2ra-483/15 — Declararea nulă a contractului de donaţie, constatarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, declararea nulă a certificatului de moştenitor legal şi a certificatului cu privire la determinarea cotelor-părţi, obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile cu efectuarea modificărilor respective în privinţa bunului imobil şi încasarea cheltuielilor de judecată

Prima instanţă, Jud. Hînceşti: N. Rusu dosarul nr. 2ra-483/15 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: D. Manole, N. Traciuc, Eg. Fistican ÎNCHEIERE 11 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru Iuliana Oprea examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Marian Elena, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Marin Fedor împotriva lui Marian Elena, Marian Anatolie, Oficiului Cadastral Teritorial Hînceşti, intervenienţi accesorii notarul privat Veronica Macar şi notarul public Tudos Raisa cu privire declararea nulă a contractului de donaţie, constatarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, declararea nulă a certificatului de moştenitor legal şi a certificatului cu privire la determinarea cotelor-părţi, obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile cu efectuarea modificărilor respective în privinţa bunului imobil şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Marian Elena şi Marian Anatolie şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 03 iunie 2013, c o n s t a t ă La 28 noiembrie 2012, Marin Fedor a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Marian Elena, Marian Anatolie, Oficiului Cadastral Teritorial Hînceşti,

intervenienţi accesorii notarul privat Veronica Macar şi notarul public Tudos Raisa cu privire la declararea nulă a contractului de donaţie, constatarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile cu efectuarea modificărilor respective în privinţa bunului imobil şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul Marin Fedor a indicat că la 13 octombrie 1994 Borta Iachim, în calitate de donator, i-a transmis, cu titlu gratuit şi fără careva condiţii, apartamentul nr. 43 din str. M. Hîncu, 104, or.

Hînceşti, compus dintr-o odaie, cu suprafaţa totală de 28, 8 m.p., încheind în acest sens contractul de donaţie, autentificat de către notarul public Tudos Raisa sub nr. 2581, care ulterior la 12 decembrie 1994 a fost înregistrat la BTI Hînceşti sub nr. 274. Susţine reclamantul că la 11 martie 2004, Borta Iachim a înaintat acţiune împotriva lui, solicitînd revocarea donaţiei, însă prin încheierea Judecătoriei Hînceşti 1 din 27 mai 2004 cererea de chemare în judecată a fost restituită, şi, nefiind atacată de către acesta, a rămas irevocabilă. Menţionează reclamantul că la încheierea contractului de donaţie din 13 octombrie 1994 nu au fost impuse careva condiţii de către Borta Iachim, însă dînsul a manifestat un comportament grijuliu şi cu respect faţă de ultimul pînă la decesul acestuia, care a survenit la 30 noiembrie 2007, suportînd şi cheltuieli de înmormîntare.

Declară Marin Fedor că în perioada 1994 - 2012 a administrat bunul imobil în litigiu cu diligenţă, a achitat impozite şi alte plăţi comunale de întreţinere al acestuia. Afirmă reclamantul că la 08 august 2012 s-a adresat cu cerere la OCT Hînceşti, solicitînd eliberarea extrasului din Registrul bunurilor imobile şi a certificatului de evaluare a bunului imobil, însă, prin răspunsul organului cadastral din 13 august 2012, a aflat că dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 43 din str. M. Hîncu, 104, or.

Hînceşti, este înregistrat pe numele unei alte persoane, şi anume Marian Elena în baza contractului de donaţie nr. 1936 din 24 martie 2005, autentificat de către notarul privat Veronica Macar şi înregistrat la OCT Hînceşti sub nr. 3836/05 la 25 martie 2005, număr cadastral 530120602201043. Indică reclamantul că din momentul încheierii contractului de donaţie - 13 octombrie 1994 şi pînă la deces, Borta Iachim a locuit în casa părinţilor săi, fiind căsătorit cu mama lui - Marin Maria, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie nr. 8 din 21 ianuarie 1989. Mai mult decît atît, susţine că în timpul vieţii Borta Iachim nu i-a comunicat despre revocarea contractului de donaţie şi încheierea altuia.

Consideră Marin Fedor contractul de donaţie nr. 1936 din 24 martie 2005, autentificat de către notarul privat Veronica Macar, ilegal, deoarece a fost încheiat în baza unor acte evident ilegale cum ar fi, certificatul cu privire la determinarea cotei- părţi în proprietate comună nr. 959 din 16 februarie 2005, înregistrat la OCT Hînceşti sub nr. 2848-1/05 la 04 martie 2005 şi certificatul de moştenitor legal nr. 1328 din 03 martie 2005, înregistrat la OCT Hînceşti sub nr. 2848-2/05 la 04 martie 2005, ambele fiind autentificate de către acelaşi notar Veronica Macar. Menţionează reclamantul că nu este clar în baza cărui temei legal notarul privat Veronica Macara a autentificat certificatul cu privire la determinarea cotei-părţi în proprietate comună nr. 959 din 16 februarie 2005 şi certificatul de moştenitor legal nr. 1328 din 03 martie 2005, dacă încă din 13 octombrie 1994 bunul imobil în litigiu nu se mai afla în proprietatea privată a lui Borta Iachim.

Cere Marin Fedor să fie declarat nul contractul de donaţie încheiat între Borta Iachim prin reprezentant Marian Anatolie, în calitate de donator, şi pe de altă parte Marian Elena, în calitate de donatar, autentificat notarial sub nr. 1936 la 24 martie 2005 de către notarul privat Veronica Macar şi înregistrat la OCT Hînceşti sub nr. 3836/05 la 25 martie 2005, număr cadastral 530120602201043. Să fie constatat dreptul său de proprietate asupra apartamentului nr. 43 din str. M. Hîncu, 104, or. Hînceşti, compus dintr-o odaie, cu suprafaţa totală de 28, 8 m.p., dobîndit în baza contractului de donaţie din 13 octombrie 1994 încheiat cu Borta Iachim, autentificat de către notarul public Tudos Raisa sub nr. 2581 şi înregistrat la BTI Hînceşti sub nr. 274 la 12 decembrie 1994. Să fie obligat OCT Hînceşti să radieze din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a Elenei Marian asupra apartamentului nr. 43 din str. M. Hîncu, 104, or.

Hînceşti, compus dintr-o odaie, cu suprafaţa totală de 28, 8 m.p., cu 2 efectuarea modificărilor corespunzătoare în privinţa bunului imobil în litigiu şi încasarea din contul Elenei Marian şi Anatolie Marian în beneficiul său cheltuielile de judecată. Pe parcursul examinării pricinii reclamantul Marin Fedor şi-a concretizat pretenţiile, solicitînd suplimentar declararea nulă a certificatului cu privire la determinarea cotei-părţi în proprietate comună nr. 959 din 16 februarie 2005, înregistrat la OCT Hînceşti sub nr. 2848-1/05 la 04 martie 2005 şi a certificatului de moştenitor legal nr. 1328 din 03 martie 2005, înregistrat la OCT Hînceşti sub nr. 2848- 2/05 la 04 martie 2005, eliberate de către notarul privat Veronica Macar, în rest, pretenţiile invocate iniţial în cererea de chemare în judecată le-a susţinut.

Prin hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 03 iunie 2013, acţiunea a fost admisă, a fost declarat nul contractul de donaţie încheiat între Borta Iachim prin reprezentant Marian Anatolie în calitate de donator şi pe de altă parte Marian Elena în calitate de donatar, autentificat notarial sub nr. 1936 la 24 martie 2005 de către notarul privat Veronica Macar, înregistrat la OCT Hînceşti sub nr. 3836/05 la 25 martie 2005, număr cadastral 530120602201043. Au fost declarate nule certificatul de moştenitor legal nr. 1328 din 03 martie 2005, înregistrat la OCT Hînceşti sub nr. 2848-2/05 la 04 martie 2005 şi certificatul cu privire la determinarea cotei-părţi în proprietate comună nr. 959 din 16 februarie 2005, înregistrat la OCT Hînceşti sub nr. 2848-1/05 la 04 martie 2005 eliberate de către notarul privat Veronica Macar.

A fost constatat dreptul de proprietate a lui Marin Fedor asupra apartamentului nr. 43 din str. M. Hîncu, 104, or. Hînceşti, compus dintr-o odaie, cu suprafaţa totală de 28, 8 m.p., dobîndit în baza contractului de donaţie din 13 octombrie 1994 încheiat cu Borta Iachim, autentificat la notarul public Tudos Raisa sub nr. 2581 şi înregistrat la BTI Hînceşti sub nr. 274 la 12 decembrie 1994. A fost obligat OCT Hînceşti să radieze din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a Elenei Marian asupra apartamentului nr. 43 din str. M. Hîncu, 104, or. Hînceşti, compus dintr-o odaie, cu suprafaţa totală de 28, 8 m.p. cu efectuarea modificărilor corespunzătoare în privinţa bunului imobil în litigiu şi a fost încasată în mod solidar din contul Elenei Marian, Anatolie Marian şi OCT Hînceşti în beneficiul lui Marin Fedor suma de 5571 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2013, a fost admis apelul declarat de către Elena Marian şi Anatolie Marian, casată hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 03 iunie 2013 şi emisă o nouă hotărîre sub formă de încheiere prin care cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol în temeiul art. 267 lit. c) CPC- cererea de chemare în judecată a fost semnată de către o persoană neîmputernicită. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 aprilie 2014, a fost admis recursul declarat de către Marin Fedor, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din13 noiembrie 2013 şi restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014, a fost respins apelul declarat de către Elena Marian şi Anatolie Marian, şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 03 iunie 2013. La 17 ianuarie 2015, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Marian Elena a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014 şi hotărîrii Judecătoriei Hînceşti din 03 iunie 2013 cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. 3 Recurenta Marian Elena a indicat că instanţele de judecată ierarhic inferioare arbitrar au apreciat probele administrate, fapt ce a adus la încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material.

În susţinerea recursului Marian Elena a invocat că în Registrul bunurilor imobile nu au fost reflectate date privind dreptul de proprietate a lui Marin Fedor asupra apartamentului nr. 43 din str. M. Hîncu, 104, or. Hînceşti, compus dintr-o odaie, cu suprafaţa totală de 28, 8 m.p., iar ştampila aplicată pe contractul de donaţie din 13 octombrie 1994 încheiat între Borta Iachim şi intimat sub nr. 274 din 12 decembrie 1994, nu poate servi drept probă al înregistrării dreptului de proprietate asupra acestui bun imobil. La 03 februarie 2015, în adresa intimaţilor Marin Fedor, Marian Anatolie, OCT Hînceşti şi intervenienţilor accesorii notarul privat Veronica Macar şi notarul public Raisa Tudos au fost expediate copiile recursului declarat de către Elena Marian cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţelor la recurs.

La 25 februarie 2015, Marin Fedor prin intermediul avocatului – Artur Zagorneanu a depus referinţă, solicitînd să fie considerat inadmisibil recursul declarat de către Marian Elena cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014 şi hotărîrii Judecătoriei Hînceşti din 03 iunie 2013, pe care le consideră întemeiate şi legale. Intimaţii, OCT Hînceşti şi intervenienţii accesorii notarul privat Veronica Macar şi notarul public Raisa Tudos nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit. Examinînd temeiurile recursului declarat de către Marian Elena în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Conform prevederilor art. 432 alin. (1) - alin. (5) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicare eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; 4 d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Marian Elena, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluţia pronunţată de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Colegiul consideră că nu poate fi reţinut ca motiv al admisibilităţii prezentului recurs argumentul invocat de către recurenta Marian Elena precum că în Registrul bunurilor imobile nu au fost reflectate date privind dreptul de proprietate a lui Marin Fedor asupra apartamentului nr. 43 din str. M. Hîncu, 104, or.

Hînceşti, compus dintr-o odaie, cu suprafaţa totală de 28, 8 m.p., iar ştampila aplicată pe contractul de donaţie din 13 octombrie 1994 încheiat între Borta Iachim şi intimat sub nr. 274 din 12 decembrie 1994, nu poate servi drept probă al înregistrării dreptului de proprietate asupra acestui bun imobil, deoarece contravine materialelor pricinii. S-a constatat cu certitudine că la 13 octombrie 1994, Borta Iachim, în calitate de donator, a transmis lui Marin Fedor, cu titlu gratuit şi fără careva condiţii, apartamentul nr. 43 din str. M. Hîncu, 104, or. Hînceşti, compus dintr-o odaie, cu suprafaţa totală de 28, 8 m.p., încheind în acest sens contractul de donaţie, autentificat de către notarul public Tudos Raisa sub nr. 2581, care ulterior la 12 decembrie 1994 a fost înregistrat la BTI Hînceşti sub nr. 274 (f.d.

18-20, vol. I). Faptul dat rezultă atît din ştampila aplicată pe actul juridic vizat, cît şi din adeverinţa de înregistrare a dreptului de proprietate din 12 decembrie 1994 eliberată de către BTI Hînceşti, la care a fost anexat şi paşaportul tehnic al apartamentului nr. 43 din str. M. Hîncu, 104 or. Hînceşti, unde clar se indică că Marin Fedor a înregistrat dreptul de proprietate privată asupra bunului imobil în litigiu în baza contractului de donaţie a casei de locuit nr. 2581din 13 octombrie 1994, date consemnate în cartea de registru 1 sub nr. 274 (f.d. 37-42, vol. I). Respectiv, odată cu înregistrarea dreptului de proprietate la BTI Hînceşti asupra apartamentului nr. 43 din str. M. Hîncu, 104 or.

Hînceşti, intimatul Marin Fedor a devenit proprietar al acestui bun imobil. Se reţine că la momentul semnării contractului de donaţie din 13 octombrie 1994, era în vigoare cadrul normativ, în special art. 258 alin. (3) Codul civil în redacţia a. 1964, care stipula că dreptul de proprietate se obţine odată cu înregistrarea actului juridic la BTI, dar odată cu modificările efectuate prin Legea nr. 1554 din 25 februarie 5 1998, contractul de donaţie a bunurilor imobile, autentificate notarial, urmau a fi înregistrate în cadastrul bunurilor imobile. Cu atît mai mult cu cît, Biroul de inventariere tehnică este predecesorul actualului Organ cadastral teritorial.

Mai mult decît atît, din referinţa notarului public Tudos Raisa, care a autentificat contractul de donaţie din 13 octombrie 1994, rezultă că pentru autentificarea actului juridic nominalizat i-au fost prezentate: certificatul de cost de la BTI, paşaportul tehnic pe apartament, contractul de privatizare nr. 2-1751 autentificat notarial la 01 noiembrie 1993 şi înregistrat la BTI, precum şi certificatul de proprietate pe numele lui Borta Iachim. Soţia donatorului Borta Maria şi-a dat acordul la înstrăinarea, printr-o declaraţie semnată de ea la momentul autentificării contractului (f.d. 71-79, vol. I). Totodată, notarul a comunicat că pe exemplarul contractului de donaţie din 13 octombrie 1994, care se află în arhiva notarială de stat pe r-l Hînceşti, nu a fost efectuată vre-o menţiune că actul juridic dat a fost anulat, fapt ce rezultă şi din răspunsul acesteia din 14 august 2012 (f.d.

69, vol. I). Cu atît mai mult că, pe numele intimatului Marin Fedor au fost încheiate contracte cu furnizorii: de livrare a energiei electrice, a gazelor naturale, a apei potabile, evacuarea apelor uzate şi deşeuri menajere, pentru prestarea serviciilor corespunzătoare pe apartamentul nr. 43 din str. M. Hîncu, 104 or. Hînceşti (f.d. 43-53, vol. I ). Astfel, în perioada 1994 – 2012, Marin Fedor a administrat bunul imobil în litigiu cu diligenţă, a achitat impozite şi alte plăţi comunale de întreţinere al acestuia. În circumstanţele enunţate, rezultă că proprietar al apartamentului nr. 43 din str. M. Hîncu, 104 or. Hînceşti este Marin Fedor, iar Borta Iachim în a. 2005 nu era în drept să transmită cu titlu gratuit bunul imobil în litigiu recurentei Marian Elena, deoarece nu mai era de iure şi de facto proprietar al acestui imobil.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constitui temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Marian Elena ca inadmisibil.

6 În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. (1) şi alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către Marian Elena, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 7