2ra-1852/14 — Recunoaşterea dreptului de proprietate, obligarea de a restitui bunul şi de a nu crea obstacole în gestionarea acestuia, constatarea faptului acceptării succesiunii şi prelungirea termenului acceptării succesiunii

prima instanţă: N.Rusu dosarul nr. 2ra-1852/14 instanţa de apel: M.Ciugureanu, E.Clim, M.Moraru ÎNCHEIERE 02 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ochişor Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Raiu Ana împotriva lui Ochişor Alexandru, Ochişor Maria, Oficiului Cadastral Teritorial Hînceşti, filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, obligarea de a restitui bunul şi de a nu crea obstacole în gestionarea acestuia, constatarea faptului acceptării succesiunii şi prelungirea termenului acceptării succesiunii, şi acţiunea reconvenţională a lui Ochişor Alexandru şi Ochişor Maria împotriva Consiliului şi Primăriei satului Ciuciuleni, raionul Hînceşti şi Raiu Ana cu privire la declararea nulităţii testamentului şi anularea deciziei consiliului sătesc, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Ochişor Alexandru şi Ochişor Maria şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 30 iunie 2011,

c o n s t a t ă La 25 mai 2008 Raiu Ana a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ochişor Alexandru cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ce i-au rămas în baza testamentului, obligarea pîrîtului să-i restituie bunurile şi să nu-i creeze obstacole în gestionarea lor. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că este fiica Mariei Raiu, fapt confirmat prin certificatul de naştere, care prin testamentul din 27 mai 1979 i-a testat toate bunurile ce îi v-or aparţinea la data decesului. La 29 septembrie 1980 Raiu Maria a decedat, iar pînă în anul 1987 nu a cunoscut despre existenţa testamentului. 1 La 03 august 1987 sovietul sătesc Ciuciuleni, i-a eliberat certificatul nr. 320 în care sunt enumerate bunurile rămase în urma decesului mamei Raiu Maria.

Indică că, din motivul lipsei surselor financiare nu s-a adresat biroului notarial pentru a confirma dreptul de proprietate asupra bunurilor testate. De asemenea menţionează că o perioadă de timp îndelungată a gestionat bunurile, inclusiv a achitat taxele pentru impozitele locale. Mai indică reclamanta că locuieşte permanent în oraşul Hînceşti str. M. Sadoveanu 3, ap. 1 şi nu putea mai des să plece în vizită la casa părintească din satul Ciuciuleni, iar peste o perioadă de timp cînd s-a deplasat în satul de baştină a depistat că casa părintească a fost demolată de către pîrît şi că lotul de teren a fost ocupat în mod abuziv tot de el. A încercat să soluţioneze conflictul pe cale amiabilă, însă nu au ajuns la un numitor comun.

Din aceste motive s-a adresat cu cerere primarului satului Ciuciuleni pentru a soluţiona litigiul. La cererea adresată a primit decizia Consiliului sătesc Ciuciuleni nr. 5/19 din 14 aprilie 2007, prin care s-a anulat titlul de proprietate cu numărul cadastral 1921 eliberat lui Ochişor Alexandru pe cota de teren ce i-a fost testată, cu delimitarea hotarelor în natură. La 04 septembrie 2007 a solicitat Primăriei satului Ciuciuleni să-i elibereze titlul de proprietate asupra lotului de teren ce i-a fost testat şi de a stabili hotarele de teren conform art. 21 Codul funciar, însă careva acţiuni nu au fost întreprinse, Oficiul Cadastral Teritorial Hînceşti refuzînd să-i înregistreze dreptul de proprietate.

Solicită reclamanta, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ce i- au rămas în baza testamentului de la Raiu Maria, aflate în satul Ciuciuleni raionul Hînceşti şi obligarea pîrîtului să-i restituie bunurile şi să nu-i creeze obstacole în gestionarea acestora.

Pe parcursul judecării cauzei reclamanta şi-a concretizat şi modificat cerinţele, solicitînd prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, constatarea faptul acceptării de către ea a succesiunii ce i-a rămas în baza testamentului înregistrat la 27 mai 1979 sub nr. 21 de către Comitetul executiv al sovietului sătesc Ciuciuleni prin intrarea de fapt în posesia şi administrarea bunurilor succesorale; obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Hînceşti, filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” să-i înregistreze anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren numărul 921, pe numele lui Ochişor Alexandru, emis în baza deciziei Consiliului sătesc Ciuciuleni nr. 5/19 din 14.04.2007; recunoaşterea dreptului de proprietate asupra terenului de pămînt cu suprafaţa de 0,15 ha, situat în intravilanul satului Ciuciuleni raionul Hînceşti care face parte din obiectul imobil cu numărul cadastral 6026308207; obligarea pîrîtului să-i restituie terenul de pămînt menţionat şi să nu-i creieze obstacole în gestionarea acestuia.

Prin încheierea Judecătoriei Hînceşti din 10.03.2010, în proces în calitate de intervenient accesoriu a fost atrasă Ochişor Maria (f.d.111 vol. I). 2 Prin încheierea Judecătoriei Hînceşti din 22.04.2010, în proces în calitate de copîrît a fost atrasă Întreprinderea de Stat „Cadastru” (f.d.136 vol. I). La 09 februarie 2011 Ochişor Alexandru a depus acţiune reconvenţională împotriva Primăriei şi Consiliului sătesc Ciuciuleni raionul Hînceşti şi Raiu Ana privind anularea deciziei consiliului sătesc (f.d.188). La 14 martie 2011 Ochişor Alexandru şi Ochişor Maria au depus acţiune reconvenţională împotriva Primăriei şi Consiliului sătesc Ciuciuleni raionul Hînceşti şi Raiu Ana privind declararea nulităţii testamentului (f.d.

208 vol I). În motivarea acţiunilor reconvenţionale s-a indicat că în baza deciziei Consiliului sătesc Ciuciuleni cu nr. 5/19 din 14 aprilie 2007 cu privire la delimitarea hotarelor, emisă la cererea Anei Raiu, a fost anulate titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu numerele cadastrale 1921 şi 6026308207 pe numele lui Ochişor Alexandru, fară a se indica suprafeţele şi planul aşezării acestor loturi. Consideră că prin emiterea deciziei menţionate, Consiliul sătesc Ciuciuleni raionul Hînceşti a încălcat prevederile art. 1516 şi 1517 Cod civil, potrivit cărora moştenirea este acceptată de moştenitori în decurs de şase luni din momentul deschiderii succesiunii, iar pîrîta Raiu Ana s-a adresat cu testamentul în cauză peste 27 de ani după decesul mamei sale Raiu Maria.

De asemenea consideră neîntemeiată afirmaţia Anei Raiu precum că testamentul întocmit de Raiu Maria l-ar fi găsit în anul 1987 cînd făcea ordine în casă, deoarece casa părintească a fost demolată pînă în anul 1985. Mai indică că conform art. 16 şi 24 ale Legii cu privire la notariatul de stat, adoptată de Sovietul Suprem al RSSM la 05 iulie 1974, care era în vigoare la acel moment, sovietele săteşti înregistrau testamentele în registru şi un exemplar urma să se păstreze la sovietul sătesc, iar altul urma să fie păstrat şi înregistrat la biroul notarial de stat din localitate, ceia ce n-a fost îndeplinit de către sovietul sătesc. Solicită reclamanţii-pîrîţi, anularea deciziei Consiliului sătesc Ciuciuleni raionul Hînceşti nr. 5/19 din 14 aprilie 2007 cu privire la delimitarea hotarelor şi declararea nulităţii testamentului autentificat de către sovietul sătesc a deputaţilor norodnici Ciuciuleni la 27 mai 1979 din numele Mariei Raiu pe numele Anei Raiu.

Prin hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 30 iunie 2011 cererea de chemare în judecată depusă de Raiu Ana a fost admisă integral. S-a constatat faptul acceptării succesiunii rămase după decesul Mariei Raiu, care a urmat la 29 septembrie 1980 de către fiica sa Raiu Ana. S-a recunoscut dreptul de proprietate a Anei Raiu asupra terenului de pămînt cu suprafaţa de 0,15 ha, situat în intravilanul satului Ciuciuleni, raionul Hînceşti, care în prezent face parte din obiectul imobil cu numărul cadastral 6026308207. S-a obligat Ochişor Alexandru să restituie Anei Raiu terenul de pămînt indicat mai sus şi să nu-i creeze obstacole la gestionarea bunului respectiv. 3 Cererea reconvenţională depusă de Ochişor Alexandru împotriva Anei Raiu şi Consiliului local Ciuciuleni privind anularea deciziei Consiliului sătesc Ciuciuleni raionul Hînceşti nr. 5/19 din 14 aprilie 2007 cu privire la delimitarea hotarelor a fost respinsă ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripţie.

Cererea reconvenţională depusă de Ochişor Alexandru împotriva Anei Raiu şi Primăriei satului Ciuciuleni cu privire la declararea nulităţii testamentului autentificat de către sovietul sătesc a deputaţilor norodnici Ciuciuleni la 27 mai 1979 din numele Mariei Raiu pe numele Anei Raiu, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2012 a fost admisă cererea de apel declarată de Alexandru Ochişor şi Maria Ochişor, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 30 iunie 2011 şi s-a emis o nouă hotărîre de admitere a acţiunii reconvenţionale depusă de Alexandru Ochişor şi Maria Ochişor şi respingere a acţiunii iniţiale depusă de Raiu Ana.

Prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 20 februarie 2013, s-a admis recursul declarat de către Ana Raiu, s-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2012, cu restituirea pricinii spre rejudecare în ordine de apel în aceiaşi instanţă în alt complet de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2013 a fost respins apelul declarat de Ochişor Alexandru şi Ochişor Maria şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 30 iunie 2011. La 03 martie 2014 Ochişor Alexandru a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel.

În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată prin faptul că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material şi procedural. Susţine că la actele pricinii nu a fost anexat testamentul în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, fiind astfel ignorate indicaţiile date anterior de instanţa de recurs prin decizia din 20 februarie 2013. De asemenea, indică recurentul că instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că, de facto, a devenit posesorul terenului în litigiu prin intrarea în posesie a acestuia, ulterior în baza titlului de autentificare devenind şi proprietarul acestui lot. Menţionează că la momentul decesului Mariei Raiu lotul de teren litigios nu se afla în proprietatea privată a acesteia şi prin urmare nu putea fi transmis prin succesiune, deoarece la acel moment toate terenurile erau proprietate de stat a RSSM.

Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii 4 Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Ochişor Alexandru urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ochişor Alexandru este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material şi procedural, şi apreciind probele 5 administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Argumentul recurentului precum că nu au fost îndeplinite indicaţiile date anterior de instanţa de recurs prin decizia din 20 februarie 2013 referitoare la prezentarea testamentul în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, nu poate fi reţinut ca întemeiat, deoarece din materialele cauzei rezultă că testamentul din 27 mai 1979 în cadrul examinării pricinii în instanţa de apel a fost anexat la materialele cauzei în original (f.d.160 Vol II). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de Ochişor Alexandru în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ochişor Alexandru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Ochişor Alexandru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Valentina Clevadî 6