2ra-1195/17 — incasarea penalitatilor

prima instanță: Gh. Stratulat dosarul nr. 2ra-1195/17 instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu Î N C H E I E R E 09 august 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Svetlana Filincova, judecători Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea, examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Cebotari Serghei în interesele Societății cu Răspundere Limitată „LuxCar”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „LuxCar” împotriva lui Abou Tukfa Ziyad privind încasarea sumei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, prin care s- a respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „LuxCar” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 04 februarie 2016, C O N S T A T Ă: La 21 aprilie 2015 avocatul Cebotari Serghei în interesele SRL „LuxCar” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Abou Tukfa Ziyad privind încasarea penalității în mărime de 29 700 lei, a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 3000 lei și a taxei de stat în sumă de 891 lei. În motivarea acțiunii reprezentantul reclamantei a invocat că la 19 aprilie 2014 Abou Tukfa Ziyad a încheiat cu SRL „LuxCar” contractul de locațiune nr. 10124, prin care primul a luat în locațiune automobilul de model Volkswagen Golf 5 cu numărul de înmatriculare C VD 300, specificând că termenul locațiunii constituia perioada 19.04.2014-22.04.2014.

A menționat că în timpul exploatării de către Abou Tukfa Ziyad a autoturismului luat în locațiune, de către locatar au fost sistematic încălcate precedările pct. 2.6.1 a contractului de locațiune din 19.04.2014 și anume pârâtul nu a respectat regimul de viteză stabilit în condițiile contractuale, care potrivit aceluiași pct. 2.6.1, prin acordul părților a fost stabilit după cum urmează: pe traseele naționale 125 km/h, iar prin localități 85 km/h, specificând că conform pct. 1 6.3.5 al aceluiași contract încălcarea prevederilor 2.6.1 se sancționează cu 900 lei pentru fiecare depășire în limitele de 5 la 20 km/h și respectiv în sumă de 1800 lei pentru fiecare depășire mai mare de 21 km/h.

A susținut că reglementarea contractuală respectivă din start evaluează un posibil prejudiciu care se datorează utilizării necorespunzătoare a bunului de către locatar și care prin depășirea limitei de viteză stabilite pune în pericol în mod conștient integritatea bunului, specificând că în conținutul contractului părțile au convenit și asupra modului de constatare a încălcării și anume faptul depășirii vitezei să fie constatat prin intermediul sistemului GPS instalat în automobil.

A indicat că SRL „LuxCar” a respectat înțelegea părților și a stabilit toate depășirile de viteză realizate de către Abou Tukfa Ziyad extrase din sistemul GPS a automobilului conform bazei de date, specificând că ultimul a acumulat o penalitate în mărime de 29 700 lei, care este compusă din survenirea penalității în cuantum a câte 900 lei și 1800 lei pentru fiecare depășire din 19.04.2014 ora 19:54, 19.04.2014 ora 19:04, 19.04.2014 ora 17:43, 19.04.2014 ora 19:56, 19.04.2014 ora 21:20, 19.04.2014 ora 21:17, 19.04.2014 ora 21:21, 19.04.2014 ora 22:38, 19.04.2014 ora 21:56, 19.04.2014 ora 21:55, 19.04.2014 ora 21:54, 19.04.2014 ora 21:27, 19.04.2014 ora 21:26, 20.04.2014 ora 00:59, 20.04.2014 ora 13:19, 20.04.2014 ora 13:11, 20.04.2014 ora 01:00, 20.04.2014 ora 13:20, 20.04.2014 ora 13:22, 20.04.2014 ora 15:21, 20.04.2014 ora 15:19, 20.04.2014 ora 14:15, 20.04.2014 ora 13:36, 20.04.2014 ora 13:30, 20.04.2014 ora 13:24, 21.04.2014 ora 17:48, 22.04.2014 ora 12:33, 22.04.2014 ora 02:37.

De asemenea, a menționat că la 22.04.2014 Abou Tukfa Ziyad prin recipisa scrisă și semnată a recunoscut faptul depășirilor vitezei, fiind de acord cu respectivele depășiri și obligându-se de a răspunde conform prevederilor contractului de locațiune din 19.04.2014. Solicită reprezentantul reclamantului încasarea de la Abou Tukfa Ziyad în beneficiul SRL „LuxCar” a penalității în mărime de 29 700 lei, cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 3000 lei și a taxei de stat în mărime de 891 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 04 februarie 2016 acțiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, avocatul Cebotari Serghei în interesele SRL „LuxCar” a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016 s-a respins apelul declarat de SRL „LuxCar” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 04 februarie 2016. La 10 aprilie 2017 avocatul Cebotari Serghei în interesele SRL „LuxCar” , cu respectarea termenului prevăzut de art. 434 Cod de procedură civilă, a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral, precum și încasarea taxei de stat în mărime de 2005,25 lei. 2 În susținerea recursului a indicat că, instanța de fond și instanța de apel au emis o hotărâre neîntemeiată și ilegală, încălcând normele de drept material și aplicându-le eronat, neaplicând legea care trebuia să fie aplicată, au aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

Consideră că soluțiile instanțelor inferioare nu întrunesc caracterele stabilite de lege, dat fiind faptul că circumstanțele constatate nemijlocit de instanțe și probele prezentate, nu reflectă în totalitate adevărul juridic. Instanțele nu au ținut cont de clauzele contractuale, respectarea drepturilor și obligațiilor fiecărei părți, precum și răspunderea acestora în caz de neexecutare a obligațiilor. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de avocatul Cebotari Serghei în interesele SRL „LuxCar”, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Cebotari Serghei în interesele SRL „LuxCar”, este declarativ și nu se încadrează în 3 temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reinterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât în practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII). În același timp, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în recursul declarat asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Cebotari Serghei în interesele SRL „LuxCar”, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de avocatul Cebotari Serghei în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Lux Car”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Svetlana Filincova judecători Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4