2ra-2613/13 — Constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoaşterea dreptului de proprietate, stabilirea cotelor-părţi ideale ideale din patrimoniul succesoral

prima instanţă: E. Roibu dosarul nr. 2ra-2613/13 instanţa de apel: A. Panov, T. Pelin, S. Arnaut DECIZIE 06 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima, Iuliana Oprea Iurie Bejenaru, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Fiodor Buzu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Guzun, Nadejdei Onica, Anei Boaghi, Ecaterinei Pascal, Mariei Cebotari şi Ion Buzu împotriva lui Constantin Buzu, Fiodor Buzu, Vladimir Buzu şi Natalia Bujor, intervenient accesoriu Primăria satului Măgdăceşti, raionul Criuleni cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoaşterea dreptului de proprietate, stabilirea cotelor-părţi ideale din patrimoniul succesoral şi declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal şi a contractelor de donaţie, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Elena Guzun, Nadejda Onica, Ana Boaghi, Ecaterina Pascal, Maria Cibotari şi Ion Buzu reprezentaţi de către Ala Grigoraş, casată integral hotărârea Judecătoriei Criuleni din 22 noiembrie 2012 şi emisă o nouă hotărâre cu privire la admiterea acţiunii, c o n s t a t ă: La 08 iulie 2010, Elena Guzun a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Măgdăceşti, r-nul Criuleni,

lui Constantin Buzu şi notarului public Petru Chirtoacă cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal şi stabilirea cotelor-părţi din patrimoniul succesoral. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 10 februarie 1997, a decedat mama sa, Parascovia Buzu. Menţionează că averea, care i-a aparţinut Parascoviei Buzu cu drept de proprietate, nu a fost împărţită şi nici nu a fost întocmit testament pentru averea menţionată. Susţine că după decesul Parascoviei Buzu, ea s-a adresat la biroul notarial pentru deschiderea succesiunii.

Afirmă că la 28 august 2000, Constantin Buzu a primit certificatul de moştenitor legal, însă la eliberarea acestuia, notarul nu a respectat procedura de eliberare a acestuia, deoarece la eliberarea certificatului de moştenitor legal, la biroul notarial se prezintă persoana pentru depunerea unei cereri, la care se anexează un certificat eliberat de către primărie, în care sunt indicate toate rudele de gradul I, iar după prezentarea acestuia, dacă unul acceptă moştenirea, ceilalţi printr-o declaraţie cedează partea lor celui care a acceptat succesiunea. Invocă că a fost ascuns faptul deschiderii succesiunii de către Constantin Buzu, însă greşeala respectivă a fost comisă de către notar, deoarece un moştenitor legal poate să accepte numai cota-parte, care îi aparţine.

Prin urmare, solicită prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal, eliberat pe numele lui Constantin Buzu la 28 august 2000 şi stabilirea cotelor-părţi din patrimoniul succesoral. La 02 septembrie 2010, Elena Guzun, Nadejda Onica, Ion Buzu, Ana Boaghi şi Ecaterina Pascal au depus o cerere de chemare în judecată suplimentară împotriva lui Constantin Buzu, Fiodor Buzu şi intervenientului accesoriu Primăria s. Măgdăceşti, r-nul Criuleni, prin care au solicitat prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, stabilirea cotelor-părţi din averea, care a aparţinut Parascoviei Buzu şi declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal eliberat pe numele lui Constantin Buzu la 28 august 2000 şi a contractului de donaţie din 03 octombrie 2000, încheiat între Constantin Buzu şi Fiodor Buzu.

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 28 decembrie 2010 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 mai 2011 a fost respins apelul declarat de către Elena Guzun, Nadejda Onica, Ana Boaghi, Ecaterina Pascal, Maria Cebotari şi Ion Buzu şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 ianuarie 2012 a fost admis recursul declarat de către Elena Guzun, Nadejda Onica, Ana Boaghi, Ecaterina Pascal, Maria Cebotari şi Ion Buzu, au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi a fost restituită pricina spre rejudecare în primă instanţă, în alt complet de judecători.

La 18 aprilie 2011, Elena Guzun, Nadejda Onica, Ana Boaghi, Ecaterina Pascal, Maria Cebotari şi Ion Buzu au depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Constantin Buzu, Fiodor Buzu, Vladimir Buzu şi Natala Bujor şi intervenientului accesoriu Primăria s. Măgdăceşti, r-nul Criuleni cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoaşterea dreptului de proprietate, stabilirea cotelor-părţi ideale din patrimoniul succesoral şi declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal şi a contractelor de donaţie. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că la 10 februarie 1997, a decedat mama lor, Parascovia Buzu. În timpul vieţii, mama lor a spus că terenurile de pămînt, care i-au fost transmise în proprietate de către Primăria s. Măgdăceşti, urmează să rămână în posesia şi folosinţa comună a tuturor copiilor săi.

După decesul mamei lor, ei au hotărât să folosească terenurile de pământ în comun, de aceea nimeni nu s-a gândit să se adreseze la notar cu cerere de acceptare a succesiunii în termen de şase luni. Menţionează că în primăvara anului 2010, ei au aflat că Constantin Buzu, la insistenţa lui Fiodor Buzu, peste trei ani de la decesul mamei lor, s-a adresat la notar cu cerere privind eliberarea certificatului de moştenitor legal în privinţa a toate trei terenuri de pământ agricole, care au aparţinut Parascoviei Buzu cu drept de proprietate.

În scurt timp după eliberarea certificatului de moştenitor legal, Constantin Buzu, iarăşi la insistenţa lui Fiodor Buzu, a întocmit contractul de donaţie din 03 octombrie 2010, prin care a donat lui Fiodor Buzu toate trei terenuri de pământ, iar ultimul, la rândul său, le-a donat copiilor săi, Vladimir Buzu şi Natalia Bujor, întocmind contractul de donaţie din 08 octombrie 2009. Susţin că Constantin Buzu şi Fiodor Buzu, tăinuind de ei intenţiile sale, iar de notar tăinuind prezenţa altor moştenitori, prin înşelăciune, au dobândit dreptul de proprietate asupra loturilor de pământ cu destinaţie agricolă, care au fost atribuite părinţilor lor în proprietate.

Prin urmare, solicită constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesia averii succesorale, constituită din lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,3670 ha, cu nr. cadastral 3129217437, lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,4299 ha, cu nr. cadastral 3129214131 şi lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,1899 ha, cu nr. cadastral 3129212210, din s. Măgdăceşti, r-nul Criuleni, recunoaşterea dreptului de proprietate, stabilirea după toţi moştenitorii legali ai defunctei Parascovia Buzu a cotelor-părţi ideale din patrimoniul succesoral, constituit din lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,3670 ha, cu nr. cadastral 3129217437, lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,4299 ha, cu nr. cadastral 3129214131 şi lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,1899 ha, cu nr. cadastral 3129212210, din s. Măgdăceşti, r-nul Criuleni şi declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal, eliberat pe numele lui Constantin Buzu la 28 august 2000, a contractului de donaţie din 03 octombrie 2000 încheiat între Constantin Buzu şi Fiodor Buzu şi a contractului de donaţie din 08 octombrie 2009 încheiat între Fiodor Buzu, Natalia Bujor şi Vladimir Buzu şi încasarea în mod solidar de la pârâţi a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 19 aprilie 2012 au fost conexate într-un singur proces pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Guzun, Nadejdei Onica, Anei Boaghi, Ecaterinei Pascal, Mariei Cebotari şi a lui Ion Buzu împotriva lui Constantin Buzu, Fiodor Buzu, Vladimir Buzu şi Natala Bujor şi intervenientului accesoriu Primăria s. Măgdăceşti, r-nul Criuleni cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii şi pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Guzun, Nadejdei Onica şi a lui Ion Buzu împotriva lui Constantin Buzu şi notarului public Petru Chrtoacă cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi stabilirea cotelor-părţi din patrimoniul succesoral.

La 11 septembrie 2012, Elena Guzun, Nadejda Onica, Ana Boaghi, Ecaterina Pascal, Maria Cebotari şi Ion Buzu au depus o cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitând constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesia averii succesorale, constituită din lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,3670 ha, cu nr. cadastral 3129217437, lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,4299 ha, cu nr. cadastral 3129214131 şi lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,1899 ha, cu nr. cadastral 3129212210, din s. Măgdăceşti, r-nul Criuleni, recunoaşterea dreptului de proprietate, stabilirea după toţi moştenitorii legali ai defunctei Parascovia Buzu a cotelor-părţi ideale din patrimoniul succesoral, constituit din lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,3670 ha, cu nr. cadastral 3129217437, lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,4299 ha, cu nr. cadastral 3129214131 şi lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,1899 ha, cu nr. cadastral 3129212210, din s. Măgdăceşti, r-nul Criuleni şi declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal, eliberat pe numele lui Constantin Buzu la 28 august 2000, a contractului de donaţie din 03 octombrie 2000 încheiat între Constantin Buzu şi Fiodor Buzu şi a contractului de donaţie din 08 octombrie 2009 încheiat între Fiodor Buzu,

Natalia Bujor şi Vladimir Buzu şi încasarea în mod solidar de la pârâţi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 22 noiembrie 2012 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2013 a fost admis apelul declarat de către Elena Guzun, Nadejda Onica, Ana Boaghi, Ecaterina Pascal, Maria Cebotari şi Ion Buzu reprezentaţi de către Ala Grigoraş, casată integral hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă, a fost constatat faptul acceptării succesiunii de către Elena Guzun, Nadejda Onica, Ana Boaghi, Ecaterina Pascal, Maria Cebotari, Ion Buzu, Constantin Buzu şi Fiodor Buzu după decesul Parascoviei Buzu prin intrarea în posesiunea averii succesorale, constituită din lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,3670 ha, cu nr. cadastral 3129217437, lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,4299 ha, cu nr. cadastral 3129214131 şi lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,1899 ha, cu nr. cadastral 3129212210, din s. Măgdăceşti, r-nul Criuleni, a fost recunoscut dreptul de proprietate în cote-părţi ideale după Elena Guzun, Nadejda Onica, Ana Boaghi, Ecaterina Pascal, Maria Cebotari, Ion Buzu, Constantin Buzu şi Fiodor Buzu pe lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,3670 ha, cu nr. cadastral 3129217437, lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,4299 ha, cu nr. cadastral 3129214131 şi lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,1899 ha, cu nr. cadastral 3129212210, din s. Măgdăceşti,

r-nul Criuleni, au fost declarate nule certificatul de moştenitor legal eliberat pe numele lui Constantin Buzu la 28 august 2000, contractul de donaţie din 03 octombrie 2000 încheiat între Constantin Buzu şi Fiodor Buzu şi contractul de donaţie din 08 octombrie 2009 încheiat între Fiodor Buzu, Natalia Bujor şi Vladimir Buzu şi au fost încasate în mod solidar de la Fiodor Buzu, Vladimir Buzu şi Natalia Bujor în beneficiul Elenei Guzun, Nadejdei Onica, Anei Boaghi, Ecaterinei Pascal, Mariei Cebotari şi al lui Ion Buzu cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 5000 lei şi taxa de stat în sumă de 2161 lei. La 10 iunie 2013, în termenul prevăzut de lege, Fiodor Buzu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

Recurentul Fiodor Buzu, în motivarea recursului, a indicat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată. Menţionează că după înregistrarea certificatului de moştenitor legal la OCT Criuleni, Constantin Buzu a devenit proprietar şi, prin urmare, era în drept să înstrăineze tenurile în litigiu. Susţine că Constantin Buzu, în şedinţa de judecată a primei instanţe, a explicat că la momentul adresării la notar pentru eliberarea certificatului de moştenitor legal, la întrebarea notarului, a răspuns că ceilalţi fraţi şi surori ştiau despre deschiderea succesiunii şi au refuzat de a participa la acceptarea acesteia. Afirmă că concluziile instanţei de apel precum că termenul pentru contestarea certificatului de moştenitor legal urmează să curgă din anul 2010 sunt neîntemeiate, deoarece însăşi din declaraţiile lui Constantin Buzu, date în primă instanţă, rezultă că despre faptul întocmirii certificatului de moştenitor legal cunoşteau toţi fraţii şi surorile.

De asemenea, toţi fraţii şi surorile sale ştiau şi despre faptul întocmirii contractelor de donaţie. Invocă că este neîntemeiată şi concluzia instanţei de apel precum că notarul P. Chirtoacă, la întocmirea certificatului de moştenitor legal pe numele lui Constantin Buzu, a încălcat prevederile legii prin faptul că nu a înştiinţat toţi moştenitorii legali despre deschiderea succesiunii, deoarece Codul civil (în redacţia Legii din 26 decembrie 1964) şi Legea cu privire la notariat din 11 aprilie 1997 nu prevedea înştiinţarea de către notar a tuturor succesorilor, acesta fiind un drept al acestora pentru acceptarea succesiunii legale. Menţionează că pe parcursul a 10 ani de la acceptarea succesiunii, eliberarea certificatului de moştenitor legal şi încheierea contractelor de donaţie, toţi fraţii şi surorile ştiau de la bun început despre existenţa acestor acte juridice şi nu au înaintat careva pretenţii.

Prin referinţa depusă la 01 august 2013 Elena Guzun, Nadejda Onica, Ana Boaghi, Ecaterina Pascal, Maria Cebotari şi Ion Buzu reprezentaţi de către Ala Grigoraş au solicitat declararea recursului ca inadmisibil. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 28 august 2013 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că la 10 februarie 1997, a decedat Parascovia Buzu, care este mama Elenei Guzun, Nadejdei Onica, Anei Boaghi, Ecaterinei Pascal, Mariei Cebotari, a lui Ion Buzu, Constantin Buzu şi a lui Fiodor Buzu. De asemenea, s-a constatat că Parascovia Buzu, fiind în viaţă, nu a testat averea sa, constituită din lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,3670 ha, cu nr. cadastral 3129217437, lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,4299 ha, cu nr. cadastral 3129214131 şi lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,1899 ha, cu nr. cadastral 3129212210, din satul Măgdăceşti, r-nul Criuleni.

Din materialele dosarului rezultă că la 25 august 2000, Constantin Buzu a depus la biroul notarial o cerere de acceptare a succesiunii rămasă după decesul mamei sale Parascovia Buzu, iar la 28 august 2000, i-a fost eliberat certificatul de moştenitor legal asupra averii succesorale, constituită din lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,3670 ha, cu nr. cadastral 3129217437, lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,4299 ha, cu nr. cadastral 3129214131 şi lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,1899 ha, cu nr. cadastral 3129212210, din satul Măgdăceşti, r-nul Criuleni.

Ulterior, la 03 octombrie 2010, Constantin Buzu a donat lui Fiodor Buzu loturile de pământ menţionate, încheind un contract de donaţie, iar Fiodor Buzu, la rândul său, a donat copiilor săi, Vladimir Buzu şi Natalia Bujor lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,4299 ha, cu nr. cadastral 3129214131, care se află în extravilanul s. Măgdăceşti, r-nul Criuleni, întocmind contractul de donaţie din 08 octombrie 2009. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Elena Guzun, Nadejda Onica, Ana Boaghi, Ecaterina Pascal, Maria Cebotari şi Ion Buzu au solicitat constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesia averii succesorale, constituită din lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,3670 ha, cu nr. cadastral 3129217437, lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,4299 ha, cu nr. cadastral 3129214131 şi lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,1899 ha, cu nr. cadastral 3129212210, din satul Măgdăceşti, r-nul Criuleni, recunoaşterea dreptului de proprietate, stabilirea după toţi moştenitorii legali ai defunctei Parascovia Buzu a cotelor-părţi ideale din patrimoniul succesoral, constituit din lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,3670 ha, cu nr. cadastral 3129217437, lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,4299 ha,

cu nr. cadastral 3129214131 şi lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,1899 ha, cu nr. cadastral 3129212210, din satul Măgdăceşti, r-nul Criuleni şi declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal, eliberat pe numele lui Constantin Buzu la 28 august 2000, a contractului de donaţie din 03 octombrie 2000 încheiat între Constantin Buzu şi Fiodor Buzu şi a contractului de donaţie din 08 octombrie 2009 încheiat între Fiodor Buzu, Natalia Bujor şi Vladimir Buzu şi încasarea cheltuielilor de judecată, acţiunea care a fost respinsă de către prima instanţă. Instanţa de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Elena Guzun, Nadejda Onica, Ana Boaghi, Ecaterina Pascal, Maria Cibotari şi Ion Buzu reprezentaţi de către Ala Grigoraş, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând integral hotărârea primei instanţe şi pronunţând o nouă hotărâre, prin care a admis acţiunea.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluţia dată de către instanţa de apel este una legală şi întemeiată. Conform art. 566 din Codul civil (în redacţia Legii din 26 decembrie 1964), în caz de succesiune legală se consideră moştenitori în părţi egale de prima clasă - copii (inclusiv copii înfiaţi), soţul şi părinţii (înfietorii) defunctului, precum şi copilul defunctului, care s-a născut după moartea acestuia. Conform art. 581 din Codul civil (în redacţia Legii din 26 decembrie 1964), pentru a dobîndi succesiunea moştenitorul trebuie s-o accepte.

O succesiune nu poate fi acceptată sub condiţie sau cu rezerve. Se consideră, că moştenitorul a acceptat succesiunea, dacă el a intrat de fapt în posesia sau administrarea bunurilor succesorale sau dacă a depus la organul notarial al locului deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a ei. În sensul normelor enunţate, prin intrarea în posesiune de fapt se înţelege administrarea, asigurarea, exercitarea folosinţei asupra bunurilor succesorale, perceperea chiriei de la locatarii care locuiesc în casa defunctului, achitarea cheltuielilor comunale aferente imobilului din masa succesorală, plata impozitelor şi alte acte ce demonstrează intenţia moştenitorului de a accepta moştenirea.

Din materialele dosarului rezultă că atît pînă, cît şi după decesul Parascoviei Buzu, loturile de pământ menţionate erau în posesia şi folosinţa tuturor surorilor şi fraţilor, ei prelucrau loturile de pământ, strângeau roada şi achitau impozitul funciar, acest fapt fiind confirmat şi prin depoziţiile martorilor Ştefan Racu, Maria Buzu, Vera Efros şi Elena Guzun date în şedinţa de judecată a primei instanţe (f.d.204-207, vol. II). De asemenea, în şedinţa de judecată a primei instanţe, reprezentantul Primăriei satului Măgdăceşti a explicat că surorile şi fraţii s-au înţeles că averea succesorală rămasă după decesul mamei lor să fie împărţită în mod egal, iar Fiodor Buzu a perfectat actele pe el pentru ca ulterior să împarte celorlalţi, ceea ce nu a mai făcut.

În afară de aceasta, reprezentantul Primăriei satului Măgdăceşti a mai explicat că la început, toţi fraţii şi surorile prelucrau loturile de pământ în litigiu, iar apoi intimaţii-reclamanţi s-au adresat la Primăria satului Măgdăceşti în legătură cu faptul că Fiodor Buzu nu le permitea să prelucreze loturile de pământ. Totodată, Constantin Buzu, în şedinţa de judecată a primei instanţe, a recunoscut faptul că loturile de pământ menţionate erau în folosinţa tuturor surorilor şi fraţilor şi că ei s-au înţeles să împarte averea succesorală rămasă după decesul mamei lor în mod egal şi să accepte toţi moştenirea (f.d.50 verso, vol. II). Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel corect a concluzionat că toţi fraţii şi surorile au acceptat succesiunea rămasă după decesul mamei lor, Parascovia Buzu prin intrarea în posesiunea acesteia.

La caz, se mai reţine că din conţinutul dosarului nr. 185 cu privire la moştenire din 25 august 2000 rezultă că Constantin Buzu, la depunerea cererii de acceptare a succesiunii în adresa notarului, şi-a indicat doar numele său în calitate de moştenitor legal, nefiind indicaţi şi intimaţii-reclamanţi, care în virtutea legii au vocaţie succesorală (f. d. 58, vol. I). De asemenea, numele lui Constantin Buzu a fost indicat şi în adeverinţa nr.744 din 23 august 2000, eliberată de către Primăria s. Măgdăceşti, r-nul Criuleni, în adresa notarului. Or, notarul, pînă la eliberarea certificatului de moştenitor legal, nu a clarificat cercul de persoane, care au dreptul la o cotă obligatorie din succesiune şi nu a preîntâmpinat moştenitorul referitor la răspunderea ce îi revine pentru trecerea sub tăcere a moştenitorilor legali.

Mai mult ca atît, conform art. 581 din Codul civil (în redacţia Legii din 26 decembrie 1964), termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni din ziua deschiderii succesiunii, însă Constantin Buzu s-a adresat cu cerere de acceptare a succesiunii peste 3 ani după decesul mamei sale.

În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel temeinic şi legal a admis acţiunea, a constatat faptul acceptării succesiunii de către Elena Guzun, Nadejda Onica, Ana Boaghi, Ecaterina Pascal, Maria Cebotari, Ion Buzu, Constantin Buzu şi Fiodor Buzu după decesul Parascoviei Buzu prin intrarea în posesiunea averii succesorale, constituită din lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,3670 ha, cu nr. cadastral 3129217437, lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,4299 ha, cu nr. cadastral 3129214131 şi lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,1899 ha, cu nr. cadastral 3129212210, din s. Măgdăceşti, r-nul Criuleni, a cîte 1/8 cotă-parte, a recunoscut dreptul de proprietate în cote-părţi ideale după Elena Guzun, Nadejda Onica, Ana Boaghi, Ecaterina Pascal, Maria Cebotari, Ion Buzu, Constantin Buzu şi Fiodor Buzu pe lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,3670 ha, cu nr. cadastral 3129217437, lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,4299 ha, cu nr. cadastral 3129214131 şi lotul de pământ cu destinaţie agricolă cu suprafaţa de 0,1899 ha, cu nr. cadastral 3129212210, din s. Măgdăceşti, r-nul Criuleni, a declarat nule certificatul de moştenitor legal, eliberat pe numele lui Constantin Buzu la 28 august 2000,

contractul de donaţie din 03 octombrie 2000 încheiat între Constantin Buzu şi Fiodor Buzu şi contractul de donaţie din 08 octombrie 2009 încheiat între Fiodor Buzu, Natalia Bujor şi Vladimir Buzu. Argumentele invocate de către Fiodor Buzu în cererea de recurs nu pot fi reţinute, deoarece instanţa de apel a judecat pricina cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor juridice, cu trimitere la probele administrate şi apreciate cu respectarea normelor de drept procedural prevăzute de art. 130 CPC şi susţinute de normele de drept material. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Fiodor Buzu. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Guzun, Nadejdei Onica, Anei Boaghi, Ecaterinei Pascal, Mariei Cebotari şi Ion Buzu împotriva lui Constantin Buzu, Fiodor Buzu, Vladimir Buzu şi Natalia Bujor, intervenient accesoriu Primăria satului Măgdăceşti, raionul Criuleni cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoaşterea dreptului de proprietate, stabilirea cotelor- părţi ideale din patrimoniul succesoral şi declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal şi a contractelor de donaţie.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Nicolae Clima Iuliana Oprea Iurie Bejenaru Ion Corolevschi