2r-540/14 — Încasarea venitului ratat.

Dosarul nr. 2r-540/14 Prima instanţă: Judecătoria Ungheni Judecător: V. Lupu Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi Judecători: E. Ababei G. Polivenco N. Matveeva Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 16 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Iurie Bejenaru şi Vera Macinskaia examinînd recursul declarat de Casian Viorel, în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Autocomrent” împotriva lui Casian Viorel cu privire la încasarea venitului ratat, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 17 august 2013, prin care cererea de apel declarată de Casian Viorel, a fost restituită, ACONSTATAT: La 06 mai 2011 SRL „Autocomrent” a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva lui Casian Viorel cu privire la încasarea venitului ratat.

În susţinerea acţiunii a invocat că, la 21 septembrie 2010 în calitate de sublocator a încheiat cu Casian Viorel în calitate de sublocatar,contractul de sublocaţiune a automobilului Dacia Logan anul producerii 2010,cu n/î ST AR 628 pe un termen de o zi la preţul de 25 euro/zi, ulterior acesta fiind prelungit pînă la 20 octombrie 2010. A precizat reclamantul că, Casian Viorel a achitat suma chiriei pe durata contractului şi o garanţie de închiriere de 100 euro care urma să fie restituită sublocatarului la întoarcerea automobilului în stare bună. La 20 octombrie 2010 pîrîtul a mai solicitat o dată prelungirea contractului pe 5 zile, urmînd a achita chiria din contul garanţiei de 100 euro, fapt care a fost acceptat.

La 25 octombrie 2010, a comis un accident rutier cu autovehicolul dat, deteriorîndu-1 şi în final fiind recunoscut vinovat de producerea accidentului, fiind sancţionat în baza art. 242 alin. (1) Cod Contravenţional, cu o amendă în mărime de 1 40 u.c. şi cinci puncte penalizare. Pîrîtul urma să repare din cont propriu daunele produse fapt acceptat de reclamant. Pînă la moment pîrîtul nu a reparat automobilul şi nu a compensat prejudiciul produs. Solicită reclamantul încasarea din contul lui Casian Viorel în beneficiul său a sumei de 4550 euro (182 zile x 25 euro) – cu titlu de venit ratat, suma de 2320 lei – cu titlu de taxă de stat şi suma de 93,50 lei – cu titlu de cheltuieli de judecată . Prin hotărîrea judecătoriei Ungheni din 25 ianuarie 2012 acţiunea a fost admisă parţial.

S-a dispus înacasarea din contul lui Casian Viorel în beneficul SRL „Autocomrent” suma de 4550 euro – cu titlu de venit ratat şi suma de 2320 lei – cu titlu de taxă de stat. La 12 iulie 2013, Casian Viorel a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea integrală a acţiunii. Prin încheierea Curţii de Apel Bender din 17 august 2013, cererea de apel declarată de Casian Viorel a fost restituită. Invocînd ilegalitatea acestei încheieri, la 10 martie 2014, Casian Viorel a contestat-o recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, cu remiterea pricinii pentru rejudecare în instanţa de apel.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că, la emiterea încheierii recurate, instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural. Totodată, recurentul mai menţionează că, instanţa de apel nu a elucidat toate circumstanţele care ar duce la soluţionarea corectă a problemei ce ţine de restituirea cererii de apel. Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 425 CPC, care statuiază expres că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din actele pricinii rezultă cu certitudine că, copia încheierii recurate a fost recepţionată de către recurent la 10 decembrie 2013, iar recursul a fost declarat la 10 martie 2014. Astfel, prin prisma art. 425 CPC, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat cu omiterea termenului de atac.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii Curţii de Apel Bălţi. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, la 06 mai 2011 SRL „Autocomrent” a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva lui Casian Viorel, prin care a solicitat încasarea din contul lui Casian Viorel în beneficiul său a sumei de 4550 euro (182 zile x 25 euro) – cu titlu de prejudiciului material, suma de 2 2320 lei – cu titlu de taxă de stat şi suma de 93,50 lei – cu titlu de cheltuieli de judecată . Ulterior, prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 25 ianuarie 2012 acţiunea a fost admisă parţial.

S-a dispus înacasarea din contul lui Casian Viorel în beneficul SRL „Autocomrent” suma de 4550 euro – cu titlu de venit ratat şi suma de 2320 lei – cu titlu de taxă de stat. Ne fiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 12 iulie 2013, Casian Viorel a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea integrală a acţiunii. Prin încheierea Curţii de Apel Bender din 17 august 2013, cererea de apel declarată de Casian Viorel a fost restituită ca fiind depusă înafara termenului legal. Ulterior, invocînd ilegalitatea acestei încheieri, la 10 martie 2014, Casian Viorel a contestat-o recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, cu remiterea pricinii pentru rejudecare în instanţa de apel.

Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează prevederile art. 425 CPC, care statuiază expres că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Instanţa de recurs menţionează că, actele pricinii atestă faptul că la 10 decembrie 2013, recurentul Casian Viorel, a luat cunoştinţă cu încheierea recurată (f.d. 40). Cu toate acestea, recursul împotriva deciziei instanţei de apel, a fost declarat doar la data de 10 martie 2014, cu încălcarea termenului legal de contestare. De altfel, recurentul prin înaintarea recursului la 10 martie 2014, şi-a exercitat dreptul său cu nerespectarea termenului legal, care de natură atrage decăderea dreptului de a exercita calea de atac a recursului şi să justifice în speţă, admiterea excepţiei tardivităţii recursului şi în consecinţă, atrage respingerea recursului ca fiind depus cu omiterea termenului de atac.

Instanţa de recurs reiterează că, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decît într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Mai mult decît atît, Colegiul Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, părţile antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credinţă faţă de drepturile procedurale conferite de legislator. Totodată, de menţionat că, părţile interesate în cadrul unui proces, trebuie să urmărească “pas cu pas” desfăşurarea procesului, remarcă sugerată şi de jurisprudenţa Curţii Europene.

Astfel, instanţa de recurs concluzionează că, recursul declarat de Casian Viorel la 10 martie 2014, este unul tardiv, declarat în afara termenului legal, fără a fi solicitată repunerea lui în termen şi fără a se invoca motive întemeiate care ar justifica încălcarea acestui termen. 3 Avînd în vedere cele expuse mai sus, completul Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că, recurentul a omis termenul de declarare a recursului, fără careva motive justificate. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, recurentul fără motive întemeiate, a depus cererea de recurs în afara termenului legal, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul ca fiind depus cu omiterea termenului de atac.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se respinge recursul declarat de Casian Viorel ca fiind tardiv. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iurie Bejenaru Vera Macinskaia 4