2ra-1978/13 — Declararea nulităţii testamentului, contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, recunoaşterea dreptului de proprietate prin succesiune, obligarea de a radia înscrierea dreptului de proprietate şi înregistrarea dreptului de proprietate succesorală

dosarul nr. 2ra-1978/13 prima instanţă: G. Moscalciuc instanţa de apel: M. Anton, A. Poanov şi I. Secrieru ÎNCHEIERE 05 iunie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Valentina Clevadî şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Maria Puşcaş, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Lupu împotriva Mariei Puşcaş, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău, Întreprinderea de Stat „Cadastru”, notarul public Olga Palii şi notarul public Marina Zvonov cu privire la declararea nulităţii testamentului, contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, recunoaşterea dreptului de proprietate prin succesiune, obligarea de a radia înscrierea dreptului de proprietate şi înregistrarea dreptului de proprietate succesorală, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de Maria Puşcaş cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 05 martie 2012, c o n s t a t ă La 02 iulie 2010 Vasile Lupu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Puşcaş, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău, Întreprinderea de Stat „Cadastru” cu privire la declararea nulităţii contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că Vasiliţa Maria este sora sa, care a decedat la 25 octombrie 2009. Conform contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată, certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părţi din proprietate comună în devălmăşie şi certificatului de moştenitor legal, Vasiliţa Maria deţinea dreptul de proprietate asupra 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun. Chişinău nr. cadastral 0100508.181.01.005. Potrivit contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă nr. 417 din 05 mai 2009, Vasiliţa Maria a transmis în deplină proprietate şi posesie Mariei Puşcaş 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun.

Chişinău. Contractul de înstrăinare a imobilului cu condiţia întreţinerii pe viaţă nr. 417 a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău la 07 mai 2009. Susţine reclamantul că a aflat despre încheierea contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă în ziua decesului surorii sale. Reclamantul menţionează că sora sa Vasiliţa Maria la momentul încheierii contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă se afla la evidenţa medicală narcologică, întrucât era bolnavă de alcoolism cronic, nu ieşea din criză, nu conştientiza ce vorbea şi cu cine vorbea. Pînă la decesul surorii sale, reclamantul indică că, a avut grijă de ea, a ajutat-o material, procurându-i produse alimentare.

Vasile Lupu invocă că fiind bolnav, neavând posibilitate să o urmărească permanent pe sora sa să nu întrebuinţeze alcool, şi deoarece, pensiile lor erau mici, a instalat în apartamentul surorii, persoane în chirie cu scopul de a locui cu ea şi de a-i procura produse alimentare. Pe parcursul ultimilor ani de viaţă sora era grav bolnavă, deseori nu îl cunoştea, comportamentul său era schimbător brusc, uneori fiind prea agitată, alteori prea calmă. Reclamantul menţionează că după decesul surorii Vasiliţa Maria, el este unicul moştenitor legal, faptul acceptării succesiunii se confirmă prin certificatul de calitate de moştenitor nr. 1492 din 20 aprilie 2010, eliberat de notarul public Şian Olga.

Cere Vasile Lupu declararea nulităţii contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii nr. 417 din 05 mai 2009, prin care Vasiliţa Maria a transmis în deplină proprietate şi posesie Mariei Puşcaş 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun. Chişinău nr. cadastral 0100508.181.01.005; obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău de a radia din Registrul bunurilor imobile menţiunea dreptului de proprietate a Mariei Puşcaş asupra 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun. Chişinău; recunoaşterea dreptului de proprietate prin succesiune după el asupra 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun. Chişinău; obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău de a înregistra în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate al său asupra 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun.

Chişinău. La 21 septembrie 2010, Vasile Lupu a depus cerere suplimentară împotriva Mariei Puşcaş, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău, Întreprinderea de Stat „Cadastru” cu privire la declararea nulităţii testamentelor (f.d. 69-70, Vol. I). În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în procesul examinării acţiunii a aflat că sora sa pe parcursul anilor 2005-2008 a semnat mai multe acte şi anume: testamentul nr.3057 din 01 iulie 2005 autentificat de notarul public Zvonov Marina, testamentul nr. 7620 din 28 noiembrie 2005 autentificat de notarul public Zvonov Marina, testamentul nr. 6765 din 28 decembrie 2006 autentificat de notarul public Zvonov Marina, testamentul nr. 6448 din 26 decembrie 2008 autentificat de notarul public Palii Olga.

Conform testamentului nr. 6448 din 26 decembrie 2008, Vasiliţa Maria a testat toată averea sa Mariei Puşcaş. Susţine reclamantul că sora sa în perioada întocmirii testamentelor enunţate mai sus, suferea de alcoolism cronic. Starea ei generală fizică şi psihologică au influenţat capacitatea ei, precum şi deciziile luate de către acesta. Invocă reclamanta că defuncta consuma alcool fără măsură, iar ca urmare a abuzului de alcool şi vârstei înaintate avea un comportament inadecvat. Din această cauză, începând cu 15 ianuarie 1996 a fost luată la evidenţa narcologică, unde s-a tratat până în ziua decesului. Faptul că ea a stat la evidenţă narcologică este probat prin certificatul nr. 4196 din 02 iulie 2010 eliberat de Dispensarul Republican de Narcologie.

Consideră reclamantul că la momentul întocmirii testamentelor, sora sa nu avea capacitatea de a înţelege acţiunile sale şi nu putea acţiona cu discernământ, nu avea aptitudinea de a conştientiza şi a dirija acţiunile sale, era lipsită de capacitate de discernământ pe motivul stării generale fizice şi psihologice. Cere Vasile Lupu declararea nulităţii testamentului nr.3057 din 01 iulie 2005 autentificat de notarul public Zvonov Marina, testamentului nr. 7620 din 28 noiembrie 2005 autentificat de notarul public Zvonov Marina, testamentului nr. 6765 din 28 decembrie 2006 autentificat de notarul public Zvonov Marina şi testamentului nr. 6448 din 26 decembrie 2008 autentificat de notarul public Palii Olga.

La 11 octombrie 2010, Vasile Lupu a depus cerere de modificare a cererii suplimentare, solicitând declararea nulităţii testamentului nr. 6448 din 26 decembrie 2008 autentificat de notarul public Palii Olga prin care Vasiliţa Maria a transmis în deplină proprietate şi posesie Mariei Puşcaş 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun. Chişinău nr. cadastral 0100508.181.01.005 (f.d. 78, Vol. I). La 25 octombrie 2010, Vasile Lupu a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitând declararea nulităţii testamentului nr. 6448 din 26 decembrie 2008 autentificat de notarul public Palii Olga prin care Vasiliţa Maria a transmis în deplină proprietate şi posesie Mariei Puşcaş 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun.

Chişinău, declararea nulităţii contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii nr. 417 din 05 mai 2009, încheiat între Vasiliţa Maria şi Maria Puşcaş; obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău de a radia din Registrul bunurilor imobile menţiunea dreptului de proprietate a Mariei Puşcaş asupra 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun. Chişinău (f.d. 90-91, Vol. I). La 04 noiembrie 2010, Vasile Lupu a depus cerere suplimentară la cererea de concretizare a cerinţelor, solicitând suplimentar, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău de a radia din Registrul bunurilor imobile menţiunea dreptului de proprietate a Mariei Puşcaş asupra 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun.

Chişinău; recunoaşterea dreptului de proprietate prin succesiune după el asupra 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun. Chişinău; obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău de a înregistra în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a său asupra 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun. Chişinău (f.d. 95-96, Vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 16 mai 2011 au fost atraşi în proces în calitate de intervenienţi accesorii notarul privat Maria Zvonov şi Olga Palii (f.d. 186, Vol. I1). Conform susţinerilor verbale, Vasile Lupu a solicitat declararea nulităţii testamentului nr. 6448 din 26 decembrie 2008 autentificat de notarul public Palii Olga prin care Vasiliţa Maria a transmis în deplină proprietate şi posesie Mariei Puşcaş 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun.

Chişinău, declararea nulităţii contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii nr. 417 din 05 mai 2009, încheiat între Vasiliţa Maria şi Maria Puşcaş; obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău de a radia din Registrul bunurilor imobile menţiunea dreptului de proprietate a Mariei Puşcaş asupra 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun. Chişinău nr. cadastral 0100508.181.01.005., recunoaşterea dreptului de proprietate prin succesiune după el asupra 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun. Chişinău; obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău de a înregistra în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a său asupra 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun.

Chişinău . Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 05 martie 2012 acţiunea a fost admisă, fiind declarat nul testamentul nr. 6448 din 26 decembrie 2008 autentificat de notarul public Palii Olga prin care Vasiliţa Maria a transmis în deplină proprietate şi posesie Mariei Puşcaş 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun. Chişinău nr. cadastral 0100508.181.01.005, a fost declarat nul contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii nr. 417 din 05 mai 2009, încheiat între Vasiliţa Maria şi Maria Puşcaş; a fost obligat Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău de a radia din Registrul bunurilor imobile menţiunea dreptului de proprietate a Mariei Puşcaş asupra 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun.

Chişinău, a fost recunoscut dreptul de proprietate prin succesiune după Lupu Vasile asupra 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun. Chişinău nr. cadastral 0100508.181.01.005; a fost obligat Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău de a înregistra în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Vasile Lupu asupra 2/3 cotă-parte din apartamentul 5 str. Ion Creangă nr.14/1 mun. Chişinău. A fost scutit parţial Vasile Lupu de la plata taxei de stat.

A fost încasat din contul Mariei Puşcaş în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 150. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2012, a fost respins apelul declarat de Maria Puşcaş cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 05 martie 2012. La 06 februarie 2013, Maria Puşcaş a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Prin prisma dispoziţiei citate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, deoarece la materialele pricinii nu există dovada recepţionării deciziei instanţei de apel expediate conform scrisorii de însoţire din 10 noiembrie 2012, iar conform recursului declarat, recurentul a menţionat că a recepţionat decizia instanţei de apel la 24 decembrie 2012. Recurenta Maria Puşcaş, în motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată la adoptarea hotărârii contestate a încălcat normele de drept material, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă au pricinii. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 02 mai 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa lui Vasile Lupu cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 31 mai 2013, Vasile Lupu a depus referinţă la cererea de recurs şi a solicitat respingerea cererii de recurs ca inadmisibilă.

În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, Maria Puşcaş, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Maria Puşcaş, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Maria Puşcaş se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Valentina Clevadî Tatiana Vieru