2ra-2061/14 — Restituirea împrumutului

prima instanţă: T. Berdilă dosarul nr. 2ra-2061/14 instanţa de apel: G. Vavrin, T. Dimitriadi, V. Movilă ÎNCHEIERE 23 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Dumitru Bujac, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mina Andoni împotriva lui Dumitru Bujac cu privire la restituirea împrumutului şi la cererea reconvenţională a lui Dumitru Bujac împotriva lui Mina Andoni cu privire la declararea contractului de mandat ca fiind executat şi punerea creditorului în întârziere, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 04 februarie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Mina Andoni, casată hotărârea Judecătoriei Cantemir din 06 iunie 2013 în partea pretenţiei cu privire la încasarea datoriei şi emisă în această parte o nouă hotărâre, iar în rest a fost menţinută hotărârea primei instanţe, c o n s t a t ă: La 22 martie 2010, Mina Andoni a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Dumitru Bujac cu privire la restituirea împrumutului.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în luna ianuarie 2008, pârâtul s-a adresat la el cu rugămintea de a-i împrumuta nişte bani, pe care o să-i restituie în termen scurt. Menţionează că la 10 iulie 2008, el i-a împrumutat lui Dumitru Bujac suma de 3000 Euro, fiind întocmită în acest sens o recipisă, conform căreia ultimul s-a obligat să-i restituie suma împrumutată până la 01 septembrie 2008. Susţine că ulterior, el i-a mai transmis pârâtului Dumitru Bujac suma de 12000 Euro, pentru ca ultimul, din contul sumelor împrumutate, să-i procure un microbuz de peste hotarele Republicii Moldova, iar în caz contrar, s-a obligat să-i restituie sumele împrumutate până la 01 februarie 2009. Afirmă că după expirarea termenului stabilit, el s-a adresat de nenumărate ori către pârât pentru a-i restitui sumele împrumutate, dar acesta de fiecare dată motiva că nu are la resurse financiare.

Prin urmare, solicită încasarea de la pârât a sumei împrumutate în mărime de 15000 Euro şi a cheltuielilor de judecată. La 07 iulie 2010, Dumitru Bujac a depus o cerere reconvenţională împotriva lui Mina Andoni cu privire la declararea contractului de mandat ca fiind executat şi punerea creditorului în întârziere. În motivarea acţiunii reconvenţionale pârâtul a indicat că la 26 ianuarie 2008, Mina Andoni i-a acordat un împrumut bănesc în sumă de 3000 Euro, cu termen de restituire până la 01 septembrie 2008, fapt atestat prin recipisa din 10 iulie 2008. Menţionează că la expirarea termenului menţionat, el nu a avut posibilitatea să restituie reclamantului întreaga sumă de bani, iar ultimul a refuzat să primească datoria în rate.

Susţine că în timp ce el se afla în Germania, reclamantul Mina Andoni, pe reţeaua de internet, căuta un automobil de model Mercedes 311 CDI pentru a-1 procura. Afirmă că el de fiecare dată se prezenta la locurile, unde se aflau automobilele indicate de către Mina Andoni şi le examina, iar ulterior îl informa despre starea tehnică a acestora. Invocă că timp de trei săptămâni, cât Mina Andoni căuta automobil, el a suportat cheltuieli de cazare şi de călătorie. Mai invocă că după ce el a ales automobilul pentru a fi procurat, Mina Andoni i-a transmis suma de 11000 Euro, iar ulterior, automobilul a fost importat în Republica Moldova, unde Mina Andoni a achitat cheltuielile necesare pentru procedura de devămuire.

Menţionează că conform înţelegerii, împrumutul de 3000 Euro urma să fie stins în contul cheltuielilor suportate de către el în Germania şi pe drum spre Moldova. Susţine că automobilul ales de către reclamant a fost importat de către el în luna ianuarie-februarie 2009 şi deoarece automobilul importat iniţial se înregistrează pe numele persoanei, care l-a introdus în ţară, respectivul automobil a fost înregistrat pe numele său, urmând ca ulterior să fie trecut pe numele reclamantului. Pentru a garanta înregistrarea ulterioară a automobilului pe numele lui Mina Andoni, ultimul a solicitat să fie întocmită o recipisă, prin care Dumitru Bujac a confirmat că a primit de la el suma de 12000 Euro pentru a-i procura un automobil şi s-a obligat să restituie suma menţionată pînă la 01 februarie 2009. Ulterior, Mina Andoni a primit automobilul în folosinţa sa, iar în lunile martie-aprilie 2009, l-a rugat să-l vândă şi să-i transmită suma de bani datorată.

Afirmă că el a fost de acord şi după ce a luat automobilul de la Mina Andoni, ultimul i-a declarat că poate face ce vrea cu el, dar să-i restituie banii. Prin urmare, solicită declararea contractului de mandat încheiat între el şi reclamant sub forma recipiselor din 10 iunie 2008 în sumă de 3000 Euroşi din 01 februarie 2009 în sumă de 12000 Euro ca fiind executate de către el, cu excepţia formalităţilor de semnare a documentelor necesare trecerii automobilului pe numele reclamantului şi punerea reclamantului în întârziere la primirea prestaţiei cuvenite. Pin hotărârea Judecătoriei Cantemir din 01 aprilie 2011 acţiunea iniţială a fost admisă şi a fost încasat de la Dumitru Bujac în beneficiul lui Mina Andoni datoria în sumă de 15000 Euro sau echivalentul în lei moldoveneşti la momentul executării şi cheltuielile de judecată în mărime de 7560 lei.

Acţiunea reconvențională ca nefondată. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 05 aprilie 2012 a fost admis apelul declarat de către Dumitru Bujac, casată integral hotărârea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în prima instanţă, în alt complet de judecată. Pin hotărârea Judecătoriei Cantemir din 06 iunie 2013 acţiunea iniţială a fost admisă parţial şi a fost încasat de la Dumitru Bujac în beneficiul lui Mina Andoni datoria în sumă de 3000 Euro şi cheltuielile de judecată în mărime de 1512 lei. În rest acţiunea iniţială a fost respinsă ca neîntemeiată. Acţiunea reconvenţională a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 04 februarie 2014 a fost admis apelul declarat de către Mina Andoni, casată hotărârea primei instanţe în partea admiterii parţiale a pretenţiei cu privire la încasarea datoriei şi emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care au fost încasate de la Dumitru Bujac în beneficiul lui Mina Andoni suma de 12000 Euro, în valuta naţională a Republicii Moldova conform cursului oficial la momentul executării, în contul achitării datoriei, cheltuielile de judecată pentru examinarea pricinii în apel în sumă de 4693,19 lei şi pentru examinarea pricinii în prima instanţă în sumă de 6048 lei. În rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. La 30 aprilie 2014, Dumitru Bujac a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

Recurentul Dumitru Bujac, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece instanţa de apel nu a aplicat norma materială, care trebuia aplicată şi, anume, art. art. 970-979 din Codul civil şi a aplicat norma materială, care nu trebuia aplicată şi, anume, art. 1389 din Codul civil. Menţionează că instanţa de apel, contrar circumstanţelor pricinii, a constatat că între recurent şi intimat nu a existat nici contract de prestare servicii, deoarece el nu a solicitat remunerare pentru serviciul prestat şi nici contract de vânzare- cumpărare, deoarece autobuzul a fost procurat din Germania pe numele său. Astfel, instanţa de apel a considerat că a existat doar promisiunea lui Mina Andoni de a procura autobuzul, iar dat fiind faptul că autobuzul a fost procurat în Germania pe numele său şi Mina Andoni a refuzat să-l primească, el este obligat să-i restituie tot ce a primit de la el.

Susţine că concluzia instanţei de apel este greşită, deoarece recipisa semnată pentru împrumutul de 12000 Euro denotă faptul că el a primit banii de la Mina Andoni pentru a-i procura un autobuz de peste hotare. Autobuzul procurat a fost acela găsit de intimat prin internet. Autobuzul a fost procurat pe banii intimatului. Fiind adus la vama Republicii Moldova, plăţile vamale în sumă de 11000 lei au fost suportate de către intimat. Prin urmare, consideră că instanţa de apel nejustificat a concluzionat că autobuzul îi aparţinea lui şi intimatul a refuzat să încheie contractul de vânzare- cumpărare, odată ce el achitase deja preţul autobuzului şi plăţile vamale. Afirmă că instanţa de apel a apreciat arbitrar probele din dosar.

Prin referința din 02 iulie 2014, intimatul Mina Andoni a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibil și vădit neîntemeiat. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, pârțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Dumitru Bujac nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție menționează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel şi prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul lui Dumitru Bujac ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Dumitru Bujac se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi