2ra-145/17 — anularea actelor juridice

prima instanță: M. Bușuleac dosarul nr.2ra-145/17 (Judecătoria Cahul) instanța de apel: T. Dimitriadi, R. Petrov, N. Veleva (Curtea de Apel Cahul) Î N C H E I E R E 25 ianuarie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii : Maria Ghervas, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către succesorul legal al reclamantei Eugenia Matcaș, Nina Capraru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Eugeniei Matcaș împotriva Primăriei și Consiliului satului Pelinei, raionul Cahul, intervenient accesoriu Victor Matcaș cu privire la anularea deciziei și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 14 iunie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Eugenia Matcaș și menținută hotărârea Judecătoriei Cahul din 19 iunie 2015, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 22 martie 2010, Eugenia Matcaș a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului satului Pelinei, raionul Cahul, intervenient accesoriu Victor Matcaș cu privire la anularea deciziei și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 03 septembrie 2009 a luat cunoștință cu decizia nr. 1 din 03 aprilie 1993 emisă de Primăria satului Pelinei, prin care lui Matcaș Tudor Constantin i s-a repartizat în proprietate privată terenul cu numărul cadastral 1736205129, după care i s-a eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren sub număr cadastral 170205236. Nu este de acord cu decizia sus enunțată, din motiv că, dînsa în anul 1961 a procurat casa de locuit amplasată pe lotul de teren aflat în litigiu. În anii 1980 a trecut cu traiul la fiica sa, iar în casă a rămas să locuiască fiul ei - Matcaș Tudor Constantin. Menționează că, nu a dăruit casa feciorului, nu a înstrăinat-o și nu înțelege cum Matcaș Tudor Constantin, a devenit proprietarul casei fără acordul ei.

Consideră că, Consiliul sătesc eronat a considerat că, Matcaș Tudor Constantin este proprietar a casei și i-a eliberat titlu de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit. Consideră decizia Primăriei satului Pelinei, drept una ilegală din motiv că, nu corespunde realității.

Cere, Eugenia Matcaș anularea deciziei Primăriei s. Pelinei, r-nul Cahul, nr. 1 din 03 aprilie 1993 privind transmiterea în proprietate lui Matcaș Tudor Constantin a lotului de teren cu nr. cadastral 1736205129 cu suprafața de 0,1 ha; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Matcaș Tudor Constantin, pe lotul de pământ cu număr cadastral 1 1736205129; anularea înscrierii din Registrul gospodăriei s. Pelinei, r-nul Cahul potrivit căruia, proprietar al casei de locuit este Matcaș Tudor Constantin și obligarea Primăriei s. Pelinei să elibereze alt titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele reclamantei Matcaș Eugenia, asupra lotului de teren cu număr cadastral 1736205129. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 19 iunie 2015 acțiunea Eugeniei Matcaș împotriva Primăriei și Consiliului satului Pelinei, raionul Cahul, intervenient accesoriu Victor Matcaș cu privire la anularea deciziei și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 13 iulie 2015 și 16 septembrie 2015, Eugenia Matcaș a declarat apel, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Cahul din 14 iunie 2016, a fost respins apelul declarat de către Eugenia Matcaș și a fost menținută hotărârea primei instanțe. Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, reclamanta Eugenia Matcaș nu a demonstrat faptul că în anul 1961 a obținut dreptul de proprietate asupra casei și terenului litigios. Părțile unanim confirmă faptul că Matcaș Eugenia nu a locuit în casa aflată în litigiu mai mult de 30 ani. Este de menționat că și în instanțe de apel reclamanta precum și reprezentanții ei nu au dovedit faptul că Matcaș Eugenia a obținut dreptul de proprietate asupra casei și terenului litigios.

Din materialele pricinii este cert stabilit faptul că, prin decizia Primăriei satului Pelinei nr. 1 din 03 aprilie 1993 a fost transmis în proprietate numitului Matcaș Tudor Constantin sectorul de teren de pe lângă casă și anexele gospodărești, cu numărul cadastral 1736205129 cu suprafața de 0,2336 ha și terenurile agricole cu numerele cadastrale 1736204328 și 1736205466. Din conținutul deciziei Primăriei satului Pelinei nr. 1 din 03 aprilie 1993, instanța de fond a stabilit cu certitudine că la 29 mai 2007 a fost eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra bunului imobil cu număr cadastral 1736205411 repartizat în proprietate Eugeniei Matcaș.

Potrivit certificatului eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial Cahul din 15 septembrie 2009 se constată că, Victor Matcaș este proprietarul casei de locuit cu număr cadastral 1736205.129.01 și a terenului aferent casei cu nr. 1736205.129 în baza certificatului de moștenitor nr. 17007 din 03 septembrie 2009 (f.d. 27, vol. I). Reieșind din circumstanțele enunțate, instanța de apel a ajuns la temeinicia hotărârii primei instanțe cu privire la respingerea acțiunii Eugeniei Matcaș ca fiind neîntemeiată. Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Cahul a reținut drept neîntemeiat argumentul apelantei Matcaș Eugenia referitor la probele care demonstrează faptul că, ea a obținut dreptul de proprietate asupra terenului cu numărul cadastral 1736205129 situat în s. Pelinei, r-nul Cahul.

Or, conform art. 320 Codul civil, dreptul de proprietate asupra unui bun nou, realizat de persoană pentru sine se dobândește de către aceasta dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Dreptul de proprietate se poate dobândi în condițiile legii, prin ocupațiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum și prin hotărâre judecătorească atunci când aceasta este translativă de proprietate. În cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul unui act administrativ. Prin lege se pot reglementa și alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate. 2 A mai reținut instanța de apel că, nu este pus la îndoială faptul că Eugenia Matcaș a locuit în acel imobil, l-a îngrijit o perioadă de timp.

Totuși, este de menționat că prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 08 mai 2009, a fost constatat faptul acceptării succesiunii patrimoniului succesoral după decesul numitului Feodor Matcaș de către feciorul acestuia Victor Matcaș, succesiunea a fost acceptată și asupra casei de locuit cu sectorul aferent casei și terenurile agricole situate în comuna Pelinei. La 03 septembrie 2009 a fost eliberat certificat de moștenitor legal nr. 17007 în baza căruia Victor Matcaș a înregistrat dreptul de proprietate. Eugenia Matcaș a cunoscut faptul acceptării succesiunii de către Victor Matcaș asupra bunurilor mobile a defunctului Tudor Matcaș, bunuri printre care se află casa de locuit și terenul cu numărul cadastral 1736205129 situat în s. Pelinei, r-nul Cahul, a tolerat respectiva situație fără a interveni în procedura succesiunii prin contestarea certificatului de moștenitor.

La 05 septembrie 2016, succesorul legal al reclamantei Eugenia Matcaș, Nina Capraru a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Recurenta, în motivarea recursului a indicat că instanța de apel a examinat superficial cauza, concluziile acesteia sunt în contradicție cu actele pricinii. Consideră că instanța de apel greșit a concluzionat că reclamanta în cadrul examinării pricinii nu a prezentat probe în confirmarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit număr cadastral 1736205.129.01 și a terenului aferent casei cu nr. 1736205.129.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii și anume din scrisoarea Curții de Apel Cahul din 11 iulie 2016 rezultă că părților, inclusiv recurentei le-a fost expediată pentru cunoștință copia deciziei instanței de apel motivată, însă la actele pricinii lipsesc probe în confirmarea recepționării deciziei motivate de către recurentă și prin urmare, instanța de recurs consideră că recursul depus la 05 septembrie 2016 de succesorul legal a Eugeniei Matcaș, Nina Capraru este depus în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de succesorul legal al reclamantei Eugenia Matcaș, Nina Capraru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Argumentul invocat în recurs precum că, instanțele judecătorești la emiterea hotărârilor nu au dat o apreciere corespunzătoare probelor administrate și ca au examinat superficial pricina nu poate fi reținut, deoarece circumstanțele cauzei au fost determinate de instanțele judecătorești și apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept, ce reglementează raportul juridic în litigiu. Instanța de recurs notează că, recurenta nu a invocat nici un argument în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține și jurisprudența CEDO conform căreia recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede putere de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcel contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când motivele recursului indicate în cazul din speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii atât în prima instanță cât și instanța de apel, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat în modul corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către succesorul legal al reclamantei Eugenia Matcaș, Nina Capraru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către succesorul legal al reclamantei Eugenia Matcaș, Nina Capraru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas Iurie Bejenaru 4