- Dosarul nr.
- 2ra-1818/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 30 mai 2013
- Părțile
- Lupu Aliona vs Carcinscaia Aculina
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1818/13 — Recunoaşterea dreptului de proprietate
dosarul nr. 2ra-1818/13 prima instanţă: D. Dulghieru, instanţa de apel: N. Budăi, M. Guzun, N. Craiu ÎNCHEIERE 30 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă, Judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Nicolae Clima examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Lupu Aliona, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Lupu împotriva Aculinei Carcinscaia (succesoare Natalia Curus), Jereghi Ion, Primăria satului Ghidighici şi Consiliului sătesc Ghidighici, mun.
Chişinău, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Cadastru” cu privire recunoaşterea dreptului de proprietate, constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoaşterea nulităţii certificatului de proprietate, anularea deciziei Primăriei satului Ghidighici nr.3/6 din 12 martie 1992, a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, declararea nulităţii parţiale a contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă şi anularea înregistrării dreptului în Registrul bunurilor imobile, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Lupu Aliona şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 23.03.2012 de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 12 octombrie 2007, Aliona Lupu şi Curus Natalia au depus o cerere de chemare în judecată împotriva Aculinei Carcinscaia şi Jereghi Ion cu privire la repunerea în termen privind acceptarea succesiunii, constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoaşterea dreptului la moştenire asupra 1/2 cotă-parte din imobil, recunoaşterea certificatului de moştenire parţial nul, recunoaşterea contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă nul. În motivarea acţiunii reclamantele au indicat că la 04 septembrie 1989, a decedat bunica lor Carcinscaia Maria. După decesul acesteia ca moştenire a rămas casa situată pe str. M. Eminescu 40, s. Ghidighici, mun.
Chişinău. Drept succesori legali ai defunctei sunt fiica Carcinscaia Aculina şi nepoatele, Aliona Lupu şi Curus Natalia, deoarece mama acestora, Lupu (Carcinscaia) Claudia, o altă fiică a defunctei, a decedat la 25 mai 1989, pînă la moartea bunicii. Invocă reclamantele că după decesul bunicii Carcinscaia Maria, nepoata Aliona Lupu s-a instalat cu domiciliul în casa în litigiu, astfel acceptînd succesiunea în mod tacit, intrînd de fapt în posesia masei succesorale şi gestionînd această gospodărie. Fiica Carcinscaia Aculina deja locuia în această gospodărie. Susţin reclamantele că Natalia Curus (Lupu), fiind minoră, a rămas să locuiască cu tatăl, Lupu Grigore, care la fel îngrijea de această casă, permanent efectuînd lucrări de reparaţie şi amenajare.
În anul 2001 Lupu Grigore a decedat. Menţionează reclamantele că cu mătuşa Carcinscaia Aculina au avut o înţelegere ca ea de una singură să intre de iure în dreptul de moştenitor legal, ca ulterior, după decesul ei toată gospodăria să revină lor ca la nepoate ale acesteia, deoarece alţi moştenitori legali care pot să pretindă asupra gospodăriei în litigiu nu sînt. După decesul bunicii reclamanta Lupu Aliona a locuit în casa lăsată ca moştenire, avînd în aceasta viza de reşedinţă 8 ani de zile. După o mică întrerupere Lupu Aliona a continuat să domicilieze tot aici. Ulterior, reclamanta Aliona Lupu a aflat că mătuşa sa Carcinscaia Aculina a încheiat cu pîrîtul Jereghi Ion un contract de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.
Pîrîta s-a instalat cu traiul la sora lui Jereghi Ion, iar acesta a cerut de la reclamantă ca să elibereze gospodăria în litigiu. Consideră reclamantele, că prin acest contract au fost lezate drepturile lor legale, în special dreptul la proprietatea moştenită. Mai mult decît atît, menţionează Aliona Lupu şi Curus Natalia că există temei de a fi considerat contractul vizat ca fiind nul, deoarece pîrîta Carcinscaia Aculina din cauza vîrstei înaintate şi stării sănătăţii nu-şi putea da seama de însemnătatea acţiunilor sale, fapt de care s-a folosit Jereghi Ion. Invocă reclamanta că din discuţiile cu pîrîta rezultă că aceasta pînă în prezent se consideră că este proprietara imobilului în litigiu.
La data de 22 decembrie 2009, reclamanta Curus Natalia în temeiul art.60 CPC a depus cerere, prin care a renunţat la acţiunea înaintată. Tot la 22 decembrie 2009, reclamanta Aliona Lupu a depus cerere de majorare a cerinţelor împotriva Aculinei Carcinscaia şi Jereghi Ion, intervenienţi accesorii Primăria satului Ghidighici, Consiliul sătesc Ghidighici, mun. Chişinău, şi ÎS „Cadastru”, solicitînd constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoaşterea nulităţii certificatului de proprietate, a titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, declararea, nulităţii contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă şi anularea înregistrării dreptului în Registrul bunurilor imobile.
Aliona Lupu, suplimentar motivelor de fapt invocate în cererea de chemare în judecată iniţială, a menţionat că, Primăria satului Ghidighici ilegal a efectuat înscrieri în registrele gospodăreşti, indicînd ca unic proprietar al imobilului situat pe str. M. Eminescu 40, s. Ghidighici mun. Chişinău pe Aculina Carcinscaia, eliberîndu-i în acest sens certificatul nr. 74 din 22 ianuarie 1990, ceea ce a servit ca temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate şi perfectarea contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă nr.3203 din 25 aprilie 2007. La data de 12 aprilie 2011 reclamanta Aliona Lupu a modificat din nou cerinţele acţiunii, solicitînd să fie recunoscut dreptul de proprietate a cet.
Carcinscaia Maria (a.n. 01.04.1915), decedată la 04.09.1989, asupra bunului imobil str. M. Eminescu 40, s. Ghidighici, mun. Chişinău, constituit din casa de locuit cu suprafaţa totală 42.5 m.p. (locativă 31,4 m.p), cu construcţia accesorie (şură) 4,2 m.p. şi construcţia subterană (beci) cu suprafaţa 14,5 m.p., cu dependenţele: 1-wc, I- gard, II-gard III-pavaj, situat pe un teren cu destinaţia pentru construcţii, în mărime de 0,1234 ha; să fie constatat faptul acceptării de către Lupu Aliona a 1/2 cotă-parte ideala din patrimoniul defunctei Carcinscaia Maria, constituit din casa de locuit str. Eminescu 40, s. Ghidighici, mun. Chişinău ce are o suprafaţă totală de 42,5 m.p. cu construcţia accesorie (şură) cu suprafaţa totală 4,2 m.p.
şi construcţia subterană (beci), cu suprafaţa totală 14,5 m.p., cu dependenţele: 1- wc, I- gard, II- gard, III- pavaj situată pe un teren cu destinaţia pentru construcţii, în mărime de 0,1234 ha; să fie recunoscut nul Certificatul nr.74 eliberat de Sovietul Sătesc Ghidighici la 22.01.1990 prin care se atestă faptul că Carcinscaia Aculina este proprietarul întregului (1,0 cotă-parte) bun imobil nr.40 str. Eminescu, s. Ghidighici, mun. Chişinău; să fie anulată Decizia Primăriei sat. Ghidighici nr. 3/6 din 12 martie 1992 în ceia ce priveşte repartizarea lui Carcinscaia Aculina D. in drept de proprietate privată cu destinaţia construcţie locativă a întregului (1.0 cota-parte) lot de pamînt cu suprafaţa 0,1234 ha situat în sat.
Ghidighici, mun. Chişinău, str. Eminescu 40, la fel şi Titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr.0124204020, eliberat de Primăria s. Ghidighici, mun. Chişinău la 8 iunie 2001 pe numele lui Carcinscaia Aculina in baza deciziei sus numite; să fie anulată înregistrarea, cu radierea din registrul bunurilor imobile, efectuată în baza Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr.0124204020 eliberat de Primăria sat. Ghidighici la 8 iunie 2001 pe numele lui Carcinscaia Aculina şi înregistrat la O.C.T. Chişinău la 12.06.2001 nr.20998/2001-1 (nr. cadastral 0124204020), prin care se atestă faptul că Carcinscaia Aculina este proprietarul întregului teren (1,0 cotă-parte), cu suprafaţa totală 0,1234 ha, nr. cadastral 0124204.020, situat în s. Ghidighici mun.
Chişinău, str. M. Eminescu 40; să fie anulată înregistrarea, cu radierea din registrul bunurilor imobile, efectuată în baza Certificatului nr.74 din 22.01.1990, eliberat de Sovietul sătesc Ghidighici, prin care se atestă faptul că, Carcinscaia Aculina D. este proprietarul şi deţine 1,0 cotă-parte din bunurile imobile: casa de locuit cu suprafaţa totală 73,6 m.p. (nr. cadastral 0124204.020.01), construcţie accesorie cu suprafaţa 4,2 m.p.(nr. cadastral 0124204.020.02), construcţie subterană cu suprafaţa 14,5 m.p. (nr. cadastral 0124204.020.03); să fie declarat parţial nul Contractul de înstrăinare a imobilului str. M. Eminescu 40, sat. Ghidighici, mun. Chişinău (nr. cadastral 124204020, 124204.020.01, 124204.020.02, 124204.020.03) cu condiţia întreţinerii pe viaţă nr.3203 din 25 aprilie 2007, încheiat intre Carcinscaia Aculina D. şi Jereghi Ion, autentificat la notarul privat Viorica Nagacevschi, înregistrat în registrul bunurilor imobile la O.C.T.
Chişinău la 04.05.2007, în ceia ce priveşte înstrăinarea întregului (1,0 cotă-parte) bun imobil; să fie anulată înregistrarea, cu radierea din registrul bunurilor imobile, a dreptului de proprietate a lui Jereghi Ion Grigorie (a.n.23.10.1952) şi Jereghi Ana (a.n.28.08.1954) asupra întregului (1,0 cota-parte) bun imobil str. M. Eminescu 40, sat. Ghidighici, mun. Chişinău (nr. cadastral 124204020, 124204.020.01, 124204.020.02, 124204.020.03) dobîndit şi înscris in registrul bunurilor imobile în temeiul Contractului de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă nr.3203 din 25 aprilie 2007. Prin Hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 23.03.2012, acţiunea depusă de Aliona Lupu a fost respinsă ca nefondată.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2012, a fost respins apelul declarat de către Lupu Aliona şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 23.03.2012, de respingere a acţiunii. La 01 martie 2013, Aliona Lupu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. În motivarea recursului recurenta a invocat că instanţele de judecată la examinarea pricinii civile, au încălcat esenţial legea şi a aplicat eronat normele de drept material, precum şi instanţele practic nu au soluţionat raportul juridic lidigios dedus judecăţii.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentei cu decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, relatarea situaţiei, în viziunea recurentei, fără a indica un careva temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Lupu Aliona, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432 , art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Lupu Aliona se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Nicolae Clima