2ra-1825/14 — Repararea prejudiciului moral

Dosar nr. 2ra-1827/14 Instanţa de fond: Judecătoria Rezina Judecător: V. Macrinici Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău, Judecători: V.Pruteanu I. Cimpoi A. Minciuna Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 16 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecător Valeriu Doagă Judecătorii: Iurie Bejenaru şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Jurcov Anatolie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Jurcov Anatolie împotriva lui Frunză Vasilii cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2014 prin care apelul depus de către Jurcov Anatolie a fost respins, hotărîrea Judecătoriei Rezina din 22 octombrie 2013 a fost menţinută, ACONSTATAT : La data de 05 august 2013, reclamantul Jurcov Anatolie a depus cerere de chemare in judecată către Frunza Vasile privind încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, Frunza Vasile, în calitate de reprezentant legal al Penitenciarul nr. 17 Rezina, în şedinţele de judecată intentate împotriva acestui penitenciar în repetate rînduri a întreprins acţiuni cu caracter discriminatoriu, lezîndu-i drepturile privind asigurarea egalităţii prin neescortarea la şedinţele de judecată pe cauzele civile intentate de el. Susţine reclamantul că prin acţiunile sale dicriminatorii, pîrîtul Frunza Vasile, 1 ca reprezentant al puterii, încalcă legile Republicii Moldova şi legislaţia internaţională. Invocă reclamantul că pîrîtul Frunza Vasile, în calitate de reprezentant al penitenciarului, timp îndelungat, în repetate rînduri a propagat acţiuni de descriminare a reclamantului prin afirmaţiile sale că condamnaţii sunt limitaţi în drepturi civile.

Ca probă servesc referinţele emise de către pîrît, încheierile judecătoriei Rezina, cît şi răspunsurile acestuia la plîngerile reclamantului. Dat fiind că pe parcursul unei perioade îndelungate Frunza Vasile a efectuat acţiuni discriminatorii, care au avut un impact negativ asupra deţinerii condamnaţilor în penitenciar, reclamantul a depus prezenta acţiune, solicitînd recuperarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 euro, cu încasarea acestei sume de la pîrît. Prin hotărîrea Judecătoriei Rezina din 22 octombrie 2013, s-a respins acţiunea înaintată de Jurcov Anatolie către Frunza Vasile privind încasarea prejudiciului moral ca fiind nefondată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2014, apelul depus de către Jurcov Anatolie a fost respins, hotărîrea Judecătoriei Rezina din 22 octombrie 2013 a fost menţinută.

Invocînd ilegalitatea acestei decizii la data de 10 aprilie 2014, Jurcov Anatolie a depus cerere de recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului, Jurcov Anatolie a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural. Totodată, mai invocă recurentul că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului.

Din actele pricinii rezultă cu certitudine că copia deciziei instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la data de 20 februarie 2014. Recursul a fost declarat la data de 10 aprilie 2014, astfel, prin prisma art. 434 CPC, Completul Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul depus în termen. La data de 08 mai 2014, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a expediat în adresa lui Frunză Vasilii copia recursului depus de către Jurcov Anatolie , cu informarea concomitentă a acestuia despre necesitatea depunerii referinţei. 2 La data de 26 mai 2014, reprezentantul Penitenciarului nr. 17 din Rezina - Frunza Vasilii a depus referinţă la cererea de recurs declarată de către Jurcov Anatolie , solicitînd respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de către Jurcov Anatolie este inadmisibil. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) C.P.C., părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C..

Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Mai mult de cît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C. şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C..

În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) C.P.C., în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele 3 prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Jurcov Anatolie ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C., completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Jurcov Anatolie se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iurie Bejenaru Vera Macinskaia 4