2rh-241/14 — Recunoaşterea faptului republicării listei negre cu persoane publice ca fiind o violare a dreptului la viaţa privată

prima instanţă: V. Negru dosar nr: 2rh-241/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol instanţa de recurs: V. Doagă, A. Cobăneanu, V. Macinskaia, S. Moldovan, I. Vîlcov ÎNCHEIERE 23 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Svetlana Novac Oleg Sternioală Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de Societatea în Sprijinul Iniţiativelor Sociale Acţiunea Civică în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei Obşteşti Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M”, Nataliei Ghilaşcu, Seghei Ostaf, Denis Cenuşă, Oleg Brega, Veaceslav Tofan, Arcadie Barbăroşie şi Antoniţei Fonari, reprezentaţi de Doina Ioana Străisteanu împotriva Societăţii în Sprijinul Iniţiativelor Sociale Acţiunea Civică cu privire la recunoaşterea faptului republicării listei negre cu persoane publice şi completarea ei cu numele şi fotografiile reclamanţilor, ca fiind violarea dreptului la viaţa privată, discurs de ură şi incitare la discriminare pe criteriul orientării sexuale, obligarea radierii listei republicate şi completate, obligarea publicării pe prima pagină accesată de vizitatori a site-ului său a scuzelor publice,

publicarea dispozitivului hotărârii instanţei pe marginea acestei acţiuni şi repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2014 prin care a fost respins recursul declarat de avocatul Doina Ioana Străisteanu în interesele Asociaţiei Obşteşti Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M” ca depus de o persoană neîmputernicită, respins recursul declarat de Societatea în Sprijinul Iniţiativelor Sociale „Acţiunea Civică” ca fiind depus cu omiterea termenului de declarare constată: La 27 octombrie 2011, avocatul Doina Ioana Străisteanu a depus în interesele Asociaţiei Obşteşti Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M”, Nataliei Ghilaşcu, Seghei Ostaf, Denis Cenuşă, Oleg Brega, Veaceslav Tofan, Arcadie Barbăroşie şi Antoniţei Fonari cerere de chemare în judecată împotriva Societăţii în Sprijinul Iniţiativelor Sociale Acţiunea Civică cu privire la recunoaşterea faptului republicării listei negre cu persoane publice şi completarea ei cu numele şi 1 fotografiile reclamanţilor, ca fiind violarea dreptului la viaţa privată, discurs de ură şi incitare la discriminare pe criteriul orientării sexuale, obligarea radierii listei republicate şi completate, obligarea publicării pe prima pagină accesată de vizitatori a site-ului său a scuzelor publice, publicarea dispozitivului hotărîrii instanţei pe marginea acestei acţiuni şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că la 02 septembrie 2011 au aflat despre republicarea pe pagina de internet ce aparţine pârâtului http://mdn.md/index.php?view=viewarticle&articleid=6605 a „Listei Negre” întocmite de Vitalie Marian. Menţionează că pârâtul nu doar că a republicat-o, dar a şi completat-o cu nume şi fotografii noi, printre care se regăsesc şi reclamanţii care s-au exprimat pentru respectarea principiului egalităţii şi nediscriminării faţă de persoanele cu orientare homosexuală.

Indică reclamanţii că la 22 septembrie 2011, au expediat pârâtului cererea prealabilă prin care au cerut radierea „Listei Negre” din paginile de internet şi anume de pe adresa http://mdn.md/index.php?view=viewarticle&articleid=6605, publicarea în locul ei a scuzelor publice la adresa Centrului de Informaţii Genderdoc-M şi repararea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei pentru incitarea la ura şi discriminare, pentru fiecare persoană subsemnată la cererea prealabilă. Reclamanţii consideră că publicarea pozelor fără acordul lor constituie o ingerinţă nejustificată a dreptului la viaţă privată, a căror acord nu a fost cerut de pârât la publicarea fotografiilor. Mai indică că pârâtul a republicat o „Listă Neagră” care face obiect al unui litigiu civil, anterior adoptării unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile pe marginea legalităţii acesteia.

Consideră că pârâtul este responsabil în mod individual pentru propriile acţiuni de încălcare a dreptului la viaţă privată, incitare la ură şi discriminare pe criteriul orientării sexuale, cu folosirea cuvintelor injurioase şi depăşirea libertăţii de exprimare. „Lista Neagră” a fost întocmită de Vitalie Marian, ulterior republicată şi suplinită de pârât. Reclamanţii sunt de opinia că pârâtul a republicat lista şi a completat-o cu scopul de a stigmatiza, ridiculariza şi umili atât persoanele cu orientare homosexuală cât şi persoanele publice care se expun în susţinerea principiului egalităţii şi nediscriminării tuturor persoanelor pe teritoriul Republicii Moldova. Reclamanţii au mai menţionat de asemenea că pârâtul nu doar a republicat „Listă Neagră”, dar a încurajat ceilalţi membri ai societăţii să sugereze nume noi de persoane care trebuie incluşi în această listă.

Totodată, pârâtul a indicat la finele listei o notă cu conţinutul: „Dacă cunoaşteţi argumentat alte persoane publice care promovează homosexualitatea în ţara noastră - scrieţi numele, funcţia şi referinţa concretă (cum anume promovează) în secţiunea de comentarii a acestuia articol...”. Ca urmare a acestui îndemn, au fost adăugate numele dnei Albot şi Ghilaşco în această „Listă”. Reclamanţii consideră că libertatea de exprimare este un drept indispensabil al unei democraţii, nefiind un drept absolut ci unul relativ, garantat de art. 10 al Convenţiei Europene de Drepturile Omului. Totodată libertatea de exprimare nu poate legaliza şi justifica declaraţii rasiste, homofobe, antisemite, calomnioase şi 2 defăimătoare.

Limitele libertăţii de exprimare au fost conturate în jurisprudenţa Convenţiei Europene de Drepturile Omului, prin corelarea articolului 10 cu articolul 17 din Convenţia Europeană, care impune Statul să prevină persoanele sau grupurile de persoane cu scopuri extremiste sau totalitare, de a exploata în propriile interese principiile enunţate de drepturile omului. Republicarea „Listei Negre” şi suplinirea ei cu nume noi de către pârât, consideră că cade sub incidenţa articolului 17 al Convenţiei Europene, care interzice oricărei persoane să abuzeze de drepturile sale, distrugând astfel drepturile celorlalţi membri ai societăţii. Exercitarea dreptului la libertatea religiei nu poate duce ca consecinţă la discriminarea, marginalizarea şi ură faţă de persoanele homosexuale.

Prin acţiunile sale pârâtul în mod deschis a incitat la discriminare şi ură faţă de persoanele cu orientare homosexuală şi faţă de cei care sprijină ideea de egalitate şi nediscriminare indiferent de orientarea sexuală a persoanei, încurajând societatea să manifeste intoleranţă faţă de reclamanţi. De asemenea, reclamanţii consideră că comentariile pârâtului demonstrează ura şi intoleranţa răspândită în societate, pe care pârâtul, republică şi suplineşte „Lista Neagră”, îndeamnă la discriminare şi ură, o încurajează şi o incită, în mod special, la adresa reclamanţilor, clar identificaţi cu nume şi fotografii.

Solicită recunoaşterea faptului republicării listei negre cu persoane publice, întocmită de Vitalie Marian accesibilă pentru oricine în Republica Moldova şi peste hotarele ei şi completarea acesteia cu numele şi fotografiile reclamanţilor ca fiind violarea dreptului la viaţa privată, discurs de ură şi incitare la discriminare pe criteriul orientării sexuale, obligarea pârâtului să radieze lista republicată şi completată afişată pe site-ul său http://mdn.md/index.php?view=viewarticle&articleid=6605, să se abţină de la republicarea, renumirea sau modificarea acestei liste în orice fel cu referire la reclamanţi şi orientarea lor sexuală, atât pe site-ul său, cât şi pe altele, obligarea publicării pe prima pagină accesată de vizitatori a site-ului său a scuzelor publice la adresa, publicarea dispozitivului hotărârii instanţei pe marginea acestei acţiuni, repararea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei pentru fiecare, încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 1800 lei şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 11500 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 01 noiembrie 2012, cererea AOCI „GENDERDOC-M” şi a lui Arcadie Barbăroşie a fost respinsă ca neîntemeiată. Cererea Nataliei Ghilaşcu, Serghei Ostaf, Denis Cenuşă, Oleg Brega, Veaceslav Tofan şi Antoniţa Fonari a fost admisă. A fost recunoscut faptul republicării „Listei Negre” cu persoane publice, întocmită de Vitalie Marian accesibilă pentru oricine în Republica Moldova şi peste hotarele ei, şi completarea ei cu numele şi fotografiile reclamanţilor Nataliei Ghilaşcu, Serghei Ostaf, Denis Cenuşă, Oleg Brega, Veaceslav Tofan şi Antoniţa Fonari, ca fiind o violare a dreptului la viaţa privată, discurs de ură şi incitare la discriminare pe criteriul orientării sexuale.

Societatea în Sprijinul Iniţiativelor Sociale „Acţiunea Civică” a fost obligată să radieze lista republicată şi completată, care a fost afişată pe site-ul său http://mdn.md/index.php?view=viewarticle&articleid=6605, să se abţină de la republicarea, renumirea sau modificarea acestei liste în orice fel cu referire la reclamanţi şi orientarea sexuală a lor, atât pe site-ul său cât şi pe altele, să publice 3 pe prima pagină accesată de vizitatori a site-ului său http://mdn.md/index.php?view=viewarticle&articleid=6605 scuze publice la adresa reclamanţilor pentru republicarea listei negre şi completarea ei cu numele şi fotografiile reclamanţilor, precum şi publicarea dispozitivului hotărârii instanţei pe marginea acestei acţiuni.

A fost încasat de la Societatea în Sprijinul Iniţiativelor Sociale „Acţiunea Civică” în beneficiul Nataliei Ghilaşcu, Serghei Ostaf, Denis Cenuşă, Oleg Brega, Veaceslav Tofan şi Antoniţa Fonari prejudiciul moral câte 5000 lei pentru fiecare şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 1200 lei pentru fiecare. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 iunie 2013, a fost respins apelul declarat de Asociaţia Obştească Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M” şi Societatea în Sprijinul Iniţiativelor Sociale „Acţiunea Civică” şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 12 septembrie 2013, avocatul Doina Ioana Străisteanu a depus în interesele Asociaţiei Obşteşti Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M” cerere de recurs împotriva hotărârilor judecătoreşti, cerând admiterea recursului, casarea parţială a deciziei instanţei de apel în partea ce ţine de recunoaşterea recurentului ca reclamant şi victimă a acţiunilor pârâtului, de rând cu ceilalţi reclamanţi, cu admiterea pretenţiilor înaintate. La 25 octombrie 2013, Societatea în Sprijinul Iniţiativelor Sociale „Acţiunea Civică” a declarat recurs împotriva hotărârilor judecătoreşti, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti în partea admiterii acţiunii înaintate de Natalia Ghilaşcu, Serghei Ostaf, Denis Cenuşă, Oleg Brega, Veaceslav Tofan şi Antoninţa Fonari şi emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a acţiunii.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2014 a fost respins recursul declarat de avocatul Doina Ioana Străisteanu în interesele Asociaţiei Obşteşti Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M” ca depus de o persoană neîmputernicită şi respins recursul declarat de Societatea în Sprijinul Iniţiativelor Sociale „Acţiunea Civică” ca fiind depus cu omiterea termenului de declarare. La 09 iunie 2014, Societatea în Sprijinul Iniţiativelor Sociale „Acţiunea Civică” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2014 în temeiul art. 449 lit. b) CPC.

În motivarea cererii a menţionat că de nenumărate ori a încercat să i-a cunoştinţă cu decizia motivată a instanţei de apel, şi anume cu circumstanţele şi faptele esenţiale ale pricinii care au stat la baza judecării cauzei: clarificarea chestiunii cu privire la adresa autorilor propunerii de soluţionare pe cale amiabilă - reclamanţii semnatari ai aşa-numitei „cereri prealabile”, caracterul şi întinderea prejudiciilor morale suferite de persoanele fizice şi juridice, data la care reclamantul chipurile ar fi aflat despre publicaţia cu pricina nu a fost demonstrată prin nici o probă, documentele oficiale care confirmă sau infirmă statutul de persoană defăimată, documente care certifică suferinţele apărătorilor homosexualilor, ale activiştilor prohomosexuali, promotori ai proiectului de Lege cu privire la discriminare - certificate eliberate de instituţiile medicale specializate în ordinea stabilită şi alte probe, circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului.

4 Menţionează că a întreprins toate măsurile real posibile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, dar nu a obţinut până în prezent nici un răspuns la adresările sale. Relatează că Curtea de Apel a refuzat să-i înmâneze în termen textul hotărârii motivate, explicând că au expediat textul respectiv în prima instanţă, iar prima instanţă i-a răspuns că nu a primit nimic de la Curtea de Apel. Relevă că a obţinut cu greu textul hotărârii motivate cu mult timp după expirarea termenului stabilit, ceea ce conform Constituţiei este o încălcare gravă a drepturilor şi intereselor sale legale. Mai indică că pentru a se încadra în termen a depus la CSJ un recurs prealabil însă care nu a fost primit deoarece nu era motivat, iar apoi când au depus recursul motivat CSJ a refuzat să-l examineze deoarece era depus peste termen, fiindu-i încălcate drepturile şi interesele legale.

La fel, consideră că a fost ignorată şi cererea sa de a efectua expertiza lingvistică şi terminologică, considerând că reclamanţii operează cu noţiuni inexacte şi inadecvate. Invocă că instanţele inferioare au neglijat totalmente probele aduse de ei. Relevă că au încercat să stabilească circumstanţele repartizării concrete a recompenselor pentru prejudiciile morale sau de altă natură, mai exact, a banilor în perspectiva unui eventual câştig de cauză şi consideră că această eventuală repartizare a banilor trebuie să fie determinată de gradul de pătimire individuală reală în fiecare caz aparte. Consideră că a întreprins toate măsurile posibile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale ale pricinii în timpul judecării ei anterioare.

La 07 iulie 2014, avocatul Doina Ioana Străisteanu a depus referinţă la cererea de revizuire solicitând respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă şi neîntemeiată. La 22 iulie 2014, Societatea în Sprijinul Iniţiativelor Sociale „Acţiunea Civică” a depus o cerere de completare a motivelor din cererea de revizuire depusă la 09 iunie 2014. Astfel, indică că luând cunoştinţă cu materialele pricinii în cazul litigiului dintre Asociaţia Obştească Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M” şi Vitalie Marian, deţinătorul site-ului electronic marianvitalie.eu, a constatat că obiectului litigiului respectiv este identic cu litigiul în cauză. Relevă că cauzele respective sunt identice şi conţin aceleaşi învinuiri, totodată remarcă că instanţele judecătoreşti au neglijat în ambele cazuri probele aduse de către pârâţi.

Indică că în cazul lui Vitalie Marian, instanţa de judecată nu a aplicat nici o măsură de plată a despăgubirilor morale, pe când pârâtului Societatea în Sprijinul Iniţiativelor Sociale „Acţiunea Civică” instanţa a aplicat această măsură în valoare de câte 5000 lei pentru fiecare persoană fizică cu statut de reclamant. Consideră neîntemeiată aplicarea obligaţiei de despăgubire morală precum şi cuantumul acestora. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire 5 neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) este de înţeles că circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere.

Prin prisma normei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie relevă că motivele invocate atât în cererea de revizuire depusă iniţial de către Societatea în Sprijinul Iniţiativelor Sociale „Acţiunea Civică”, cât şi în cea de completare nu pot fi reţinute ca circumstanţe sau fapte esenţiale a pricinii, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, or acesta oferă împrejurări ce ţin de fondul cauzei asupra căror instanţele s-au pronunţat dându-le apreciere corespunzătoare. La fel, nici referirea revizuentului la o cauză similară celei supuse revizuirii nu pot fi reţinute ca temei prevăzut de art. 449 CPC , deoarece pricina civilă la care se face trimitere nu are nici o tangenţă cu cauza examinată în speţă, acestea nefiind pricini conexe.

În acest context, Colegiul constată că prin cererea de revizuire, în sensul declarat, se pretinde nu corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispoziţiilor legii naţionale, cât şi celor internaţionale. Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanţele descrise ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii 6 întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Distinct de cele relatate şi având în vedere că temeiurile invocate în cererea de revizuire sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Societatea în Sprijinul Iniţiativelor Sociale Acţiunea Civică împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei Obşteşti Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M”, Nataliei Ghilaşcu, Seghei Ostaf, Denis Cenuşă, Oleg Brega, Veaceslav Tofan, Arcadie Barbăroşie şi Antoniţei Fonari, reprezentaţi de Doina Ioana Străisteanu împotriva Societăţii în Sprijinul Iniţiativelor Sociale Acţiunea Civică cu privire la recunoaşterea faptului republicării listei negre cu persoane publice şi completarea ei cu numele şi fotografiile reclamanţilor, ca fiind violarea dreptului la viaţa privată, discurs de ură şi incitare la discriminare pe criteriul orientării sexuale, obligarea radierii listei republicate şi completate, obligarea publicării pe prima pagină accesată de vizitatori a site-ului său a scuzelor publice, publicarea dispozitivului hotărârii instanţei pe marginea acestei acţiuni şi repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Svetlana Novac Oleg Sternioală Ala Cobăneanu 7