobîndit în baza unui act juridic fictiv la un terţ de bună-credinţă, se consideră că trecerea a avut loc în baza unui temei juridic valabil. Colegiul instanţei de recurs consideră necesar de a reitera şi prevederile art. 320, alin. (2) Cod Civil, care statuiază expres că, dreptul de proprietate se poate dobîndi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum şi prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate. Potrivit art. 321, alin. (2) Cod Civil, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege.

Avînd la bază normele de drept material citate, instanţa de recurs menţionează că, este întemeiată poziţia instanţei de apel prin care a stabilit că sunt greşite concluziile instanţei de font în sensul admiterii acţiunii înaintate de Gheorghe Boblic privind declararea nulităţii contractelor de vînzare cumpărare a apartamentului nr. 4, amplasat în or. Ialoveni str. Moldova, 2 cu aducerea părţilor în poziţia iniţială, stabilind că, încheierea contractului de vînzare cumpărare nr.2-67 din 30 decembrie 2009 prin care Larisa Căldare şi Valeriu Bogos au vîndut Luciei Demergi apartamentul nr. 4, amplasat în or. Ialoveni str. Moldova, 2 - poartă un caracter fictiv, odată ce vînzătoarea Larisa Căldare cunoştea că acest apartament este ipotecat prin recipisa din 12 martie 2009, potrivit căreia Gheorghe Boblic a dat cu împrumut pârâtei Larisa Căldare suma de 500 000 lei pe un termen de 3 zile, până la data de 15 martie 2009, ipoteca servind ca garanţie a rambursării datoriei.

Totodată, a invocat că tranzacţia a fost efectuată îndată după ce a fost iniţiată cererea de chemare în judecată de către Gheorghe Boblic, apartamentul fiind vîndut surorii la un preţ mai mic decît cel stabilit de cadastru, părţile neavînd intenţia ca contractul să producă efecte juridice. Cu referire la contractul nr. 87 din 13 ianuarie 2010, prin care Lucia Demerji şi Vitalie Demerji au vândut, iar Ana Raşcenco şi Alexandru Raşcenco au cumpărat apartamentul litigios, instanţa de fond a invocat drept temei de nulitate faptul că acest contract este un act subsecvent contractului nr. 2-67 din 10 decembrie 2009 şi în situaţia în care primul este nul este inevitabilă şi nulitatea ultimului.

Prin urmare, instanţa de apel corect a stabilit că, instanţa de fond ilegal a dispus nulitatea contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil nr. 21137 din 30 decembrie 2009, autentificat de notarul privat Angela Colun, încheiat între Larisa Caldare şi Bogos Valeriu şi Lucia Demerji şi contractului de vînzare-cumpărare nr. 87 din 13 ianuarie 2010, autentificat de notarul Maria Mardari, Demerji Lucia încheiat între Ana Raşcenco ca fictive, or, din probele administrate în instanţa de fond nu rezultă caracterul fictiv al actelor nominalizate.

Instanţa de recurs menţionează că, instanţa de apel corect a punctat că, temeiurile invocate de reclamant şi preluate de către instanţa de fond la acest capitol, 7 nu demonstrează caracterul fictiv al contractului de vînzare-cumpărare nr. nr. 21137 din 30 decembrie 2009 . Or, instanţa a ignorat faptul că apartamentul dat a aparţinut cu drept de coproprietate în devălmăşie Larisa Caldare şi lui Valeriu Bogos, care nu şi-a dat acordul la ipotecarea acestui apartament. Mai mult, invocînd ca temei de nulitate a contractului de vînzare-cumpărare nr. 21137 din 30decembrie 2009 a apartamentului litigios, faptul că la acel moment apartamentul era ipotecat, despre ce cunoştea vînzătoarea Larisa Căldare, şi concomitent, declarînd nulitatea contractului de ipotecă din 12 martie 2009 a apartamentului nr. 4 situat or.

Ialoveni str. Moldova, 2 cu respingerea cererii lui Gheorghe Boblic cu privire la recunoaşterea valabilităţii contractului de gaj din 12.03.2009, instanţa de fond a adoptat o hotărîre contrară. Or, în situaţia în care instanţa a constatat nulitatea absolută a contractului de ipotecă pe motiv că acesta contravine prevederilor legale, acest contract, nul de drept, nu putea fi apreciat ca probă de bază la declararea nulităţii contractelor de vînzare cumpărare. Prin urmare, instanţa de apel corect a reţinut că, la momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare nr. 21137 din 30 decembrie 2009 a apartamentului litigios, asupra apartamentului dat nu erau aplicate careva restricţii, sechestre, apartamentul aflîndu-se în circulaţie liberă, din ce rezultă că coproprietarii apartamentului Larisa Căldare şi Valeriu Bogos au avut dreptul să dispună de acest imobil la discreţia lor.

Cu privire la preţul imobilului, instanţa de apel corect a stabilit că, părţile contractante au fost libere să decidă la ce preţ să înstrăineze imobilul litigios. Or, potrivit prevederilor alin. (3) art.196 CC actul juridic bilateral este manifestarea de voinţă concordantă a două părţi. Colegiul instanţei de recurs just a opinat că, la încheierea contractului părţile şi- au dat consimţământul, care nu este viciat. Or, potrivit art. 199 Cod Civil, consimţămînt este manifestarea, exteriorizată, de voinţă a persoanei de a încheia un act juridic. Consimţămîntul este valabil dacă provine de la o persoană cu discemămînt, este exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice şi nu este viciat.

Prin urmare, contractul de vînzare-cumpărare nr. 21137 din 30 decembrie 2009 a produs efecte juridice, noii proprietari înstrăinîndu-l Anei Raşcenco, în baza contractului de vînzare - cumpărare nr. 87 din 13 ianuarie 2010. Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie punctează că, instanţa de fond a ignorat argumentele Anei Raşcenco, prin care aceasta a invocat buna sa credinţă la procurarea apartamentului în cauză şi lipsa impedimentelor juridice, care ar fi făcut imposibilă încheierea tranzacţiei date. Astfel, de menţionat că, instanţa de fond nu a ţinut cont de prevederile art. 497 Cod Civil, care se referă la prezumţia caracterului autentic şi complet al datelor din 8 registrul bunurilor imobile, prin care legislatorul stipulează că, înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile se prezumă autentice şi complete până la proba contrară.

Conţinutul registrului este considerat autentic în favoarea celui care a dobândit prin act juridic un drept de la o persoană dacă dreptul era înscris în registrul în numele persoanei. În acest sens, instanţa de apel corect a stabilit că, pentru garantarea continuităţii şi stabilităţii raporturilor imobiliare, fapt pentru care este creat registrul bunurilor imobile, legislatorul consacră în articolul 497 Cod Civil, pentru înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile prezumţia unui caracter autentic şi complet. Prin urmare, orice persoană, la utilizarea informaţiei din registrul bunurilor imobile va beneficia prezumtiv de o informaţie veridică şi suficient completă referitor la bunul imobil.

Posibilitatea considerării înscrisurilor din registrul bunurilor imobile ca fiind neautentice se realizează doar prin proba contrară. Probaţiunea se face în condiţiile generale stabilite de legislaţia procesual civilă. Astfel, avînd în vedere că datele din registrul bunurilor imobile poartă caracter autentic, respectiv, şi actele prin care s-au dobândit drepturi de la persoanele drepturile cărora au fost înscrise în registrul bunurilor imobile, se consideră autentice. Deci, în momentul în care se pune întrebarea referitor la dobândirea cu bună sau rea-credinţă a bunului imobil prin actul juridic încheiat, condiţia considerării acesteia este înregistrarea acestui drept în registrul bunurilor imobile, unde titular al dreptului ar figura cel ce a transmis dreptul.

În circumstanţele expuse, Curtea de Apel Chişinău just a stabilit că, instanţa de fond nu a examinat pretenţia ce ţine de anularea actelor juridice prin prisma corelaţiei sale cu noţiunea de dobânditor de bună-credinţă, care operează în unele condiţii stabilite de lege. Totodată, instanţa de recurs menţionează că, punând în balanţă interesele creditorului care nu a avut grijă să înregistreze contractul de ipotecă în registrul bunurilor imobile şi interes dobânditorului de bună-credinţă, legiuitorul a acordat prioritate dobânditoralui de bună-credinţă. Justificarea acestei poziţii îşi are fundamentul şi în principiul general al dreptului conform căruia dreptul trebuie să-l apere pe cel ce are mai puţine posibilităţi de a se apăra.

Recunoaşterea prevalentei interesului subdobânditorului de bună-credinţă a fost impusă şi în baza unor raţiuni cu o aplicare mult mai larga şi care au creat un adevărat principiu - preocuparea pentru asigurarea securităţii circuitului civil şi a stabilităţii raporturilor juridice. Colegiul instanţei de recurs reiterează prevederile art. 316 alin. (1) Cod Civil, care stauează expres că, proprietatea în condiţiile legii este inviolabilă, iar potrivit alin. (2) al articolului citat, dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condiţiile legii.

9 Prin prisma normei de drept material citate, instanţa de recurs apreciază poziţia instanţei de apel privind admiterea cererilor de apel declarate de Ana Raşcenco, Alexandru Raşcenco, Larisa Caldare, Lucia Demerji, Vitalie Demerji cu adoptarea unei noi hotărîri în această parte, prin care a dispus respingerea cererii de chemare în judecată în această parte ca neîntemniată. În concluzie, instanţa de recurs menţionează că, este legală decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2013, din care motive urmează a fi menţinută. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, decizia instanţei de apel este legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Iurie Alexa în interesele lui Boblic Gheorghe şi a menţine decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se respinge recursul declarat de Iurie Alexa în interesele lui Boblic Gheorghe. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Boblic Gheorghe împotriva lui Căldare Larisa, Bogos Valeriu, Demerji Lucia, Demerji Vitalie, Raşcenco Ana, Raşcenco Alexandru despre încasarea împrumutului, dobînzii, dobînzii de întîrziere, anularea contractelor de vînzare-cumpărare, recunoaşterea valabilităţii contractului de gaj, transmiterea în posesie a bunului gajat, cererea reconvenţională a lui Raşcenco Ana împotriva lui Boblic Gheorghe şi Căldare Larisa despre recunoaşterea nulităţii contractului de ipotecă din 12 martie 2009. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Svetlana Novac Oleg Sternioală Vera Macinskaia 10