2ra-2058/13 — Recunoaşterea dreptului de proprietate, acceptarea succesiunii, anularea actelor juridice

prima instanţă – N. Toma dosarul nr. 2ra-2058/13 instanţa de apel – L. Popova, S. Caitaz, A. Doga ÎNCHEIERE 15 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Octavian Babără, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Nagîţ împotriva Primăriei comunei Dănceni r-nul Ialoveni, Luţa Ana, Corduneanu Maria, Rusu Oxana, Babără Sofia, Yalcin Ayhan, Babără Octavian şi Oficiul Cadastral Teritorial Ialoveni cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate comună în devălmăşie a soţilor, constatarea a faptului acceptării succesiunii, recunoaşterea dreptului de succesiune asupra imobilului, obligarea înregistrării dreptului de proprietate asupra imobilului, anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, anularea contractului de donaţie şi anularea contractelor de vînzare-cumpărare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Babără Octavian şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 10 mai 2012, prin care acţiunea a fost admisă integral, constată: La 22 decembrie 2010, Nagîţ Lidia reprezentată de avocatul Vasile Pruteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Dănceni, Luţa Ana, Corduneanu Maria, Rusu Oxana, Babără Sofia,

Yalcin Ayhan, Babără Octavia şi Oficiul Cadastral Ialoveni cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate comună în devălmăşie a soţilor, constatarea a faptului acceptării succesiunii, recunoaşterea dreptului de succesiune asupra imobilului, obligarea înregistrării dreptului de proprietate asupra imobilului, anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, anularea contractului de donaţie şi anularea contractelor de vînzare- cumpărare. În motivarea acţiunii a indicat că la 01 noiembrie 2003, tatăl ei, Corduneanu Eugeniu, a decedat, după decesul acestuia au rămas trei moştenitori: reclamanta Nagîţ Lidia, sora ei Luţa Ana şi mama Corduneanu Maria.

Menţionează că toţi trei au întrat în posesia averii succesorale, şi anume a casei de locuit, pe care împreună cu mama au întreţinut-o în stare curată, au efectuat reparaţii cosmetice, au achitat serviciile comunale, a construcţiilor accesorii şi a lotului de teren pe lîngă casă pe care l-au prelucrat în permanenţă. Susţine că, acceptînd succesiunea prin intrarea în posesia a patrimoniului succesoral, are dreptul la 1/3 cota parte din bunurile deţinute de tatăl său Corduneanu Eugeniu cu drept de proprietate comună în devălmăşie împreună cu mama sa , însă din lipsa surselor financiare şi a timpului liber, nu a mers la notar pentru a obţine certificat de moştenitor legal. Afirmă că în luna noiembrie 2010, în urma unui scandal privitor la evacuarea sa din casa părintească, a cunoscut despre faptul că Primăria com.

Dănceni a înregistrat în Registrul Cadastral al deţinătorilor de teren pe Corduneanu Maria ca fiind unicul proprietar al imobilului, constituit din casa de locuit, construcţia accesorie şi terenul pentru construcţii, eliberîndu-i la data de 14 martie 2006, pe numele ultimei, titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. Consideră că prin emiterea actului administrativ menţionat, Primăria com. Dănceni i-a încălcat dreptul său de moştenitor şi dreptul de proprietate asupra 1/3 cota-parte din bunurile care au aparţinut tatălui său, Corduneanu Eugeniu, şi anume 1/3 cotă-parte din casa părintească, 1/3 cotă-parte din construcţiile accesorii şi 1/3 cotă- parte din lotul de teren aferent casei de locuit cu suprafaţa de 0,0809 ha, situate în r-nul Ialoveni, com.

Dănceni. La cererea prealabilă, adresată Primăria, ultima a refuzat anularea titlului eliberat lui Corduneanu Măria, considerînd că acesta este eliberat legal. Mai indică reclamanta că, terenul pentru construcţii a fost repartizat părinţilor săi la 23 mai 1993, prin decizia Primăriei com. Dănceni, cu drept de proprietate în devălmăşie, iar pe parcursul vieţii dînşii au construit casa de locuit şi construcţii accesorii. Cu referire la art. 20 din Codul funciar, consideră că pe numele mamei sale, Corduneanu Maria, putea fi eliberat titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren doar pe ½ cotă-parte din teren, iar pentru a doua jumătate din acest teren, care a aparţinut tatălui său, dreptul de proprietate urma să fie obţinut prin certificatul de moştenitor legal, pe cînd nici la momentul eliberării titlului din 14 martie 2006 şi nici la moment mama sa nu are certificat de moştenitor asupra averii succesorale rămase după decesul tatălui.

Insistă că Primăria com. Dănceni nu era în drept să elibereze pe numele Mariei Corduneanu Titlu de autentificare a dreptului de proprietate asupra întregului teren, deoarece acesta era proprietară doar asupra ½ cotă-parte din teren, cealaltă parte urmînd a fi împărţită între moştenitorii tatălui său. Menţionează că, la data de 27 martie 20007, între Corduneanu Maria şi Luţa Ana a fost încheiat contractul de donaţie nr. 1216. Consideră că deoarece Maria Corduneanu a obţinut dreptul de proprietate asupra tuturor cotelor din terenul cu nr. cadastral 5516100129 printr-un act ilegal, ea nu era în drept să înstrăineze acest lot de teren în virtutea principiului general recunoscut în dreptul civil: nimeni nu poate dispune de un bun care nu-i aparţine, şi anume Corduneanu Maria nu era în drept să înstrăineze acest bun , deoarece nu era proprietarul tuturor cotelor părţi din el.

Mai mult ca atît, invocă că art. 351 din Codul civil, prevede că, în privinţa bunurilor proprietate comună pe cote-părţi nu se pot încheia acte de dispoziţie decît cu acordul tuturor coproprietarilor. Actele de dispoziţie încheiate în lipsa unanimităţii sunt lovite de nulitate, iar art. 205 Cod civil, indică că, un act de dispoziţie încheiat cu privire la un lucru de o persoană neîndreptăţită produce efecte doar în cazul cînd este încuviinţat de persoana îndreptăţită. Afirmă că nu a adat încuviinţarea la înstrăinarea părţii ce se cuvine în terenul menţionat.

La fel invocă, că la data de 13 iulie 2007, între Luţa Ana şi Rusu Oxana a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare nr. 4302, la 29 septembrie 2009 a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare între Rusu Oxana şi Babără Sofia şi Yalcin Ayhan, iar la 06 aprilie 2010 între Babără Sofia şi Babără Octavian a fost încheiat contractul de donaţie nr. 1561, toate aceste contracte fiind lovite de nulitate absolută, iar cu referire la art. 217 Cod civil, reţine că acţiunea în constatarea a nulităţii absolute este imprescriptibilă. Solită constatarea faptului aflării bunului imobil, constituit din teren pentru construcţii cu suprafaţa de 0,0798 ha cu nr. cadastral 5516113.171, casa de locuit cu suprafaţa de 100,6 m.p., nr. cadastral 5516113.171.01, construcţie accesorie cu suprafaţa de 43.0 m.p.

cu nr. cadastral 5516113.171.01.02, amplasate în s. Dănceni, raionul Ialoveni, în proprietate comună în devălmăşie a Mariei Corduneanu şi defunctului Corduneanu Eugeniu; constatarea faptului acceptării succesiunii rămase după decesul lui Corduneanu Eugeniu de către Corduneanu Măria, Luţa Ana şi Nagît Lidia; recunoaşterea dreptului de proprietate succesorală în mărime de 1/3 cotă-parte a lui Corduneanu Măria, Luţa Ana şi Nagîţ Lidia asupra ½ din bunul imobil, constituit din teren pentru construcţii cu suprafaţa de 0,0798 ha nr. cadastral 5516113.171, casa de locuit cu suprafaţa de 100,6 m.p. nr. cadastral 5516113.171.01, construcţie accesorie cu suprafaţa de 43,0 m.p. nr. cadastral 5516113.171.02, amplasate în com.

Dănceni, r- nul Ialoveni cu obligarea Oficiului cadastral Teritorial Ialoveni de a înregistra dreptul de proprietate a Mariei Corduneanu Măria asupra 2/3 cotă-parte, a Anei Luţa - 1/6 cotă-parte şi a Lidie Nagîţ - 1/6 cotă-parte, din bunurile imobile succesorale; anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr5516100129 din 14 martie 2006 eliberat pe numele Mariei Corduneanu; anularea contractului de donaţie nr.1216 din 27 martie 2006 încheiat între Corduneanu Măria si Luţa Ana; anularea contractului de vînzare-cumpărare nr.4302 din 13 iulie 2007 încheiat între Luţa Ana şi Rusu Oxana; anularea contractului de vînzare-cumpărare r.3879 din 29 septembrie 2009 încheiat între Rusu Oxana şi Babără Sofia şi Yalcin Ayhan; anularea contractului de donaţia nr.1561 din 06 aprilie 2010 încheiat între Babără Sofia şi şi Babără Octavian.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 10 mai 2012, acţiunea a fost admisă integral şi fiind recunoscută proprietate comună în devălmăşie a soţilor Corduneanu Maria şi Corduneanu Eugeniu, în prezent decedat, a bunului imobil: teren pentru construcţie locativă cu suprafaţa de 0,0798 ha cu nr. cadastral 5516113.171 şi casa de locuit cu suprafaţa de 106,6 m.p. cu nr. cadastral 5516113.171.01 şi construcţie accesorie cu suprafaţa de 43,0 m.p. cu nr. cadastral 5516113.171.02 situate în com. Dănceni r-nul Ialoveni. A fost constat faptul acceptării de către Corduneanu Maria, Luţa Ana şi Naghhîţ Lidia a averii succesorale, rămase după decesul lui Corduneanu Eugeniu.

A fost recunoscut dreptul de proprietate a Mariei Corduneanu, Anei Luţa şi Lidiei Nagîţ asupra a cîte 1/3 cotă-parte din averea succesorală, rămasă după decesul lui Corduneanu Eugeniu, şi anume ½ cotă-parte din bunul imobil, constituit din teren pentru construcţii cu suprafaţa de 0,0798 ha nr. cadastral 5516113.171, casa de locuit cu suprafaţa de 100,6 m.p. nr. cadastral 5516113.171.01 şi construcţie accesorie cu suprafaţa de 43,0 m.p. nr. cadastral 5516113.171.02, situate în com. Dănceni, r-nul Ialoveni.

A fost anulat titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 5516100129 eliberat la 14 martie 2006 pe numele Mariei Corduneanu; A fost anulat contractul de donaţie, încheiat între Corduneanu Măria si Luţa Ana la 27 martie 2006, înregistrat sub nr. 1216, prin care a fost donat bunul imobil cu nr. cadastral 5516100129, cu restituirea de către părţi a tot ce au primit în baza contractului; A fost anulat contractul de vînzare-cumpărare încheiat între Luţa Ana şi Rusu Oxana la 13 iulie 20007, înregistrat cu nr. 4302, prin care s-a vîndut bunul imobil: terenul pentru construcţie locativă cu suprafaţa de 0,0798 ha cu nr. cadastral 5516113.171 şi casa de locuit cu suprafaţa de 100,6 m.p.

nr. cadastral 5516113.171.01 şi construcţie accesorie cu suprafaţa de 43,0 m.p. nr. cadastral 5516113.171.02, situate în com. Dănceni, r-nul Ialoveni, cu dispunerea restituirii de către Luţa Ana a sumei contractului în mărime de 44524 lei către Rusu Oxana. A fost anulat contractului de vînzare-cumpărare încheiat între Rusu Oxana şi Babără Sofia şi Yalcin Ayha la datza de 29 septembrie 2009, înregistrat cu nr. 3879, prin care s-a vîndut ¾ cotă-parte lui Yalcin Ayhan şi ¼ cotă-parte Sofiei Babără din bunul imobil: terenul pentru construcţie locativă cu suprafaţa de 0,0798 ha cu nr. cadastral 5516113.171 şi casa de locuit cu suprafaţa de 100,6 m.p. nr. cadastral 5516113.171.01 şi construcţie accesorie cu suprafaţa de 43,0 m.p.

nr. cadastral 5516113.171.02, situate în com. Dănceni, r-nul Ialoveni, cu dispunerea restituirii de către Rusu Oxana a sumei contractului în mărime de 44096 către Yalcin Ayhan şi Babără Sofia, dintre care 11092 lei constituie preţul a ¼ cotă parte a Sofiei Babără. A fost anulat contractul de donaţie, încheiat între Babără Sofia şi Babărpă Octavian la 06 aprilie 2010, înregistrat cu nr. 1562, prin care Babără Sofia a donat lui Babără Octavian 14 din bunul imobil: terenul pentru construcţie locativă cu suprafaţa de 0,0798 ha cu nr. cadastral 5516113.171 şi casa de locuit cu suprafaţa de 100,6 m.p. nr. cadastral 5516113.171.01 şi construcţie accesorie cu suprafaţa de 43,0 m.p. nr. cadastral 5516113.171.02, situate în com.

Dănceni, r-nul Ialoveni, cu dispunerea restituirii de către părţi a tot ce au primit în baza contractului. S-a încasat din contul Anei Luţa în beneficiul Lidiei Nagîţ cheltuielile de judecată în sumă de 200 lei, iar din contul Mariei Corduneanu în beneficiul Lidiei Nagîţ cheltuielile de judecată în sumă de 350 lei. S-a încasat din contul Anei Luţa taxa de stat în mărime de 250 lei, din contul Mariei Corduneanu taxa de stat în mărime de 200 lei, , din contul Oxanei Rusu taxa de stat în mărime de 1335,75 lei, din contul Sofiei Babără taxa de stat în mărime de 665,52 lei, din contul lui Yalcin Ayhan taxa de stat în mărime de 990,12 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2013, a fost respins apelul declarat de Babără Octavia şi menţinută hotărîrea primei instanţe.

La 05 aprilie 2013, Babără Octavian, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingerea acţiunii ca vădit neîntemeiată şi depusă cu omiterea termenului de prescripţie. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărîrile judecătoreşti, considerîndu-le ilegale şi neîntemeiată. Susţine că în prezenta cauză a indicat instanţei de judecată asupra împrejurărilor în care participanţii la proces nu au fost legal citaţi, temeiuri ce au fost eronat respinse de instanţa de apel, fără a fi motivată această respingere. Tot în contextul erorilor procesuale, a indicat instanţei de judecată şi greşita atragere în proces a unor participanţi, precum şi neatragerea altor participanţi, temeiuri ce nici nu au fost elucidate de instanţa de apel.

Menţionează că ambele instanţe de judecată au omis să aplice legea materială aferentă tipurilor date de litigii, fiind vorba despre prevederile legale ce prescriu imposibilitatea revendicării în natură a bunurilor imobile de la dobînditorul de buna credinţă, cu titlu oneros. Instanţele nu au ţinut cont în acest sens, de prevederile art.375 Cod civil, care reglementează posibilitatea revendicării de către proprietar a bunurilor aflate în posesiunea unui dobînditor de bună-credinţă, reieşind din care dacă un bun a fost dobîndit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze, proprietarul poate să-l revendice de la dobînditorul de bună-credinţă numai în cazul în care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia, sau a ieşit în alt mod din posesiunea acestora, fără voia lor.

Însă, afirmă că dînsul a devenit proprietar a ¼ cotă parte din aceste bunuri peste trei acte translative de proprietate, dintre care două acte oneroase, fără a avea cea mai mică prejudecată despre posibilul viciu juridic legal de aceste acte, împrejurare ce din start î-l califică ca dobînditor de bună credinţă. Însă instanţele de judecată au anulat aceste 4 contracte şi au dispus restituirea bunurilor ignorînd faptul că contractele în cauză au fost semnate cu respectarea strictă a cadrului legal şi că acestea nu sunt lovite de nulitate, or, prevederile art.375 alin.(1) Cod civil permiteau instanţei doar să dispună achitarea contravalorii bunurilor înstrăinate şi nicidecum restituirea în natură a acestor bunuri.

Mai invocă că instanţele de judecată au omis să aplice prevederile art.1517 Cod civil, reieşind din care termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii ei, însă, capătul de cerere referitor la constatarea acceptării succesiunii, rămase după decesul lui Corduneanu Eugeniu, este înaintat peste 7 ani din data decesului. Insistă că în toată această perioadă, Nagîţ Lidia nu a întreprins nici o măsură sau acţiune ce ar fi confirmat versiunea ei că a intrat în posesia averii succesorale, iar în dosar nu a fost administrată nici o probă referitoare la acest fapt şi adevărul este că reclamanta-intimată nu a intrat în posesia averii succesorale şi aceasta a pierdut dreptul de a-l moşteni pe tatăl său.

De asemenea indică că instanţele de judecată au ignorat cu desăvîrşire şi prevederile art. 118 alin.(1) CPC, potrivit căruia fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale, urmînd a o obliga pe Nagîţ Lidia să administreze măcar cîteva probe în susţinerea poziţiei referitoare la acceptarea succesiunii, însă ea a omis să facă acest lucru, iar instanţele de judecată l-au acceptat ca fiind un lucru cert, fără a fi demonstrat în modul cuvenit. Susţine că instanţele de judecată nu au aplicat nici prevederile art. 1522 Codul civil, consecinţele înstrăinării unor anumite bunuri din averea succesorală, reieşind din care dacă bunurile care intră în avere succesorală sînt vîndute pînă la intentarea acţiunii, vînzarea-cumpărarea se consideră valabilă, iar mijloacele obţinute din vînzare se predau moştenitorului legal.

Astfel reclamanta-intimată putea pretinde doar contravaloarea bunurilor moştenite şi nicidecum bunurile în natură. Un aspect separat al cauzei, consideră că îl reprezintă expirarea termenelor de prescripţie. Prin hotărîrile ilegale ale instanţelor de judecată au fost anulate mai multe acte juridice translative de proprietate, printre care titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu nr. cadastral 5516100129, eliberat la 14 martie 2006 pe numele Mariei Corduneanu, pe cînd cererea de chemare în judecată a fost depusă doar la 22 decembrie 2010, peste 4 ani si 9 luni din data actului. De fapt, invocă că toate pretenţiile reclamantei-intimate sunt înaintate cu depăşirea flagrantă şi evidentă a termenelor de prescripţie instituiţi prin lege.

Or, potrivit prevederilor art.267 alin.(1) Cod civil termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţă de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani, pe cînd reclamanta-intimată în nici un fel nu a motivat omiterea termenului de prescripţie şi nici nu a solicitat repunerea în termen. Dimpotrivă, instanţa de judecată i-a făcut o defavoare acesteia, cînd a recunoscut-o că a acceptat succesiunea prin intrarea în posesie, fapt ce presupune că reclamanta s-a aflat în casa din litigiu şi a utilizat terenul din litigiu, care, la rîndul său, presupune că Nagît Lidia, încă în anul 2006 cunoştea despre titlul eliberat de organul administraţiei publice locale.

Insistă că, pretenţiile reclamantei urmau a fi respinse ca fiind depuse cu omiterea evidentă a termenului de prescripţie, însă ambele instanţe au omis să aplice legea - art.267 alin.(1) Cod civil. Totodată, invocă şi prevederile art. 271 Cod civil, care stabileşte cert că acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia. Prin urmare, expirarea vădită a termenului de prescripţie privită în coroborare strînsă cu lipsa argumentării şi probelor de repunere în termen, obligau instanţele de judecată să respingă cererea de chemare în judecată înaintată de Nagîţ Lidia.

La acest capitol invocă şi constatările CEDO expuse în pct.77 şi 78 ale Hotărîrii în cauza Dacia SRL c. Moldovei din 18 martie 2008, prin care s-a enunţat o violare a articolului 6 § 1 al Convenţiei, prin faptul că instanţele judecătoreşti naţionale i-au permis Procurorului General, care a acţionat în numele Cancelariei de Stat, să intenteze acţiunea sa împotriva reclamantului, deşi termenul general de prescripţie a expirat.

Mai mult, Curtea a considerat că înrăutăţirea unei situaţii juridice, care a devenit irevocabilă datorită aplicării termenului de prescripţie sau care - după cum este în această cauză - ar fi trebuit să devină irevocabilă dacă termenul de prescripţie s-ar fi aplicat fără discriminare în favoarea statului, este incompatibilă cu principiul securităţii raporturilor juridice (a se vedea, mutatis mutandis, Popov v.Moldova (no. 2), nr. 19960/04, § 53, 6 decembrie 2005). Mai invocă că o eroare gravă o reprezintă şi faptul că la dosar nu au fost anexate în copii legalizate actele a cărora anulare s-a solicitat, cît nici actele translative de proprietate despre care s-a declarat de către reclamantă. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Babără Octavian nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Babără Octavian asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Babără Octavian ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul lui Octavian Babără se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Tamara Chişca-Doneva