2ra-2592/15 — Constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil

Dosarul nr.2ra-2592/15 prima instanţă: V. Muntean instanţa de apel: N. Budăi, I. Muruianu, A. Minciuna ÎNCHEIERE 04 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecător Tatiana Vieru Judecători Oleg Sternioală şi Ion Druţă examinând admisibilitatea recursului declarat de către Jurcov Anatolii, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Jurcov Anatolii împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 23 iulie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Jurcov Anatolii şi menținută hotărîrea primei instanţe c o n s t a t ă La 18 februarie 2015, Jurcov Anatolii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei şi încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii Jurcov Anatolii a indicat că la 03 martie 2013 a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva administraţiei Penitenciarului nr.17 Rezina şi administraţiei Penitenciarului nr.13 Chişinău în legătură cu vătămarea intenţionată a sănătăţii sale prin deţinerea lui în condiţii inumane care înjosesc onoarea persoanei. Susţine că acţiunea dată a fost examinată de către prima instanţă, la 01 iunie 2013, dar de către instanţa de apel şi recurs pînă în prezent nu a fost examinat fondul cauzei, deşi au trecut deja 2 ani. Consideră Jurcov Anatolii că i-a fost încălcat dreptul său la judecarea în termen rezonabil a cauzei, deoarece pînă în prezent cauza nu a fost examinată definitiv.

Solicită Jurcov Anatolii constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei şi încasarea din contul pîrîtului a prejudiciului moral în mărime de 10000 euro. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 07 aprilie 2015, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.63, 67-70). Prin decizia Curții de Apel Chişinău din 23 iulie 2015, a fost respins apelul declarat de către Jurcov Anatolii și menținută hotărîrea primei instanțe fără modificări (f.d.103- 108). La 07 august 2015, Curtea de Apel a expediat în adresa părţilor copia deciziei (f.d.106). 1 La 25 august 2015 Jurcov Anatolii prin intermediul oficiului poştal, a declarat recurs, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 23 iulie 2015, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că recursul declarat la 25 august 2015, în coraport cu data emiterii deciziei de către instanța de apel, este depus în termen. În motivarea recursului Jurcov Anatolii a invocat că instanţele ierarhic inferioare au aplicat eronat legea materială şi procedurală. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 22 septembrie 2015, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimatului, cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Până la examinarea pricinii, intimatul nu a depus referinţă la cererea de recurs declarată, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, Jurcov Anatolii, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători 2 decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sînt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Jurcov Anatolii, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Jurcov Anatolii se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecător Tatiana Vieru Judecători Oleg Sternioală Ion Druţă 3