2ra-987/14 — Repararea prejudiciului moral

La 02 aprilie 2013, Anatolii Jurcov a depus cerere de chemare în judecată împotriva administraţiei Penitenciarului nr. 17 Rezina şi administraţiei Penitenciarului nr. 13 mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului moral, solicitând încasarea de la IP-17 Rezina şi IP-13 Chişinău a pagubei morale în mărime de 105 mii euro de la fiecare din motivul detenţiei în condiţii aspre, înjositoare pentru demnitatea umană, cu încălcarea imunităţii psihice a personalităţii.

În motivarea acţiunii a indicat că în perioada executării pedepsei, administraţiile IP-17 Rezina şi IP-13 Chişinău intenţionat i-au cauzat daune sănătăţii, fiind deţinut în condiţii aspre care înjosesc demnitatea umană, cu încălcarea imunităţii psihice a personalităţii. 1 Menţionează că în timpul cât a fost deţinut în Penitenciarul nr.13 Chişinău, a locuit în celula nr. 47, în condiţii anti-sanitare, unde persista umezeala, lipsea aerul şi lumina zilei, duşumeaua era din ciment şi când mergea se ridica praful cu care apoi respira. Temperatura în celulă era mai joasă de 16 grade, lipsea lavoarul, iar robinetul cu apă potabilă era instalat la 70 cm. înălţime de la scaunul closetului. Ca rezultat, la deschiderea robinetului, apa cădea de la înălţime pe acest scaun, stropind în continuare duşumeaua şi masa la care el mânca. Totodată indică că deşi era absolut sănătos, a fost deţinut în IP-17 şi IP-13 cu deţinuţii A. Galaburda şi Iu. Zabarencă, bolnavi de tuberculoză, care au decedat în penitenciarul nr. 17. Relatează că pe parcursul a mai multor ani nu a fost asigurat aşa precum prevede legislaţia cu produse alimentare calorice: carne, peşte, lapte, unt. Condiţiile sanitar- epidemiologice nu corespundeau regimului de detenţie, chiar lipsind totalmente. Astfel, la IP-17 Rezina numai în luna octombrie 2011 a fost schimbată sistema de încălzire în blocul unde execută pedeapsa deţinuţii pe viaţă, temperatura doar din acest moment corespunzând normelor stabilite, la fel lipsind medicamentele, utilajul diagnostic calificat, iar în perioada de iarnă deţinuţii nu sunt asiguraţi cu încălţăminte, lenjerie caldă de corp, ciorapi. Relevă că condiţiile enumerate de detenţie au contribuit la cauzarea intenţionată a daunei sănătăţii, ca urmare soldându-se decesul a 19 deţinuţi la detenţia pe viaţă, astfel, 98 % din deţinuţii la detenţie pe viaţă au decedat până la atingerea vârstei de 50 de ani în chinuri, aflându-se în celule cu cei sănătoşi, traumînd psihicul deţinuţilor sănătoşi. Afirmă că avocaţii parlamentari Anatol Munteanu şi Aurelia Grigoriu apreciază detenţia în cauză ca aspră, care înjoseşte demnitatea umană şi încalcă imunitatea psihică a personalităţii. Prin extrasul din fişa medicală n8/Y-486/11 se confirmă faptul că în rezultatul deţinerii în condiţii inumane, în timpul executării pedepsei reclamantul s -a îmbolnăvit de un şir de boli: tuberculoză, osteohondroză, ulcer gastric, ghepatocoţestit, varicoză. Poziţia instanţei de fond:

Prin hotărârea Judecătoriei Rezina din 01 iulie 2013 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanţa de fond a reţinut că administraţiile penitenciarelor nr. 13 mun. Chişinău şi nr. 17 or. Rezina nu au întreprins intenţionat careva măsuri pentru umilirea reclamantului, de un tratament inuman faţă de acesta, totodată concluzionând că în şedinţa de judecată nu au fost stabilite careva probe care cu certitudine ar demonstra încălcarea drepturilor fundamentale ale reclamantului garantate de prevederile art. 24 din Constituţia RM şi art. 3 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, încălcare manifestată prin detenţie în condiţii aspre, înjositoare pentru demnitatea umană, cu încălcarea imunităţii psihice a personalităţii. Poziţia instanţei de apel: 2

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013, a fost respins apelul declarat de Anatolii Jurcov şi menţinută hotărârea primei instanţe. Instanţa de apel a reţinut că prima instanţă corect a constatat lipsa tratamentului inuman şi violarea art. 3 CEDO faţă de Anatolii Jurcov, menționând că acţiunea urmează a fi respinsă şi din motivul că are la bază pretenţii şi temeiuri examinate anterior şi respinse de mai multe instanţe judecătoreşti ale căror hotărâri au devenit irevocabile. În acest sens, instanţa a reiterat că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice care înseamnă, că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată, întrucât aceasta ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Solicitarea recurentului:

La 17 ianuarie 2014, Anatolii Jurcov a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia cu stabilirea tuturor motivelor invocate în cererea sa de recurs, şi anume dacă hotărârile definitive ale CEDO: Ipati contra Moldovei, Modîrca contra Moldovei, constatările avocaţilor parlamentari Anatol Munteanu şi Aurelia Grigoriu, hotărârea Guvernului nr. 1624, Monitorizarea instituţiilor penitenciare în RM a Ministerului Justiţiei din 05 decembrie 2011 sunt aplicate de instanţele judecătoreşti ca fapte demne de încredere care confirmă încălcarea în instituţiile Penitenciare nr. 13 şi nr. 17 a articolului 3 din Convenţia Europeană, stabilirea dacă în instituţiile penitenciare vizate a fost încălcat art. 3 din Convenţia Europeană reieşind din actele enunţate anterior, reieşind din statutul său de deţinut de a stabili dacă instanţa de apel era obligată de a se adresa administraţiei penitenciarului nr. 17 în vederea prezentării sale la şedinţele de judecată, stabilirea dacă neprezentarea sa în şedinţa de judecată poate fi interpretată ca o încălcare a prevederilor art. 13 şi art. 6 al Convenţiei CEDO, de a stabili dacă judecătorul care a examinat cauza penală are dreptul de a examina şi cauza civilă înaintată. Argumentele părţilor:

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia contestată considerând că la emiterea deciziei au fost încălcate normele de drept procesual şi de drept material. Afirmă că instanţa de apel, prin faptul că nu l-a citat în şedinţa de judecată prin intermediul administraţiei penitenciarului nr. 17 i-a încălcat dreptul la apărare, iar reieşind din statutul său de condamnat instanţa era obligată să-i desemneze un avocat din oficiu. Remarcă că judecătorul care a examinat cauza în prima instanţă, nu era în drept să o facă, deoarece acesta a participat la examinarea cauzei penale, exprimându-și opinia prin hotărârea din 21 decembrie 2010, iar instanţei de apel i-au fost prezentate probe în acest sens. Consideră că în temeiul art. 50, art. 52 CPC ultimul nu avea dreptul de a participa la examinarea acestei cereri. (f. d. 168) Consideră că instanţa de apel a aplicat o lege care nu trebuia aplicată şi nu a aplicat legea care trebuia aplicată, precum şi a ignorat probele prezentate de el în prima 3 instanţă, prin care e confirmă indiscutabil că în instituţiile penitenciare ale RM se încalcă art. 3 al Convenţiei Europene.

Prin referinţa la cererea de recurs înaintată Curţii Supreme de Justiţie de către Penitenciarul nr. 17 Rezina, ultimul a solicitat declararea inadmisibilităţii recursului declarat de Anatolii Jurcov şi menţinerea în vigoare a hotărârilor instanţelor judecătoreşti inferioare. Aprecierea instanţei de recurs:

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 18 decembrie 2013, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire nr. 3528 (f. d. 196). Prin urmare, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul, la 17 ianuarie 2014, în termen.

Analizând legalitatea deciziei atacate, prin prisma argumentelor invocate în cererea de recurs şi referinţă, Colegiul consideră recursul drept întemeiat şi care urmează a fi admis din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, „instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs”. După cum rezultă din materialele pricinii, Anatolii Jurcov, fiind condamnat la detenţie pe viaţă, a înaintat prezenta acţiune împotriva administraţiei Penitenciarului nr. 17 Rezina şi administraţiei Penitenciarului nr. 13 mun. Chişinău, solicitând încasarea de la IP-17 Rezina şi IP-13 Chişinău a pagubei morale în mărime de 105 mii euro de la fiecare datorită detenţiei în condiţii aspre, înjositoare pentru demnitatea umană, cu încălcarea imunităţii psihice a personalităţii. Astfel, prima instanţă, fiind investită cu acţiunea în cauză, a ajuns la concluzia netemeiniciei acesteia, respingând pretenţiile reclamantului. Judecând apelul declarat de către Anatolii Jurcov, instanţa de apel a găsit necesar de a-l respinge şi a menţine hotărârea primei instanţe. La emiterea unei asemenea soluţii, instanţa de apel a reţinut ca întemeiate argumentele primei instanţe precum că acţiunea înaintată are la bază pretenţii şi temeiuri examinate anterior şi respinse de mai multe instanţe judecătoreşti ale căror hotărâri au devenit irevocabile. Instanţa de recurs constată însă că o astfel de soluţie este prematură, adoptată fără o apreciere cuvenită circumstanţelor cauzei, reieşind din specificul acţiunii date, or instanţa avea obligaţia de a determina corect natura litigiului, care presupune prin sine lămurirea completă şi pe bază de dovezi certe a situaţiei de fapt, care, este diferită de la caz la caz şi să adopte o hotărâre legală, motivată şi întemeiată. Astfel, potrivit prevederilor art. 241 alin. (5) CPC, care consacră principiul general privind motivarea hotărârilor judecătoreşti, instanţa este obligată să arate în 4 cuprinsul hotărârii motivele de fapt şi de drept în temeiul cărora şi-a format convingerea şi a ajuns la soluţia adoptată. Totodată, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă şi să aibă putere de convingere. Această dispoziţie legală a fost adoptată în scopul de a asigura o bună administrare a justiţiei, de a întări încrederea justiţiabililor în hotărârile judecătoreşti şi de a da posibilitatea instanţelor superioare să-şi exercite controlul judecătoresc. În cauză, însă se constată că atât soluţia primei instanţe, cât şi cea a instanţei de apel nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. La acest segment, instanţa de recurs va remarca că, respingând pretenţiile solicitate în acţiune ca nefondate, instanţele de judecată ierarhic inferioare nu au combătut argumentele indicate în cererea de apel, limitându-se doar la o motivare extrem de generală. Pe când, reieşind din specificul acţiunii înaintate şi anume că reclamantul pretinde la încălcarea art. 3 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, normă care prezumă existenţa unui drept continuu, este de menţionat că instanţele urmau să verifice corectitudinea şi veridicitatea argumentelor susţinute de către reclamant la momentul soluţionării cauzei, examinând pretenţiile în sensul formulat şi nu doar să se limiteze la constatarea faptului că pretenţiile au fost examinate anterior şi au fost respinse de mai multe instanţe judecătoreşti ale căror hotărâri au devenit irevocabile.

Mai mult, instanţa de apel judecând apelul nu s-a expus, lăsând fără apreciere, şi argumentul invocat de către apelantul Anatolii Jurcov cu privire la incompatibilitatea judecătorului Vasile Macrinici la examinarea cauzei date, care la adoptarea hotărârii, ca temei de respingere a acţiunii, a reţinut şi încheierea Judecătoriei Rezina din 21 decembrie 2010, emisă de instanţa prezidată tot de dânsul.

Pe cale de consecinţă, instanţa de recurs relevă că nestabilirea pe deplin de către instanţele de judecată ierarhic inferioare a situaţiei de fapt în speţă se confirmă şi prin aceea că respingerea pretenţiilor înaintate de către Anatolii Jurcov a fost condiţionată de faptul că cerinţele date au constituit anterior obiect de examinare în instanţa de judecată, care au fost respinse prin hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile, pe când conform prevederilor art. 265 lit. b) CPC împrejurările menţionate, constituie temei de încetare a procesului şi nu de respingere a acţiunii.

Astfel fiind, este cert că instanţa de apel a trecut superficial circumstanţele pricinii fără a intra în esenţa lor, fapt ce denotă că decizia recurată a fost emisă cu încălcarea prevederilor stipulate la art. 373 CPC. 5 Sub aspectul celor relatate, se constată că soluţia instanţei de apel nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că decizia instanţei de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. La rejudecarea pricinii instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de Anatolii Jurcov. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată lui Anatolii Jurcov împotriva administraţiei Penitenciarului nr. 17 Rezina şi administraţiei Penitenciarului nr. 13 mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului moral, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei că de atac. Preşedintele şedinţei Valeriu Doagă Judecători Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu 6