2ra-893/19 — rezilierea contractului de locatiune, incasarea platii de locatiune, obligarea restituirii mijlocului de transport sau incasarea costului lui

2ra-893/19 — rezilierea contractului de locatiune, incasarea platii de locatiune, obligarea restituirii mijlocului de transport sau incasarea costului lui (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-893/2019

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (D. Cristian)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

Î N C H E I E R E

21 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Romeo Cibotari, reprezentat

de avocatul Oleg Spînu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Romeo Cibotari

împotriva lui Vladimir Munteanu privind rezilierea contractului de locațiune,

încasarea plății de locațiune, obligarea restituirii mijlocului de transport sau

încasarea costului acestuia,

împotriva deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 27 mai 2016, Romeo Cibotari a depus la Judecătoria Botanica,

mun.Chișinău, cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Munteanu cu

privire la rezilierea contractului de locațiune, încasarea plății de locațiune, obligarea

restituirii mijlocului de transport sau încasarea costului acestuia și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 09 decembrie 2014, a fost

încheiat contractul de locațiune nr. 001/14 prin care Romeo Cibotari, în calitate de

locator, a oferit în locațiune lui Vladimir Munteanu, în calitate de locatar, pentru

folosință și posesiune temporară, automobilul de model „Dacia Logan” cu n/î XXX

pe un termen de 14 luni.

Menționează că potrivit condițiilor contractuale pentru folosirea automobilului

acordat în locațiune, pîrîtul era obligat să achite chiria în sumă de 200 de lei zilnic.

Totodată, la momentul încheierii contractului, între părți a fost semnat și actul de

predare-primire a automobilului. Astfel pîrîtul, la momentul primirii automobilului,

nu avea careva pretenții privind starea tehnică a acestuia.

Susține, că pîrîtul Vladimir Munteanu a achitat chiria pentru automobilul oferit

în locațiune doar pentru perioada 09 decembrie 2014 – 01 februarie 2015, iar de la

02 februarie 2015 pînă la 22 februarie 2015 nu a achitat chiria. După care, începînd

cu data de 23 februarie 2015 pînă la 02 aprilie 2015 a achitat, iar începînd cu 23

aprilie 2015 și pînă la 02 iulie 2015, nu a achitat chiria.

1

Pretinde că, datoria pentru posesiunea și folosința automobilului este de 22 200

de lei, pentru 111 zile restante.

Solicită reclamantul, încasarea din contul lui Vladimir Munteanu a plății

locațiunii restante în sumă de 22 200 de lei; obligarea pîrîtului să returneze

automobilul de model „Dacia Logan”, n/î XXX în starea tehnică bună conform

actului de predare-primire sau costul lui sumă de 80 000 de lei; încasarea

cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 de lei; încasarea taxei de stat

achitate pentru judecarea cauzei și rezilierea contractului de locațiune nr.001/14 din

09 decembrie 2014 încheiat cu pîrîtul.

Prin încheierea din 06 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău,

s-a strămutat cauza civilă la acțiunea lui Romeo Cibotari către Vladimir Muntean

privind rezilierea contractului și încasarea datoriei la Judecătoria Strășeni, conform

competenței teritoriale (f.d. 66).

Prin hotărârea din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Romeo Cibotari.

S-a declarat reziliat contractul de locațiune a mijlocului de transport cu drept de

răscumpărare nr.001/14 din 09 decembrie 2014 încheiat între Cibotari Romeo și

Munteanu Vladimir.

S-a obligat Munteanu Vladimir de a restitui lui Cibotari Romeo mijlocul de

transport de model „Dacia Logan” cu n/î XXX.

S-a încasat de la Munteanu Vladimir în beneficiul lui Cibotari Romeo 5403 lei,

cu titlu de cheltuieli judiciare.

S-a încasat de la Cibotari Romeo în beneficiul lui Munteanu Vladimir 2000 de

lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În rest cererea de chemare în judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, prima instanță a constatat că reclamantul nu a prezentat

probe care ar confirma cu certitudine perioada pentru care pîrîtul nu a achitat prețul

chiriei, nu a putut confirma cu certitudine zilele pentru care s-au efectuat plățile de

către pîrît. Totodată însăși pîrîtul nu recunoaște acțiunea. Astfel reclamantul nu a

dovedit circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretenției privind încasarea

din contul pîrîtului a pății locațiunii restante în sumă de 22 200 de lei. Mai mult, în

pct. 6.3. din contractul în litigiu este prevăzut expres că, în cazul rezilierii

contractului pîrîtul restituie doar automobilul.

În asemenea situație, instanța a ajuns la concluzia de a respinge pretenția privind

încasarea din contul pîrîtului Munteanu Vladimir în beneficiul reclamantului

Cibotari Romeo plata locațiunii restante în sumă de 22 200 de lei, ca fiind

neîntemeiată.

Instanța a stabilit că pct. 6.2 din contractul de locațiune nr. 001/14 stipulează că,

contractul poate fi reziliat de către locator unilateral în cazul neîndeplinirii

sistematice (mai mult de trei ori în timpul săptămînii) de către locatar a obligațiilor

sale contractuale, în ceea ce privește efectuarea la timp a plăților pentru chiria

mijlocului de transport, iar potrivit pct. 6.3 al contractului de locațiune nr. 001/14, în

cazul rezilierii acestuia în baza prevederilor pct. 6.2 din contract, doar mijlocul de

transport se restituie proprietarului, fără careva obligații de achitare și a restanței

plății de locațiune.

Avînd în vedere că chiria se achita zilnic, instanța a reținut că termenul de 3 luni

pentru declararea rezilierii contractului a început a curge din 02 mai 2015.

2

Prin urmare, instanța de judecată a admis pretenția privind declararea rezilierii

contractului de locațiune a mijlocului de transport cu drept de răscumpărare nr.

001/14 din 09 decembrie 2014 încheiat între Cibotari Romeo și Munteanu Vladimir.

Deoarece, s-a admis pretenția privind declararea rezilierii contractului de locațiune,

iar automobilul nu a fost restituit reclamantului or, probe în acest sens nu au fost

prezentate, instanța a admis pretenția și a obligat pîrîtul Munteanu Vladimir să

restituie reclamantului Cibotari Romeo acest mijloc de transport.

Prin decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către avocatul Oleg Spînu, în interesul lui Cibotari Romeo.

S-a admis apelul declarat de către avocatul Valeriu Scutelnic în interesul lui

Munteanu Vladimir.

S-a casat hotărîrea Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 18 iunie 2018, și s-a

adoptat o hotărîre nouă prin care cererea de chemare în judecată înaintată de către

Cibotari Romeo s-a respins ca neîntemeiată.

S-a dispus încasarea de la Cibotari Romeo în beneficiul lui Munteanu Vladimir a

cheltuielilor de judecată suportate cu titlu de asistență juridică în mărime de 3000 de

lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat eronată soluția instanței de

fond cu privire la admiterea parțială a cererii de chemare în judecată.

Instanța de apel a constatat că potrivit Adeverinței eliberată de MTIC ÎS

,,Centrul Resurselor Informaționale de Stat ,,Registru” din 03 februarie 2017,

unitatea de transport de marca „Dacia Logan”, n/î XXX a fost transmisă din data de

19 februarie 2015 lui Bujorean Serghei. Potrivit aceleiași adeverințe, dreptul de

folosință provizorie (comodat, locațiune) a lui Munteanu Vladimir asupra unității de

transport a fost anulat la data de 16 mai 2015. Deci, contractul de locațiune a

mijlocului de transport cu drept de răscumpărare nr.001/14 din 09 decembrie 2014 a

încetat odată cu anularea dreptului de folosință provizorie (comodat, locațiune) a lui

Munteanu Vladimir asupra unității de transport, la data de 16 mai 2015 și

transmiterea acestui drept, la data de 19 februarie 2015 lui Bujorean Serghei,

anterior adresării cererii de chemare în judecată. Prin urmare, pretenția privind

rezilierea contractului de locațiune din 09 decembrie 2014 cu nr.001/14 s-a constatat

a fi vădit neîntemeiată și a fost respinsă.

Întrucît la 19 februarie 2015 reclamantul a transmis automobilul în litigiu lui

Bujorean Serghei, instanța a stabilit că este neîntemeiată și pretenția privind

încasarea datoriei în mărime de 22 000 de lei, rezultată din contractual de arendă,

calculate pentru perioada februarie – 02 iulie 2015.

Colegiul a conchis că pretenția reclamantului de a obliga pîrîtul să returneze

automobilul de model „Dacia Logan” cu n/î XXX reclamantului, în starea tehnică

bună conform actului de predare-primire sau costul lui în lei, în sumă de 80000 de

lei, este neîntemeiată, or, pct. 7.1 din contractul încheiat prevede restituirea

prejudiciului și nu a costului automobilului, care nu este demonstrat prin careva

probe veridice.

Prin urmare, deoarece Colegiul a ajuns la concluzia netemeiniciei cererii de

chemare în judecată, a fost respinsă și solicitarea reclamantului privind încasarea din

contul pîrîtului a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 de lei.

La 14 martie 2019 Romeo Cibotari, reprezentat de avocatul Oleg Spînu, a

declarat recurs solicitând casarea deciziei din 27 noiembrie 2018 a Curții de Apel

3

Chișinău și hotărîrii din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu

pronunțarea unei hotărîri noi prin care să fie admisă integral acțiunea lui Cibotari

Romeo.

În susținerea recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) Cod de

procedură civilă, și anume că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept

material prin interpretarea eronată, și în acelați timp a admis încălcarea esențială a

normelor de drept procedural.

A indicat că instanța de apel a încălcat prevederile art. 373 alin. (1) Cod de

procedură civilă, și s-a expus în decizia sa doar referitor la alegațiile lui Muntean

Vladimir, fără însă a da o apreciere argumentelor și probelor prezentate de partea

reclamantă.

Consideră că instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 875, 906 Cod

civil, cît și a dat o apreciere eronată adeverinței eliberate de MTIC ÎS „Centrul

Resurselor Informaționale de Stat „Registru” din 03 februarie 2017. Astfel dreptul

de folosință asupra automobilului de model „Dacia Logan”, n/î XXX a fost transmis

lui Bujoreanu Sergiu de către Cibotari Romeo la rugămintea lui Munteanu Vladimir,

așa cum automobilul era folosit în calitate de taxi.

A invocat că instanța de apel neîntemeiat i-a respins cerința privind restituirea

automobilului, așa cum acesta nu se află în posesia sa, dar a lui Munteanu Vladimir,

care după reținerea de către poliție, au restituit automobilul pîrîtului, motivînd că

acesta are contract de locațiune cu drept de răscumpărare. Ca rezultat Cibotari

Romeo la 16 mai 2015 a anulat dreptul de folosință provizorie acordat prin

intermediul contractului de comodat și locațiune, în privința tuturor persoanelor care

îl dețineau și anume Timneac Vasile, SRL „ATV-Taxi Expert”, Munteanu Vladimir

și Bujoreanu Serghei.

Contrar prevederilor pct.6.3. și pct.6.2, instanța de apel a concluzionat că

Munteanu Vladimir nu are obligația de a restitui automobilul proprietarului, deși a

stabilit rezilierea contractului de locațiune între părți. Pînă în prezent automobilul

litigios se află în posesia lui Munteanu Vladimir, deși era obligat să-l restituie.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 27 noiembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces conform

scrisorii de însoțire la 17 ianuarie 2019 (f.d. 226), la doar nefiind prezentă

confirmarea recepționării deciziei recurate.

Totodată, recursul declarat de Romeo Cibotari, reprezentat de avocatul Oleg

Spînu la 14 martie 2019, a fost depus în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin.(2).

4

La 09 aprilie 2019, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului

declarat de Romeo Cibotari, reprezentat de avocatul Oleg Spînu, cu înștiințarea de a

depune referință la recurs.

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Romeo Cibotari, reprezentat

de avocatul Oleg Spînu, este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Romeo Cibotari, reprezentat

de avocatul Oleg Spînu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanța ierarhic inferioară și nu redă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.

5

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6

motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a

se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Hansen vs

Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74).

De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale

specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a

constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda

(nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Romeo Cibotari, reprezentat de avocatul

Oleg Spînu.

În conformitate cu art.art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Romeo Cibotari, reprezentat de

avocatul Oleg Spînu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

6