2ra-1948-14 — Repararea prejudiciului

prima instanţă: A. Danilov dosarul nr. 2ra-1948/14 instanţa de apel: B. Bîrcă, T. Pelin, M. Ciugureanu ÎNCHEIERE 03 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Busuioc Alexandru împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2013, c o n s t a t ă La 07 martie 2013 Busuioc Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii şi instanţelor de judecată.

În motivarea acţiunii Busuioc Alexandru a invocat că la 27 decembrie 2004 de către CPR Ştefan Vodă în privinţa sa a fost pornită o cauză penală pe indicele art. 152 alin. (1) Codul Penal. Urmărirea penală a fost pornită în baza unei plîngeri a „aşa-zisei” părţi vătămate din 12 noiembrie 2004 precum că Busuioc Alexandru i-ar fi aplicat multiple lovituri la data de 22 august 2004. Ulterior, fiind audiat mereu a pledat nevinovat şi că toate acestea sunt nişte înscenări. Totuşi, după mai multe audieri, la 21 aprilie 2005 a fost recunoscut în calitate de bănuit, iar la 22 decembrie 2005 a fost pus sub învinuire privind săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Codul penal. 1 Totuşi, după ce a fost audiat suplimentar, procurorul la 19 mai 2006 a emis o ordonanţă de încetare a urmăririi penale din lipsa faptei infracţiunii.

Ordonanţa în cauză nu a fost contestată de partea vătămată Carata A., astfel devenind definitivă şi irevocabilă. Menţionează Busuioc Alexandru că la 28 iunie 2010 Procurorul raionului Ştefan Vodă a anulat ordonanţa de încetare şi a dispus reluarea urmăririi penale. Ulterior la 11 mai 2011 a emis o sentinţă de achitare în privinţa lui Busuioc Alexandru, instanţa a constatat că nu au fost administrate careva probe care să confirme vinovăţia inculpatului, mai mult ca atît Procuratura contrar art. 287 alin. (4) Codul Penal, după încetarea urmăririi penale fără careva fapte noi descoperite a reluat urmărirea penală, acest fapt fiind ilegal. Deşi era clar că este nevinovat iar urmărirea penală a fost afectată de un şir de vicii, procurorul totuşi a atacat această sentinţă la Curtea de Apel Bender care, într-un termen record - la 20 iulie 2011 l-a găsit vinovat în comiterea infracţiunii prevăzute art. 152 alin. (1) Codul Penal.

La pedeapsă Busuioc Alexandru nu a fost supus din motivul expirării termenului de prescripţie, totuşi instanţa a încasat de la el în folosul părţii vătămate prejudicii în sumă totală de 13000 lei. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 martie 2012 s-a admis recursul avocatului s-a casat decizia Curţii de Apel Bender şi a menţinut sentinţa Judecătoriei Ştefan - Vodă de achitare, din 11 mai 2011, ultima fiind irevocabilă. Busuioc Alexandru argumentează referitor la al doilea dosar penal că la 11 aprilie 2011 în jurul orelor 22:00 reclamantul dormind în casa părinţilor din s. Tudora, în plină noapte, spărgînd uşa de la intrare în casă au dat buzna un grup de persoane îmbrăcate în civil cu automate şi cagule pe cap, care ulterior s-au dovedit a fi colaboratori ai CCCEC şi care au venit să efectueze o percheziţie.

Busuioc Alexandru fiind suspectat de săvîrşirea infracţiunii de contrabandă în proporţii deosebit de mari - art. 248 alin. (5) Codul Penal. Deşi nu avea intenţia să opună rezistenţă, colaboratorii CCCEC i-au aplicat mai multe lovituri în diferite părţi ale corpului cauzîndu-i leziuni corporale uşoare fapt confirmat prin raportul de examinare medico - legală nr. 1589 din 12 aprilie 2011 dar cum şi era de aşteptat Procuratura Anticorupţie care instrumenta şi cazul contrabandei „nu au văzut" în acţiunile colaboratorilor săi careva elemente de abuz. În aceeaşi zi la 11 aprilie 2011 Busuioc Alexandru a şi fost reţinut, iar peste 2 zile - la 13 aprilie 2011 i-a fost înaintată învinuirea pe indicele infracţiunii prevăzute art. 248 alin. (5) lit. b). d) Codul Penal.

Deşi din start a pledat nevinovat negînd implicarea sa în aşa-zisa infracţiune de contrabandă totuşi Judecătoria Buiucani la 14 aprilie 2011 a eliberat pe numele lui un mandat de arest pentru 30 de zile, încheiere care a fost menţinută de Curtea de Apel Chişinău la 26 aprilie 2011. Ulterior măsura preventivă sub formă de arest a fost prelungită prin încheierea din 10 mai 2011, apoi prin încheierea din 09 iunie 2011 şi abia la 04 iulie 2011 demersul procurorului a fost respins, iar Busuioc Alexandru a fost eliberat provizoriu sub control judiciar, astfel fiind reţinut ilegal în arest timp de 84 de zile (din 11 aprilie 2011-04 iulie 2012). După mai multe cereri ale apărătorului la 30 iunie 2012 Procuratura Anticorupţie a emis o ordonanţă privind încetarea urmăririi penale în privinţa lui 2 Busuioc Alexandru din lipsa componenţei de infracţiune în acţiunile lui.

Această ordonanţă nu a fost anulată, astfel devenind irevocabilă - fapt care în conformitate cu art. 6 lit. b) al Legii 1545, îi acordă dreptul lui Busuioc Alexandru să solicite repararea prejudiciilor Solicită Busuioc Alexandru recuperarea prejudiciului moral în cuantum de 500000 lei şi prejudiciul material compus din cheltuieli pentru asistenţă juridică pe cauza penală în cuantum de 10000 lei, cheltuieli pentru transport suportate pe parcursul urmăririi penale şi a examinării cauzelor de către instanţele de judecată în mărime e 579,06 lei şi prejudiciu sub formă de venituri provenite din activitatea de muncă în cuantum de 14500 dolari SUA, convertiţi în lei conform cursului BNM la momentul executării hotărîrii şi cheltuielili de asistenţă juridică pe cauza civilă în sumă de 3000 lei.

Această sumă se motivează în opinia reclamantului prin faptul că la începutul anului 2011 intenţiona să plece la muncă peste hotare în Federaţia Rusă la un salariu de 1000-1200 dolari SUA lunar, ce se confirmă prin conţinutul unei telegrame - invitaţie la muncă. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 21 iunie 2013, s-a admis parţial acţiunea înaintată, dispunînd în acest sens încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Busuioc Alexandru prejudiciul moral în cuantum de 50000 lei, prejudiciul material în sumă de 58593,95 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 2000 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2013 s-a admis apelul declarat de Ministerul Justiţiei.

S-a modificat hotărîrea primei instanţe din 21 iunie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Busuioc Alexandru împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat de organele de urmărire penală în ordinea Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, în partea încasării prejudiciului moral după cum urmează: S-a micşorat suma prejudiciului moral încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Busuioc Alexandru de la 50000 lei pînă la 30000 lei. S-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 21 iunie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Busuioc Alexandru împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat de organele de urmărire penală în ordinea Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, în partea încasării prejudiciului material sub formă de venit ratat provenit din activitatea de muncă şi în această parte s-a adoptat o nouă hotărîre prin care: S-a respins cererea reclamantului în partea încasării prejudiciului material sub formă de venit ratat provenit din activitatea de muncă. S-a respins apelul declarat de reprezentantul apelantului Alexandru Busuioc, Veaceslav Neguriţa.

3 În rest hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 21 iunie 2013, în partea încasării cheltuielilor pentru asistenţa juridică, suportate în dosarele penale în sumă de 10000 lei, cheltuielilor pentru transport în sumă de 579,60 lei şi cheltuielilor de judecată în sumă de 2000 lei, s-a menţinut. La data de 11 februarie 2014 Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2013, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, în sensul diminuării sumei despăgubirilor băneşti pentru prejudiciul moral şi sumei pentru cheltuielile de judecată. În motivarea recursului Ministerul Justiţiei a invocat că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin toate împrejurările care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nu a apreciat obiectiv sub toate aspectele probele la dosar aplicînd incorect normele de drept material şi procedural.

De asemenea instanţa a ignorat principiile conform căreia unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echităţii, care exprimă că cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încît acesta să aibă efect compensatoriu, şi nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; 4 f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs, că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin toate împrejurările care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nu a apreciat obiectiv sub toate aspectele probele la dosar aplicînd incorect normele de drept material şi procedural, nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal. Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanţa de recurs notează că Ministerul Justiţiei nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Justiţiei ca inadmisibil. 5 În conformitate cu art.432, art.433, art.440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Ministerul Justiţiei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală 6