2ra-1013/15 — Încasarea datoriei

prima instanță: L. Daşchevici, dosarul nr. 2ra-1013/15 instanța de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza, DECIZIE 17 iunie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Chiriac Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cojocaru Victor împotriva lui Chiriac Mihail cu privire la încasarea împrumutului, dobînzii de întîrziere şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Chiriac Mihail și menținută hotărârea Judecătoriei Ungheni din 21 iulie 2014, prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă: La 09 aprilie 2014, Cojocaru Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Chiriac Mihail cu privire la încasarea împrumutului, dobînzii de întîrziere şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea a acţiunii a indicat că la data de 05 aprilie 2011, i-a dat cu titlu de împrumut lui Chiriac Mihail suma de 2420 euro, pe un termen de trei luni, fapt confirmat prin contractul de împrumutul din 05 aprilie 2011. Susține că la data de 02 aprilie 2012, a mai împrumutat lui Chiriac Mihail suma de 3 311 euro, cu condiția achitării până la data de 15 aprilie 2012, fapt confirmat prin recipisa semnată de ultimul la data de 02 aprilie 2012. Invocă că adresările sale către pârât cu privire la restituirea sumelor bănești nu s- au soldat cu succes, astfel, ne fiindu-i restituită suma împrumutată. Solicită încasarea din contul lui Chiriac Mihail în beneficiul său, suma împrumutului în cuantum de 5 731 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În cadrul examinării cauzei Cojocaru Victor a depus o cerere cu privire la majorarea cuantumului pretenţiilor din acţiune, solicitînd încasarea de la Chiriac Mihail în beneficiul său a sumei datoriei în mărime de 5 731 euro, dobînda de întîrziere în mărime de 1 903,17 euro, cheltuielile de judecată şi cheltuielile pentru asistenţa juridică în mărime de 5 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 21 iulie 2014, acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat din contul lui Chiriac Mihail în beneficiul lui Cojocaru Victor suma de 5 731 euro cu titlu de împrumut, dobânda de întârziere în sumă de 1 347,83 euro, în total suma de 7 078,83 euro, sau echivalentul bănesc în lei la ziua executării hotărârii conform ratei de schimb a Băncii Naționale a RM.

Totodată s-a încasat din contul lui Chiriac Mihail în beneficiul lui Cojocaru Victor cheltuielile de judecată formate din taxa de stat în sumă de 4 272 lei, cheltuielile suportate pentru măsurile de asigurare a acţiunii în sumă de 2 080 lei şi cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 5 000 lei, în total suma de 11 352 lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Bălţi din 23 decembrie 2014, a fost respins apelul declarat de către Chiriac Mihail și menținută hotărârea primei instanțe. La 06 martie 2015, Chiriac Mihail a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanță.

În motivarea deciziei a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicare eronată a normelor de drept material şi procedural. Susține că la data de 05 aprilie 2011, a luat cu împrumut bănesc de la Cojocaru Victor sumă de 2 000 euro, pe un termen de trei luni cu dobândă lunară de 7%, ce constituia 140 euro lunar, iar în acest sens i-a eliberat o recipisă, în care s-a indicat suma împrumutului, dobânda lunară pe trei luni, inclusiv suma care urma a fi restituită în total 2 420 euro. Menționează că era în imposibilitate să restituie împrumutul intimatului în termenul stabilit, din motivul că avea probleme financiare.

Mai invocă că la 05 aprilie 2012, a fost chemat de către intimat, care activa în calitate de inspector al poliției criminale a CRP Ungheni în biroul său, care într-o formă brutală a cerut de la el restituirea mijloacelor bănești, iar la explicațiile sale ultimul la impus să-i elibereze o altă recipisă pe suma de 3 311 euro. Afirmă că în acesta sumă era inclusă dobânda pe 9 luni premergătoare de 1 260 euro și suma restantă, cât și dobânda zilnică în cuantum de 4,66 euro pe perioada de 05 aprilie 2012 până la data de 15 aprilie 2012, ce constituie 51 euro cu includerea sumei totale de 3 311 euro. Relatează că intimatul a primit recipisa, după care, a pus-o în safeu fără de a-i restitui recipisa anterioară, ultimul asigurându-l să aibă încredere pe motiv că nu este un escroc.

La fel, invocă că examinarea litigiului în prima instanță a avut loc în absența sa, ulterior, în instanța de apel, din lipsa mijloacelor bănești nu a fost asistat de către un avocat, iar cererea de amânare a examinării cauzei în apel, a fost respinsă, considerînd astfel, că a fost privat de dreptul de a-și apăra interesele sale. Apreciază drept eronată soluţia instanţei de apel cu privire la respingerea cererii sale de amînare a examinării cauzei, care a expediat-o instanţei, fiind peste hotarele țării, fapt confirmat prin copia înregistrărilor intrărilor la vama națională. De asemenea, indică că instanţele inferioare la adoptarea hotărîrilor sale nu au ţinut cont de faptul că dînsul a fost impus să elibereze o nouă recipisă, iar din motivul că dosarul a fost examinat în absența sa, a fost privat de posibilitatea de a da explicații pe caz, și a dovedi ilegalitatea acţiunii înaintate prin înaintarea unei acţiunii reconvenționale.

Consideră că instanța de apel la emiterea deciziei eronat a concluzionat precum că la examinarea pricinii, nu a prezentat probe în sensul art. 118 CPC, deoarece, ne fiind prezent în ședința de judecată, dânsul a fost în imposibilitate de a-și apăra interesele sale și de a confirma netemeinicia pretențiilor intimatului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 23 decembrie 2014, a fost expediată în adresa recurentului la data de 19 ianuarie 2015 şi recepţionată de acesta la data de 25 ianuarie 2015, fapt ce se confirmă prin avizul de recepţie (f.d.

93). Astfel, instanţa de recurs consideră că Chiriac Mihail s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la data de 06 martie 2015, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Chiriac Mihail este întemeiat şi urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din actele cauzei şi anume din procesul-verbal al şedinţei instanţei de apel din 23 decembrie 2014, rezultă că apelul a fost judecat în lipsa lui Chiriac Mihail, care avea calitate de apelant în proces. Tot materialele pricinii denotă că la data de 22 decembrie 2014, din partea lui Chiriac Mihail a parvenit o telegramă şi o cerere, prin care ultimul a solicitat amânarea şedinţei instanţei de apel numite pentru data de 23 decembrie 2014 pentru o altă dată, susţinând că este în imposibilitate de a se prezenta la proces din motive obiective, şi anume că este bolnav şi se află în Federaţia Rusă. Prin aceiaşi cerere, Chiriac Mihail şi-a exprimat dorinţa să participe la examinarea cauzei în ordinea de apel împreună cu reprezentantul său şi să prezinte probe în apărarea poziţiei sale (f.d.

82-83). Cu toate acestea, instanţa de apel apreciind motivul amînării indicat în cerere şi telegramă ca fiind neîntemeiat, a considerat posibilă examinarea cauzei în lipsa apelantului Chiriac Mihail, fără a lua în consideraţie că şi în prima instanţă cauza a fost examinată în lipsa acestuia. În conformitate cu art. 191. alin. (1) CPC, poate fi stabilit un alt termen pentru şedinţa de judecată, la cererea părţilor, din motive temeinice, cum ar fi imposibilitatea părţii de a se prezenta în şedinţă de judecată la data fixată din motive ce nu depind de voinţa sa. În conformitate cu art. 379 alin. (1) CPC, neprezentarea în şedinţă de judecată a apelantului sau intimatului, a reprezentanţilor acestora, precum şi a unui alt participant la proces, citaţi legal despre locul, data şi ora şedinţei, nu împiedică judecarea apelului.

Instanţa însă este în drept să amâne şedinţa dacă va constata că neprezentarea este motivată. Or, în conformitate cu art. 206 alin. (5) CPC, la solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanţa poate amâna o singură dată judecarea pricinii din cauza neprezentării motivate a reprezentantului acestuia.

Prin prisma normelor enunţate, instanţa de recurs reţine că instanţa de apel, judecând cauza, în lipsa apelantului Chiriac Mihail care, de altfel, a înştiinţat instanţa despre imposibilitatea de a se prezenta la şedinţa instanţei de apel la data stabilită pentru examinarea apelului, cît şi despre faptul că are încheiat contractul de asistenţă juridică cu avocatul Bobu Anatolie, nu a asigurat disponibilitatea în drepturi a participantului la proces, ce constă în posibilitatea, în primul rând a părţilor, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii, precum şi de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare, astfel, a admis încălcarea prevederilor art. 27 alin. (1) CPC.

Or, art. 379 alin. (1) CPC, acordă dreptul instanţei de apel de a judeca apelul în lipsa apelantului sau intimatului, a reprezentanţilor acestora, precum şi a unui alt participant la proces, doar în cazul în care aceştia sunt citaţi legal despre locul, data şi ora şedinţei, însă contrar textului legal citat, instanţa de recurs reţine că la materialele dosarului lipsesc careva probe cu privire la citarea legală atît a apelantului, cît şi reprezentantului acestuia, avocatului Anatolie Bobu, în instanţa de apel pentru şedinţa de judecată din 23 decembrie 2014, fapt ce contravine prevederilor enunţate.

Sub acest aspect în speţă se constată că prin examinarea apelului în lipsa lui Chiriac Mihail şi reprezentantului său, care a solicitat o singură dată amînarea examinării apelului, a fost încălcat în mod direct dreptul apelantului la apărare, la un proces echitabil, cât şi principiul egalităţii armelor garantat de art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, or unul din principiile ale procesului echitabil este contradictorialitatea între părţile care sunt parte a procesului. Pentru a răspunde exigenţelor articolului enunţat, procedura în faţa instanţelor judiciare trebuie să aibă un caracter contradictoriu, un concept similar celui al egalităţii armelor.

Principiul contradictorialităţii presupune, în fond, posibilitatea pentru părţile în proces de a li se aduce la cunoştinţă toate dovezile invocate şi observaţiile formulate şi de a face comentarii în legătură cu ele. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 13 noiembrie 2008 în cazul Russu contra Moldovei, prin care a fost recunoscută încălcarea art. 6 § 1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

De altfel, este cert şi faptul că în apelul său, Chiriac Mihail a invocat un şir de alte argumente împotriva hotărârii primei instanţe, pe când, instanţa de apel, contrar prevederilor art. 373 alin. (1), (2) şi alin. (5) CPC, nu s-a expus asupra nici unuia din aceste motive, respingând apelul printr-o declaraţie generală, deşi era obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel, limitându-se la reproducerea segmentată a părţii motivate din hotărârea primei instanţe, ce indică că instanţa de apel a examinat pricina în mod superficial, fără a intra în esenţa litigiului. Prin prisma normelor procedurale enunţate, precum şi în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei, instanţa de recurs ţine să menţioneze că instanţele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.

De asemenea, noţiunea de proces echitabil impune ca instanţa de judecată să nu- şi motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care-i sunt supuse aprecierii şi să nu se mulţumească de a proba pur şi simplu concluziile uneia dintre părţi. Pentru considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că decizia instanţei de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel, pe motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanţa de recurs. La judecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, creând condiţii obiective şi reale participanţilor la proces şi judecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Chiriac Mihail. Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 23 decembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cojocaru Victor împotriva lui Chiriac Mihail cu privire la încasarea împrumutului, dobînzii de întîrziere şi a cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Tamara Chişca-Doneva