2ra-2182/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: I.Ghizdari nr.2ra-2182/14 instanţa de apel: T.Duca, A.Albu, D.Puşca ÎNCHEIERE 09 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiţiei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Chim Vladimir împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 11 martie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Ministerul Justiţiei şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 17 decembrie 2013 c o n s t a t ă La 25 iunie 2013 Chim Vladimir a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, prin ordonanţa organului de urmărire penală, reprezentat de ofiţerul superior de urmărire penală al Departamentului Urmărire Penală, Direcţia Generală Teritorială Nord a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţie, maior Adrian Surdu din 21 martie 2011, s-a dispus începerea urmăririi penale în temeiul art. 326, alin. (2), lit. b) din Codul Penal. În aceeaşi zi, ordonanţa de începere a urmăririi penale a fost confirmată de procuror, şeful Serviciului Nord al Procuraturii Anticorupţie, consilier juridic de rangul III, Serghei Gavajuc.

La demersul şefului Serviciului Nord al Procuraturii Anticorupţie, Serghei Gavajuc din 21 martie 2011, prin încheierea judecătorului de instrucţie din cadrul Judecătoriei Bălţi din 21 martie 2011 s-a autorizat pe un termen de 30 de zile, începînd cu 21 martie 2011 şi pînă la 20 aprilie 2011, efectuarea unor serii de acţiuni de urmărire penală şi operative de investigaţie dintre care: cercetarea la faţa locului, percheziţia, ridicarea la locul transmiterii/primirii mijloacelor băneşti extorcate (încăperi, sectoare de teren, locuinţe, birouri de serviciu, automobilier, etc.) pentru depistarea obiectelor şi documentelor ce ar putea avea importanţă pentru cauza penală; percheziţia corporală la Chim Vladimir, şi/sau a altor persoane care eventual pot interveni în procesul transmiterii banilor marcaţi; percheziţia corporal la Tabaran Vladimir Mihail, şi/sau a alte persoane care eventual pot interveni în procesul transmiterii banilor marcaţi; înregistrarea de imagini, interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice şi care au loc între Fîrfa Alexandru cu Chim Vladimir şi Tabaran Alexandr, şi /sau alte persoane care eventual pot interveni în convorbiri,cu folosirea tehnicii special.

Menţionează reclamantul că la 21 martie 2011, aproximativ la ora 16:15 min. a fost reţinut în preajma magazinului alimentar din s. Logofteni, r-ul Făleşti de către ofiţerii Direcţiei Generale Teritoriale Nord a Centrului pentru combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei după primirea de la Fîrfa Alexandru a sumei de 200 euro, pe care ar fi estorcat-o de la ultimul pentru a exercita trafic de influienţă asupra procurorului în procuratura raionului Făleşti, Tudor Paladi. În momentul reţinerii reprezentanţii organului de urmărire penală i-au răsucit mîinile la spate, apoi în acelaşi loc public, în prezenţa mai multor consăteni care se adunase în preajmă, a fost supus percheziţiei corporale. Această acţiune a durat o oră şi nouăsprezece minute timp în care, deşi era afară încă vreme rece, a fost ţinut îmbrăcat doar în pulover, deoarece scurta de iarnă i-a fost ridicată de îndată ce a fost reţinut.

După finalizarea acţiunii de percheziţie corporală, i-au fost puse cătuşele pe mîini şi cu automobilul organului de urmărire penală a fost transportat sub escorta ofiţerilor care l-au reţinut în or. Bălţi, la sediul Direcţiei Generale Teritoriale Nord a centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţie, unde de către ofiţerul de urmărire penală, Adrian Surdu, i-a adus la cunoştinţă ordonanţa privind recunoaşterea lui în calitate de bănuit în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) Ut. b) din Codul penal. De asemenea, la 21 martie 2011, de la ora 20:00 pînă la ora 20:40 a fost audiat în calitate de bănuit, după care i-a fost aplicată măsura preventivă obligarea de a nu părăsi ţara şi a fost eliberat de sub reţinere.

Susţine că a fost eliberat de la sediul organului de urmărire penală fiind îmbrăcat în pulover, în situaţia în care afară era frig. Din motiv că transportul public nu mai circula la acea oră şi nici bani nu avea, a fost nevoit să roage un taximetrist să-l ducă la domiciliu în s. Logofteni, plătind acasă suma de 200 de lei. Prin ordonanţa procurorului Anticorupţie, Viorel Radeţchi, din 22 martie 2011, cauza penală nr. 2011046034, a fost retrasă din procedura DGT Nord CCCEC RM şi transmisă în vederea exercitării în continuare a urmăririi penale procurorului în Serviciul Nord al procuraturii Anticorupţie, Lilia Selevestru. Prin ordonanţa organului de urmărire penală din 26 aprilie 2011, bănuitul Tabaran Alexandr a fost scos de sub urmărire penală, pe temei de reabilitare.

Pin ordonanţa procurorului în Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupţie, Lilia Selevestru, din 27 aprilie 2011, care a fost reflectată şi în rechizitoriu, a fost pus sub învinuire în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) din CP. Totodată a fost aplicată măsura preventivă, obligarea de a nu părăsi ţara. La 28 aprilie 2011, cauza penală cu rechizitoriul a fost remisă în Judecătoria Făleşti pentru judecare în fond. Prin sentinţa Judecătoriei Făleşti din 19 iunie 2012, a fost achitat , pe motiv că nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. Totodată s-a dispus că măsura preventivă aplicată inculpatului Chim Vladimir sub formă de obligarea de nepărăsire a ţării să se menţină pînă la intrarea sentinţei în vigoare.

Afirmă că, acuzatorul de stat, procurorul în Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupţie, Selevestru Lilia, a atacat cu apel sentinţa Judecătoriei Făleşti din 19 iunie 2012 solicitînd casarea acesteia şi rejudecarea cauzei cu pronunţarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanţă prin care Chim Vladimir să fie recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) din CP, cu aplicarea pedepsei penale. Prin Decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Bălţi din 26 decembrie 2012 apelul declarat de procurorul în serviciul Nord al Procuraturii Anticorupţie, Lilia Selevestru, a fost respins ca nefondat. Decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Bălţi din 26 noiembrie 2012 fost atacată cu recurs de către procurorul în Procuratura de nivelul Curţii de Apel Bălţi, Natalia Cîrnăţel.

Prin Decizia Colegiului Penal al Curţii Supreme de Justiţie, din 30 aprilie 2013 recursul a fost respins ca fiind inadmisibil şi astfel sentinţa de achitare pronunţată de Judecătoria Făleşti la 19 iunie 2012, a devenit definitivă şi irevocabilă.

Dat fiind faptul că prin sentinţa judecătoriei Făleşti, din 19 iunie 2011, devenită definitivă şi irevocabilă la 30 aprilie 2013, a fost achitat de sub învinuirea în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) din CP, pe motiv că lipseşte fapta infracţiunii, reieşind din prevederile pertinente ale Legii nr. 1545/1998, toate actele şi acţiunile organului de urmărire penală, ale procuraturii şi judecătorului de instrucţie efectuate în cadrul cauzei penale sunt ilegale din momentul pornirii urmăririi penale prin ordonanţa emisă la 21 martie 2011. Solicită reclamantul încasarea prejudiciului material în sumă de 11 528,14 lei şi prejudicial moral în sumă de 500 000 lei, cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti cît şi cheltuielile de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Făleşti din 26 martie 2013 a fost atras în proces Procuratura Generală, în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 17 decembrie 2013, acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Chim Vladimir a prejudiciului material în mărime de 8111 lei 40 bani, a prejudiciul moral în sumă de 10 000 mii de lei şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 1500 de lei. Prin decizia Curtea de Apel Bălţi din 11 martie 2014 a fost respins apelul declarat de către Ministerul Justiţiei şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 17 decembrie 2013. La 26 mai 2014, Ministerul Justiţiei a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 11 martie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului a indicat instanţa de apel la emiterea deciziei a încălcat şi aplicat eronat normele de drept material. A menţionat că instanţa de apel nu a ţinut cont de argumentele Ministerului Justiţiei precum că, toate acţiunile organului de urmărire penală şi ale procuraturii întreprinse în privinţa intimatului au fost bazate pe bănuiala rezonabilă a acestuia de comiterea unei infracţiuni. Totodată instanţa de apel verificînd legalitatea şi temeinicia hotărîrii primei instanţe eronat a admis repararea prejudiciului prin prisma Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, or, suma de 10 000 lei încasată în beneficiul intimatului cu titlu de prejudiciu moral nu este rezonabilă în circumstanţele prezentei speţe ţinîndu-se cont de faptul că Vladimir Chim nu a suferit un prejudiciu moral.

Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ministerul Justiţiei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Ministerul Justiţiei în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Justiţiei ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Ministerul Justiţiei se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat