Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Admis
Dosarul nr.
2rac-290/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
23 iulie 2014
Părțile
SA Automototrans vs SRL Initium
Pe scurt
Rezilierea contractului de către beneficiar. Recunoaşterea obligaţiei

2rac-290/14 — Încasarea datoriei şi a dobînzii de întîrziere

prima instanţă: A. Danilov dosar nr. 2rac-290/14 instanţa de apel: V. Pruteanu, M. Guzun, Iu. Cimpoi DECIZIE 23 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu, Vera Macinskaia, Oleg Sternioală, Svetlana Novac examinînd recursul declarat de către avocata Organ Elena în interesele recurentei societatea cu răspundere limitată „Iniţium”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către societatea pe acţiuni „Automototrans” împotriva societăţii cu răspundere limitată „Iniţium” cu privire la încasarea datoriei şi a dobînzii de întîrziere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de societatea pe acţiuni „Automototrans”, fiind casată integral hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 14 iunie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri privind admiterea parţială a acţiunii, c o n s t a t ă: La data de 03 septembrie 2009, reclamanta SA „Automototrans” s-a adresat în instanţa de judecată cu o acţiune civilă împotriva SRL „Initium” cu privire la încasarea datoriei şi a dobînzii de întîrziere. În motivarea acţiunii, a indicat că la 25 iulie 2008, între SA „Automototrans” şi SRL „Iniţium" a fost încheiat contractul nr. 45 privind acordarea serviciilor juridice, conform căruia, ultima s-a obligat să efectueze reorganizarea SA „Automototrans”. Menţionează că întru executarea obligaţiilor contractuale indicate în pct. 3.1 din contract, SA „Automototrans” a achitat SRL „Iniţium” suma de 49 000 lei.

În conformitate cu hotărîrea adunării generale a acţionarilor SA „Automototrans” din 07 iunie 2008, reorganizarea urma a fi efectuată timp de o lună, însă reorganizarea nu a avut loc. Mai mult ca atît, nu au fost elaborate şi prezentate actele necesare pentru examinarea şi aprobarea lor la adunarea generală a acţionarilor SA „Automototrans” în conformitate cu legislaţia în vigoare: proiectul dezmembrării, bilanţul contabil de reparaţie, actele de transmitere, proiectele actelor de 1 constituire ale societăţilor nou create, proiectul hotărîrii de reducere a capitalului social, hotărîrea asupra acţiunilor de tezaur şi modificările la statutul societăţii ce se reorganizează prin separare, modificările la actele de constituire ale societăţii existente, la care va trece o parte din patrimoniul SA „Automototrans” împreună cu o parte din acţionarii acesteia.

Susţine că în temeiul art. 942 Cod civil, contractul a fost reziliat. Serviciile, de fapt, nu au fost prestate, părţile contractuale nu au ajuns la vreun acord în privinţa preţului la fiecare serviciu aparte, reclamanta fiind interesată doar în scopul final al contractului - finisarea procedurii de reorganizare. Afirmă că totuşi, SA „Automototrans” a apreciat cheltuielile şi remuneraţia SRL „Iniţium” în sumă de 4 020 lei. Restul sumei avansului în mărime de 44 980 lei au fost solicitate de la pîrîtă, însă aceasta a refuzat să achite această sumă, declarînd că suma serviciilor deja acordate constituie 24 400 lei. Confirmînd poziţia sa în privinţa preţului serviciilor acordate, în baza art. 587 alin. (2) Cod civil, SA „Automototrans” a cerut întoarcerea măcar a sumei de 24 600 lei, însă această cerere a rămas fără nici un răspuns.

Reclamanta SA „Automototrans” a solicitat încasarea de la SRL „Iniţium” a datoriei în sumă de 44 980 lei, a dobînzii de întîrziere în sumă de 1 579,85 lei şi a taxei de stat în sumă de 1 396,80 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 27 ianuarie 2009 acţiunea a fost admisă. S-a încasat de la SRL „Iniţium” în folosul SA „Automototrans” suma de 46559,85 lei cu titlu de datorie şi dobînzi de întîrziere, precum şi suma de 1396,80 lei cu titlu de taxă de stat. Prin decizia Curţii de Apel Economice din 29 iunie 2010 a fost admis apelul, casată hotărîrea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în primă instanţă, în alt complet de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 17 noiembrie 2011 s-a dispus transmiterea pricinii în cauză după competenţă în Judecătoria Buiucani, mun.

Chişinău pentru examinare în fond. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 14 iunie 2013 acţiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013 a fost admis apelul declarat de SA „Automototrans”, fiind casată integral hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 14 iunie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri privind admiterea parţială a acţiunii. S-a încasat de la SRL „Iniţium” în beneficiul SA „Automototrans” datoria în sumă de 44 980 lei. În rest, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la SRL „Iniţium” în beneficiul SA „Automototrans” cheltuielile de judecată în sumă de 2 294,40 lei. În dezacord cu decizia sus-enunţată, avocata Organ Elena în interesele recurentei SRL „Initium”, la data de 28 februarie 2014 a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

2 În motivarea amplă a recursului, reprezentanta recurentei a indicat în esenţă că decizia instanţei de apel este pasibilă de a fi casată pe motivul aplicării eronate a normelor de drept material, manifestată prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată, precum şi prin interpretarea eronată a legii. În acest context, a menţionat că instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că termenul de prestare a serviciului de 30 zile nu a fost stipulat în contractul litigios din 25 iulie 2008. Or, reieşind din prevederile legii, precum şi ţinînd cont de hotărîrea adunării generale a intimatei SA „Automototrans”, procedura de reorganizare nu putea avea loc în termen de 30 zile.

De asemenea, reprezentanta recurentei a mai invocat că instanţa de apel, contrar prevederilor art. 942 Cod civil, a dispus încasarea în întregime de la SRL „Iniţium” suma pe care aceasta a primit-o conform contractului pentru lucrările efectuate (analiza actelor, elaborarea planului de acţiuni, perfectarea actelor necesare, reprezentarea intimatei în raporturile cu terţii) şi prejudiciul cauzat prin reziliere. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen.

Or, la materialele dosarului nu există dovada recepţionării de către recurenta SRL „Iniţium” a copiei deciziei instanţei de apel, expediată conform scrisorii de însoţire din 20 decembrie 2013, (f.d.272). În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel. În şedinţa de judecată, s-a stabilit că, prin acţiunea formulată, intimata SRL „Automototrans” a solicitat încasarea de la SRL „Iniţium” a datoriei în sumă de 44 980 lei, a dobînzii de întîrziere în sumă de 1 579,85 lei, precum şi a cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea respingerii acţiunii, ca fiind neîntemeiată. Pentru a emite soluţia enunţată, instanţa de fond a reţinut că procesul- verbal al Consiliului Societăţii din 24 aprilie 2008, procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor din 07 iunie 2008, actul de control al Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, atestă că recurenta SRL „Iniţium” a început lucrările în conformitate contractul nr. 45 din 25 iulie 2008. Iar, intimata SA „Automototrans”, pe parcurs de mai mult de un an, perioadă de prestare a serviciilor, nu a obiectat referitor la calitatea acestora. Prin urmare, instanţa de fond a concluzionat în favoarea netemeiniciei pretenţiei din acţiunea intentată de intimata SRL „Automototrans” cu privire la încasarea sumei de 44 980 lei cu titlu de datorie.

3 De asemenea, prima instanţă a conchis că contractul de prestare a serviciilor juridice privind reorganizarea intimatei SA „Automototrans” a fost reziliat din voinţa acesteia din urmă. Iar, recurenta SRL „Iniţium”, în cazul dat nu este obligată să răspundă pentru neexecutarea de mai departe a obligaţiei stinse prin reziliere. Instanţa de apel a admis apelul declarat de către SA „Automototrans”, casînd integral hotărîrea instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărîri privind admiterea parţială a acţiunii. În acest context, instanţa de apel, contrar concluziilor primei instanţe a reţinut actele anexate la materialele cauzei, care atestă cu certitudine că SRL „Iniţium” nu a prestat careva servicii juridice în privinţa reorganizării SA „Automototrans”.

Prin urmare, instanţa de apel a considerat necesară punerea în sarcina SRL „Iniţium” a obligaţiei de restituire în folosul SA „Automototrans” a datoriei în sumă de 44 980 lei. De asemenea, instanţa de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată cerinţa din acţiune privind încasarea dobînzii de întîrziere pentru perioada 16 iunie 2009 - 01 septembrie 2009, în sumă de 1 579,85 lei. Or, contractul nr. 45 din 25 iulie 2008 privind acordarea serviciilor juridice a fost reziliat din voinţa SA „Automototrans”. Iar, SRL „Iniţium” nu este obligată să răspundă pentru neexecutarea de mai departe a obligaţiei stinse prin reziliere. Verificînd legalitatea şi temeinicia deciziei instanţei de apel, coroborat normelor de drept material aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat, iar decizia instanţei de apel pasibilă de a fi modificată pentru argumentele ce succed.

Astfel, analizînd circumstanţele faptice ale cauzei şi actele anexate la materialele dosarului, instanţa de recurs a reţinut că la 25 iulie 2008, între SA „Automototrans” (beneficiar) şi SRL „Iniţium” (executor) a fost încheiat contractul nr. 45 privind acordarea serviciilor juridice, prin care executorul s-a obligat să acorde asistenţă juridică în vederea reorganizării SA „Automototrans”, (f.d.15-16). Potrivit pct. pct. 1.1, 2.1.1 şi 2.1.3 al contractului nr. 45 din 25 iulie 2008, încheiat între părţi, acestea s-au obligat să efectueze procedura de reorganizare a societăţii în conformitate cu legislaţia în vigoare. După cum s-a stabilit de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, întru executarea obligaţiilor contractuale, conform pct. 3.1 din contract, SA „Automototrans” a achitat SRL „Iniţium” un avans în sumă de 49 000 lei, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 264 din 17 octombrie 2008 (f.d.

13). Este de menţionat că prin scrisoarea nr. 19 din 02 iunie 2009, SA „Automototrans” a informat SRL „Iniţium” despre rezilierea contractului nr. 45 din 25 iulie 2008 privind acordarea serviciilor juridice şi a solicitat restituirea sumei de 49 000 lei, primită de către ea în calitate de avans, (f.d.7). Astfel, prin scrisoarea nr. 25 din 09 iunie 2009 SA „Automototrans” a apreciat de sine stătător costul serviciilor prestate de către SRL „Iniţium” în sumă 4 de 4 020 lei, inclusiv TVA şi a solicitat ultimei restituirea sumei de 44 980 lei, (f.d.9). Prin scrisoarea nr. 002 din 15 iunie 2009 SRL „Iniţium” a informat SA „Automototrans” că este acord să restituie suma de 24 600 lei, (f.d.

12). Totodată, prin scrisoarea nr. 28 din 06 iulie 2009, SA „Automototrans” a confirmat poziţia sa în privinţa preţului serviciilor acordate şi a solicitat întoarcerea măcar a sumei de 24 600 lei, care recurenta nu le contestă, menţionînd că în privinţa restului sumei restante de 24 400 lei, părţile vor ajunge la un acord comun, (f.d. 6). Conform art. 512 alin. (1) Cod civil, în virtutea raportului obligaţional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestaţii, iar debitorul este ţinut să o execute. Prestaţia poate consta în a da, a face sau a nu face. Art. 514 Cod civil statuează precum că obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii.

În temeiul prevederilor art. 572 alin. (1) şi (2) Cod civil, temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. Obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit. Conform art. 970 alin. (1) şi (2) Cod civil, prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită. Obiectul contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natură. În baza dispoziţiei art. 942 Cod civil, beneficiarul poate rezilia contractul oricînd pînă la realizarea completă a lucrării sau a prestaţiei, fiind obligat să plătească antreprenorului sau prestatorului retribuţia pentru lucrările sau prestaţiile efectuate şi să repare prejudiciul cauzat prin reziliere.

În conformitate cu prevederile art. 978 alin. (1) Cod civil, în cazul în care, după începerea relaţiilor contractuale, contractul de prestări servicii se reziliază din motive întemeiate conform art. 748 Cod civil, prestatorul este îndreptăţit să solicite o parte din retribuţie pentru serviciile prestate pînă în momentul rezilierii. Avînd în vedere circumstanţele esenţiale ale pricinii în raport cu normele legale sus-indicate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie apreciază ca fiind eronată soluţia instanţei de apel privind punerea în sarcina recurentei SRL „Iniţium” a obligaţiei de plată a datoriei contractuale în mărime de 44980 lei.

În acest context, instanţa de recurs consideră necesar a remarca ultima corespodenţă purtată între părţi, şi anume scrisoarea nr. 28 din 06 iulie 2009, din conţinutul căreia reiese cu certitudine că SA „Automototrans” a informat recurenta SRL „Iniţium” despre faptul că este de acord cu datoria de 24 600 lei, în privinţa celeilalte sume de 24 400 lei urmînd ca să se ajungă la un acord comun. Conform dispoziţiei art. 700 alin. (1) Cod civil, pentru valabilitatea unui contract prin care se recunoaşte existenţa unei obligaţii este necesară o declaraţie scrisă de recunoaştere. 5 Iar, în baza prevederilor art. 726 Cod civil, la interpretarea contractului se va ţine cont de natura lui, de circumstanţele în care a fost încheiat, de interpretarea care este dată acestuia de către părţi sau care poate fi dedusă din comportamentul lor de pînă la şi de după încheierea contractului, precum şi de uzanţe.

Reieşind din cele menţionate supra, precum şi ţinînd cont de raportul juridic material-litigios creat între părţi, în corespundere cu regulile interpretării contractului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că datoria existentă a recurentei SRL „Iniţium” faţă de intimata SA „Automototrans” este în mărime de 24 600 lei. În sprijinul respectivei concluzii, instanţa de recurs consideră necesar a menţiona că instanţa judecătorească trebuie să folosească anumite criterii în conformitate cu circumstanţele cazului pentru a determina intenţia comună a părţilor. Spre exemplu instanţa va putea să ţină cont de negocierile preliminare dintre părţi, natura şi scopul contractului.

Trebuie de asemenea să se ţină cont şi de regulile cu privire la bună credinţă şi echitate. În conformitate cu prevederile art. 94 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. Luînd în consideraţie faptul că pretenţia din acţiunea intentată de SA „Automototrans” cu privire la încasarea datoriei a fost admisă în proporţie de 50%, în sarcina recurentei SRL „Iniţium” trebuie pusă obligaţia de plată a taxei de stat în mărime de 1 221,50 lei.

Pe cale de consecinţă, decizia instanţei de apel, urmează a fi modificată prin micşorarea sumei datoriei încasate de la 44 980 lei pînă la 24 600 lei, şi respectiv suma taxei de stat încasate de la 2 294,40 lei pînă la 1 221,50 lei.

Faţă de cele ce preced şi avînd în vedere faptul că, de către instanţa de apel au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele pricinii şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, însă normele de drept material au fost aplicate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către avocata Organ Elena în interesele recurentei SRL „Iniţium” şi de a modifica decizia instanţei de apel, prin micşorarea sumei încasate de la 44 980 lei pînă la 24 600 lei, dispusă spre încasare cu titlu de datorie de la SRL „Iniţium” în folosul SA „Automototrans” şi respectiv suma taxei de stat de la 2 294,40 lei pînă la 1221,50 lei, dispusă spre încasare de la SRL „Iniţium” în folosul SA „Automototrans”.

În rest, decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013 urmează a fi menţinută. În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1), lit.e), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 6 d e c i d e: Se admite recursul declarat de către avocata Organ Elena în interesele recurentei societatea cu răspundere limitată „Iniţium”.

Se modifică decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către societatea pe acţiuni „Automototrans” împotriva societăţii cu răspundere limitată „Iniţium” cu privire la încasarea datoriei şi a dobînzii de întîrziere, prin micşorarea sumei încasate de la 44 980 (patruzeci şi patru mii nouă sute optzeci) lei pînă la 24 600 (douăzeci şi patru mii şase sute) lei, dispusă spre încasare cu titlu de datorie de la societatea cu răspundere limitată „Iniţium” în folosul societăţii pe acţiuni „Automototrans” şi respectiv suma taxei de stat de la 2 294 (două mii două sute nouăzeci şi patru) lei şi 40 bani pînă la 1 221 (una mie două sute douăzeci şi unu) lei şi 50 bani, dispusă spre încasare de la societatea cu răspundere limitată „Iniţium” în folosul societăţii pe acţiuni „Automototrans”.

În rest, decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013 se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Vera Macinskaia Oleg Sternioală Svetlana Novac 7

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.