2ra-2348/14 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 2ra-2348/14 Prima instanţă: Judecătoria Ştefan Vodă (jud. A. Neguriţa) Instanţa de apel:Curtea de Apel Bender (jud. A. Parpalac, S. Vrabie, Sv. Leu)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

ÎNCHEIERE Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ 23 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedinte, judecător Svetlana Novac Judecătorii: Ala Cobăneanu Oleg Sternioală examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Malachi Maria împotriva deciziei din data de 27 februarie 2014 a Curţii de Apel Bender, în cauza civilă la cererea înaintată de Malachi Anatol şi Malachi Maria împotriva Primăriei sat.Talmaza şi Lungu Natalia cu privire la anularea actului administrativ, eliberarea terenului acaparat ilegal şi înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de pămînt, c o n s t a t ă : La data de 08 mai 2012 Malachi Anatol şi Malachi Maria s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei sat.Talmaza şi Lungu Natalia cu privire la anularea actului administrativ, eliberarea terenului acaparat ilegal şi înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de pămînt.

În motivarea acţiunii Malachi Anatol a indicat că la data de 21.01.1994 de către Primăria sat.Talmaza, r-nul Ştefan Vodă în baza deciziei nr.2 i-a fost repartizat lotul cu suprafaţa de 0,52 ha, situat în extravilanul sat.Talmaza, r-nul Ştefan Vodă, fapt confirmat prin certificatul provizoriu nr. 694 din 07.05.1994. Invocă şi faptul că prin certificatul nr.786 din 21.02.2011, eliberat de Primăria sat.Talmaza se confirmă că reclamantul şi-a îndeplinit toate obligaţiile privind folosirea şi achitarea impozitului funciar pentru terenul agricol procurat, din anul 1997 şi pînă în prezent. Aproximativ de 4 ani, Lungu Natalia ilegal a acaparat 0,20 ha, iar din anul 2012 a mai ocupat şi încă 0,08 ha din terenul său, astfel fiind lipsit de jumătate din terenul procurat.

Ulterior, reclamanţii au înaintat o plângere în adresa Primăriei, în care au indicat că împreună cu inginerul cadastral al instituţiei date au fost la faţa locului şi au constatat că pîrîta ilegal a ocupat lotul de teren menţionat, acest fapt fiind confirmat şi prin lămurirea nr. 78 din 24.02.2012. Totodată , mai indică şi faptul că Primăria sat. Talmaza, ştiind cu certitudine că la 21.01.1994 le-a fost transmis reclamanţilor terenul arabil în blocul cadastral nr. 8535316 cu suprafaţa de 0,52 ha, ulterior în anul 2007 ilegal i-a mai atribuit pîrîtei terenul cu suprafaţa de 0,20 ha, astfel lezându-le dreptul lor legal în prelucrarea terenului de 0,52 ha. Susţine că pe parcursul ultimilor ani s-a adresat de nenumărate ori cu cereri prealabile către Primăria sat.Talmaza solicitînd anularea deciziei prin care i-a fost transmis pîrîtei terenul cu suprafaţa de 0,20 ha, însă aceasta a refuzat.

În concluzia celor invocate reclamanţii solicită anularea deciziei Primăriei sat.Talmaza privind atribuirea Nataliei Lungu a terenului cu suprafaţa de 0,20 ha, obligarea pîrîtei Natalia Lungu să elibereze terenul acaparat ilegal şi să nu creeze obstacole în folosirea lotului situat în extravilanul sat.Talmaza, r-nul Ştefan Vodă, blocul cadastral nr. 8535316 şi încasarea de la pîrîţi cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat în mărime de 100 lei, achitată la depunerea cererii de chemare în judecată. Prin hotărîrea din 01 iunie 2012 a judecătoriei Ştefan Vodă acţiunea a fost admisă parţial, s-a obligat Lungu Natalia să elibereze 0,08 ha din terenul agricol ocupat a lui Malachi Anatol şi Malachi Maria şi să nu-i creeze obstacole în folosirea acestui lot, s-au respins ca neîntemeiate cerinţele înaintate către Primăria sat.

Talmaza de a anula actul administrativ şi de a încasa venitul ratat, s- au respins şi pretenţiile reclamanților privind eliberarea lotului de teren cu suprafaţa de 0,20 ha din blocul cadastral nr. 8535316, înlăturarea obstacolelor la folosirea acestui lot de teren şi încasarea cheltuielilor de judecată de la Lungu Natalia. Considerînd ilegală hotărîrea pronunţa, la 21 iunie 2012 Malachi Anatol şi Malachi Maria au contestat-o cu apel, solicitînd casarea parţială a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care să fie admise integral pretenţiile în partea revendicării a 0,20 ha din terenul care la moment este în posesia Nataliei Lungu. Prin decizia din 04 decembrie 2012 a Curţii de Apel Bender, apelul declarat de Malachi Anatol şi Malachi Maria a fost admis, casată hotărîrea instanţei de fond şi remisă pricina spre rejudecare în aceiaşi instanţă în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, prin hotărîrea din 28 octombrie 2013 a judecătoriei Ştefan Vodă a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui Malachi Anatol şi Malachi Maria. Malachi Maria nefiind de acord cu hotărîrea pronunţată a contestat-o cu apel solicitînd casarea hotărîrii primei instanţei cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. Prin decizia din 27 februarie 2014 a Curţii de Apel Bender apelul declarat de Malachi Maria a fost respins şi menţinută hotărîrea din 28 octombrie 2013 a judecătoriei Ştefan Vodă. La data de 24 aprilie 2014, recurentul Malachi Maria au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului a invocat că hotărîrile instanţelor judecătoreşti sunt neîntemeiate şi pasibile de a fi casate, deoarece au interpretat eronat legea şi nu au constatat şi elucidat deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a pricinii, ne fiind analizate toate argumentele şi probele anexate la materialele cauzei Intimaţii nu au depus referinţă la recursul înaintat de către Malachi Maria şi Malachi Anatol. Analizând modul în care recurenţii şi-au exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, Colegiul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate”.

Totodată, participanţii la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în care invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. Astfel, recursul împotriva deciziilor instanţei de apel este o cale de atac de drept, vizînd în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond şi ar putea fi încadrate temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăseşte în art. 432 CPC aplicabil recursului.

Colegiul reţine că potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cu referire la argumentul recurenţilor privind aplicarea eronată de către instanţele judecătoreşti a normelor de drept material şi procedural, Colegiul menţionează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept şi din care circumstanţe aceasta rezultă. Colegiul reţine că acest argument al recurenţilor poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Malachi Maria nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de Malachi Maria împotriva deciziei din 27 februarie 2014 a Curţii de Apel Bender. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Ala Cobăneanu Oleg Sternioală