3ra-791/14 — Obligarea de a da răspuns la petiţie şi încasarea prejudiciului moral

prima instanţă: I. Potînga dosarul nr. 3ra-791/14 instanţa de apel: S. Caitaz, A. Nogai şi A. Doga ÎNCHEIERE 02 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Oleg Sternioală şi Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Sîrbu Alexei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Alexei împotriva Curţii Supreme de Justiţie cu privire la obligarea de a da răspuns la petiţie şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014, prin care s-a respins apelul declarat de Sîrbu Alexei şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe c o n s t a t ă La 23 noiembrie 2012 Sîrbu Alexei a depus la Curtea de Apel Chişinău cerere de chemare în judecată împotriva Curţii Supreme de Justiţie cu privire la obligarea de a da răspuns la petiţie şi încasarea prejudiciului moral (f.d.

3-5). În motivarea acţiunii reclamantul Sîrbu Alexei a indicat că prin petiţia din 15 octombrie 2012 înregistrată cu nr. 885 a solicitat Curţii Supreme de Justiţie sancţionarea legală a confirmării patriotismului tuturor funcţionarilor sistemei antipopulare şi anti omeneşti prin contribuţia oficială a patriotizării masonilor, a averii şi a regulilor de joc în stat fără statut. Nu a primit răspuns la petiţia adresată şi consideră că i s-a cauzat prejudiciu moral prin neexaminarea acesteia în termenul prevăzut de lege. Curtea Supremă de Justiţie este autoritate publică şi conform art. 1404 Codul civil are dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat. Cere reclamantul Sîrbu Alexei obligarea Curţii Supreme de Justiţie să dea răspuns la petiţia nr. 885 din 15 octombrie 2012 şi încasarea prejudiciului moral în sumă de 10000 lei.

Prin încheierea judecătorului Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Alexei împotriva Curţii Supreme de Justiţie cu privire la obligarea de a da răspuns la petiţie şi încasarea prejudiciului moral a fost transmisă pentru examinare conform competenţei generale teritoriale la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău (f.d. 2). Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 17 octombrie 2013 acţiunea lui Sîrbu Alexei a fost respinsă (f.d. 25, 27). La 29 octombrie 2013 Sîrbu Alexei a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 17 octombrie 2013 (f.d. 28-29). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 20 februarie 2014 a respins apelul declarat de Sîrbu Alexei şi a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 17 octombrie 2013 (f.d. 54-57). 1 În motivarea soluţiei instanţele judecătoreşti au indicat că la petiţia lui Sîrbu Alexei nr. 885 din 15 octombrie 2012 Curtea Supremă de Justiţie a dat răspuns la 15 octombrie 2012 prin scrisoarea nr. 885/2012, adică în termen legal. La 06 mai 2014 Sîrbu Alexei a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului Sîrbu Alexei a indicat că decizia instanţei de apel este ilegală şi urmează a fi casată, deoarece nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată.

A mai indicat că conform art. 9 alin. (1) Legea cu privire la petiţionare nr. 190- XIII din 19 iulie 1994, dacă petiţia ţine de competenţa altui organ, originalul petiţiei se expediază acestui organ în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării petiţiei, fapt despre care este informat petiţionarul. Consideră că i s-a încălcat dreptul la examinarea petiţiei de către organul competent. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de Sîrbu Alexei în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, audiind raportul verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Sîrbu Alexei în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici-o referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de 2 şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că prima instanţă şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate au emis hotărîri legale, iar argumentele invocate de Sîrbu Alexei în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Sîrbu Alexei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Oleg Sternioală Sveatoslav Moldovan 3 dosarul nr. 3ra-791/14 ÎNCHEIERE 02 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Oleg Sternioală şi Sveatoslav Moldovan examinând demersul lui Sîrbu Alexei de strămutare a pricinii pentru examinarea recursului declarat împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014 de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie, c o n s t a t ă La 23 noiembrie 2012 Sîrbu Alexei a depus la Curtea de Apel Chişinău cerere de chemare în judecată împotriva Curţii Supreme de Justiţie cu privire la obligarea de a da răspuns la petiţie şi încasarea prejudiciului moral (f.d.

3-5). În motivarea acţiunii reclamantul Sîrbu Alexei a indicat că prin petiţia din 15 octombrie 2012 înregistrată cu nr. 885 a solicitat Curţii Supreme de Justiţie sancţionarea legală a confirmării patriotismului tuturor funcţionarilor sistemei antipopulare şi anti omeneşti prin contribuţia oficială a patriotizării masonilor, a averii şi a regulilor de joc în stat fără statut. Nu a primit răspuns la petiţia adresată şi consideră că i s-a cauzat prejudiciu moral prin neexaminarea acesteia în termenul prevăzut de lege. Curtea Supremă de Justiţie este autoritate publică şi conform art. 1404 Codul civil are dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat. Cere reclamantul Sîrbu Alexei obligarea Curţii Supreme de Justiţie să dea răspuns la petiţia nr. 885 din 15 octombrie 2012 şi încasarea prejudiciului moral în sumă de 10000 lei.

Prin încheierea judecătorului Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Alexei împotriva Curţii Supreme de Justiţie cu privire la obligarea de a da răspuns la petiţie şi încasarea prejudiciului moral a fost transmisă pentru examinare conform competenţei generale teritoriale la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău (f.d. 2). Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 17 octombrie 2013 acţiunea lui Sîrbu Alexei a fost respinsă (f.d. 25, 27). La 29 octombrie 2013 Sîrbu Alexei a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 17 octombrie 2013 (f.d. 28-29). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 20 februarie 2014 a respins apelul declarat de Sîrbu Alexei şi a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 17 octombrie 2013 (f.d. 54-57). La 06 mai 2014 Sîrbu Alexei a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014. În cererea de recurs Sîrbu Alexei a solicitat strămutarea pricinii pentru examinarea recursului declarat împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014 de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie. 4 În motivarea demersului Sîrbu Alexei a invocat că deoarece Curtea Supremă de Justiţie figurează în calitate de pîrît există bănuieli de nepărtinire a judecătorilor care vor examina pricina. Examinînd demersul de strămutare a pricinii pentru examinarea recursului de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 203 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererile şi demersurile participanţilor la proces în problema judecării pricinii se soluţionează prin încheiere judecătorească, după ascultarea opiniilor celorlalţi participanţi la proces. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Aşadar, prezentul demers se va examina în lipsa părţilor potrivit normelor de drept procedural citate. Argumentele invocate de Sîrbu Alexei că cererea de recurs urmează a fi examinată de Plenul Curţii Supreme de Justiţie, deoarece există bănuieli de nepărtinire a judecătorilor care vor examina pricina nu pot fi reţinute din următoarele considerente.

Conform art. 13 alin. (1) Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie nr. 789- XIII din 26 martie 1996, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ şi Colegiul Penal: a) judecă cauzele în condiţiile legii procesuale; c) înaintează în plen propuneri cu privire la adoptarea hotărîrilor cu caracter explicativ; d) judecă alte cauze prevăzute de lege. În conformitate cu art. 431 alin. (1)-(3) Codul de procedură civilă, examinarea recursului împotriva deciziilor instanţelor de apel ţine de competenţa Curţii Supreme de Justiţie. Asupra admisibilităţii recursului decide un complet din 3 judecători. Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 5 judecători de la Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Conform art. 15 alin. (1) Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie nr. 789- XIII din 26 martie 1996, Plenul Curţii Supreme de Justiţie îşi desfăşoară activitatea în componenţa tuturor judecătorilor Curţii, este prezidat de preşedintele Curţii, iar în lipsa acestuia – de către unul din preşedinţii colegiilor.

Conform art. 16 Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie nr. 789-XIII din 26 martie 1996, Competenţa Plenului Curţii Supreme de Justiţie: b) sesizează din oficiu sau la propunerea altor instanţe judecătoreşti Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice; c) examinează rezultatele generalizării practicii judiciare şi adoptă hotărîri cu caracter explicativ; d) întru asigurarea uniformizării practicii judiciare, emite, la solicitarea instanţelor judecătoreşti, avize consultative în cazul apariţiei problemelor legate de aplicarea legii; e) constituie, după caz, colegii conform categoriilor de cauze, determină durata activităţii lor; f) confirmă componenţele colegiilor; g) confirmă componenţa Consiliului Ştiinţific Consultativ; i) aprobă Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, îl modifică şi îl completează; j) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.

5 Aşadar, legiuitorul a delimitat expres atribuţiile şi competenţa Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie şi atribuţiile şi competenţa Plenului Curţii Supreme de Justiţie. Reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere că examinarea recursului împotriva deciziilor instanţelor de apel este competenţa exclusivă a Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, iar argumentele lui Sîrbu Alexei că există bănuieli de nepărtinire a judecătorilor care vor examina pricina poartă caracter declarativ, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge demersul de strămutare a pricinii pentru judecarea recursului declarat împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014 de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie.

În conformitate cu art. art. 203 alin. (1), art. 431 alin. (1)-(3), 439 alin. (2) şi 269- 270 Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Se respinge demersul lui Sîrbu Alexei de strămutare a pricinii pentru examinarea recursului declarat împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Alexei împotriva Curţii Supreme de Justiţie cu privire la obligarea de a da răspuns la petiţie şi încasarea prejudiciului moral, de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Oleg Sternioală Sveatoslav Moldovan 6