2ra-1961/14 — Încasarea prejudiciului material, moral şi compensarea cheltuielilor de judecată,

prima instanţă: I.Cotea dosarul nr.2ra-1961/14 instanţa de apel: G.Vavrin, T.Dimitriadi, I.Dănăilă ÎNCHEIERE 16 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Susanu Sergiu şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Susanu Sergiu împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova privind încasarea prejudiciului material, moral şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 27 februarie 2014 prin care s-a respins apelul declarat de Ministerul Finanţelor şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Cahul din 11 februarie 2011, c o n s t a t ă La 24 septembrie 2010 reprezentantul Şeremet Vasile, în baza procurii din 18 mai 2010 a depus cerere de chemare în judecată în interesele lui Susanu Serghei împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova privind încasarea prejudiciului material, moral şi compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că la 07 aprilie 2009 a fost reţinut de către colaboratorii Serviciului de Urmărire Penală a Comisariatului General de Poliţie mun. Chişinău fiind bănuit de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 285 alin. (3) Codul penal care prevede chemările la nesupunere, violenţă activă şi nesupunerea la cerinţele legitime ale reprezentanţilor autorităţilor şi la dezordini în masă. Susţine că la 08 aprilie 2009 de Procuratura mun. Chişinău a fost iniţiată urmărirea penală în privinţa lui, pe faptul că întruneşte elementele componenţei de infracţiune prevăzut la art. 285 alin. (3) Codul penal. Ulterior, a fost învinuit de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 285 alin. (3) Codul penal, fiind aplicat arestul preventiv pe termen de 30 zile de către judecătorul de instrucţie a Judecătoriei Centru mun.

Chişinău, iar Curtea de Apel Chişinău a anulat încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 08 aprilie 2009 privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest 30 de zile. Menţionează că s-a aflat în arest de la 07 aprilie 2009 pînă la 15 aprilie 2009, iar prin ordonanţa Procuraturii sectorului Centru mun. Chişinău din 12 octombrie 2009 a 1 fost recunoscut nevinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 285 alin. (3) Codul penal şi scos de sub urmărire penală. Consideră reclamantul că prin acţiunile ilegale ale organelor de drept i-a fost cauzat prejudiciul material şi moral, încălcîndu-i-se drepturile inserate la art.25 alin. (1), 27 alin. (1), 32, 40 şi 53 din Constituţia Republicii Moldova Solicită reclamantul, încasarea de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Susanu Serghei a prejudiciului material în mărime de 2 000 lei, prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 11 februarie 2011 cererea de chemare în judecată depusă de Susanu Sergiu împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova privind încasarea prejudiciului material, moral şi compensarea cheltuielilor de judecată a fost admisă parţial. S-a încasat de la bugetul de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Susanu Serghei suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi cu titlu de prejudiciu material suma de 100 lei.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul din 11 februarie 2011. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 13 iunie 2013 s-a admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Cahul din 11 februarie 2011 şi s-a micşorat cuantumul despăgubirilor morale încasate de la bugetul de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Susanu Serghei de la 50 000 lei la 5000 lei. În rest hotărîrea Judecătoriei Cahul din 11 februarie 2011 s-a menţinut. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 18 decembrie 2013, au fost admise recursurile declarate de Susanu Serghei şi Ministerul Finanţelor şi casată decizia Curţii de Apel Cahul din 13 iunie 2013 cu restituirea pricinii la rejudecare.

La 18 februarie 2014, Susanu Sergiu şi-a majorat pretenţiile, solicitînd încasarea de la bugetul de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui 15 000 euro. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 27 februarie 2014 s-a respins apelul declarat de Ministerul Finanţelor şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Cahul din 11 februarie 2011. La 29 aprilie 2014, Susanu Serghei a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a deciziei instanţei de apel, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie încasată suma de 15 000 euro cu titlu de prejudiciu moral şi material. În motivarea recursului Susanu Serghei a invocat că instanţa de apel nu a examinat şi apreciat obiectiv circumstanţele pricinii şi nu a ţinut cont de practica judiciară ce s-a format în litigii similare.

La 28 mai 2014 Ministerul Finanţelor a declarat recurs, cerând admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi micşorarea cuantumului despăgubirilor morale în limitele rezonabile. În motivarea recursului Ministerul Finanţelor a invocat că instanţele judecătoreşti la stabilirea cuantumului prejudiciului moral nu au ţinut cont de principiul reparării rezonabile a daunei morale încît suma acordată să nu constituie o contribuţie excesivă a celui ce plăteşte, adică a statului şi nici venit nejustificat pentru 2 cel despăgubit. Ministerul Finanţelor nu neagă faptul că persoanele care au devenit victime ale unor erori de investigaţie în procesul penal urmează să li se plătească o compensaţie.

Consideră că nu există justificabilitate legală şi morală în vederea acordării în beneficiul intimatului a sumei de 50 000 lei din contul bugetului de stat în vederea reparării prejudiciului moral ca urmare a acţiunilor ilegale ale organelor de drept, iar suma dispusă spre încasare fiind exagerată în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauze similare. Referitor la termenul declarării recursurilor Colegiul le consideră în termen, deoarece decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 27 februarie 2014, iar copia deciziei a fost expediată de Curtea de Apel Cahul la 07 aprilie 2014, astfel, recursurile depuse la 29 aprilie 2014 şi 28 mai 2014 a fost declarate în interiorul termenului de două luni prevăzut de art. 434 CPC.

Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursurile declarate de către Susanu Serghei şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432, alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 3 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Susanu Serghei şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova sunt declarative şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Susanu Serghei şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursurile declarate de către Susanu Serghei şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 4