2ra-2129/14 — Partajarea proprietăţii comune şi înlăturarea obstacolelor

dosarul nr. 2ra-2129/14 prima instanţă - E. Roibu instanţa de apel - M. Anton, T. Pelin, A. Panov ÎNCHEIERE 02 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Angela Duca şi Victor Duca, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Iepure şi Mihail Iepure împotriva Angelei Duca şi Victor Duca cu privire la partajul proprietăţii comune şi înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietăţii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Angela Duca şi Victor Duca şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 10 decembrie 2010, c o n s t a t ă La 16 iunie 2010 Serghei Iepure şi Mihail Iepure au depus cerere de chemare în judecată împotriva Angelei Duca şi Victor Duca cu privire la partajul proprietăţii comune şi înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietăţii.

În motivarea acţiunii Serghei Iepure şi Mihail Iepure au indicat că în baza testamentului din 09 noiembrie 1997, bunica sa, Iustina Duca a testat moştenirea copiilor săi Victor Duca şi Alexandra Iepure cîte ½ cotă-parte din casa cu construcţiile auxiliare şi terenul aferent, ce-i aparţinea cu drept de proprietate, situate în s. Oniţcani, r. Criuleni. Reclamanţii mai menţionează că Alexandra Iepure, fiind mama sa, a decedat la 24 iulie 2003, fără a lăsa careva testament pe averea de care dispunea.

După decesul mamei, în posesia reală a averii, inclusiv în ½ cotă-parte din casa cu construcţiile auxiliare şi terenul aferent situate în s. Oniţcani, r. Criuleni, a intrat tatăl Pavel Iepure, care a decedat la 09 august 2004. Serghei Iepure şi Mihail Iepure indică de asemenea că după decesul tatălui, prin 1 certificatul de moştenitor legal din 15 ianuarie 2009, au acceptat averea succesorală, care constă din ½ cotă-parte din bunurile imobile situate în s. Oniţcani, r. Criuleni. Prin contractul de donaţie, Victor Duca a donat partea care-i aparţinea în baza testamentului, fiicei sale Angela Duca. La momentul actual, în casa litigioasă locuieşte Victor Duca, care nu le permite să se folosească de acest imobil.

Serghei Iepure şi Mihail Iepure solicită partajarea în natură în două părţi egale a casei de locuit cu construcţiile auxiliare şi lotul de pe lîngă casă cu suprafaţa de 0,14446 ha, situate în s. Oniţcani, r. Criuleni, atribuindu-i lui Serghei Iepure şi Mihail Iepure ½ cotă-parte în natură şi Angelei Duca ½ cotă-parte din imobilul în litigiu. De asemenea, au solicitat obligarea lui Victor Duca de a nu crea obstacole în folosirea cotei-părţi din casa de locuit cu construcţiile auxiliare şi terenul aferent. Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 10 decembrie 2010, acţiunea a fost admisă.

Lui Serghei Iepure şi Mihail Iepure i-a fost atribuită varianta întîia din casa de locuit situată în s. Oniţcani, r. Criuleni, care constituie din: ½ din 1A casa de locuit „1” coridor cu costul de 1651 lei, „4” locativă cu costul de 8037 lei; ½ din „0” terasa cu costul de 230 lei; scara cu costul de 477 lei; „1” bucătăria de vară cu costul de 9548 lei; „2” veranda cu costul de 8031 lei; „5” beci cu costul de 3151 lei, ½ din „III” gard cu costul de 699 lei; „IV” gard cu costul de 2484 lei, în total în sumă de 34303 lei.

Angelei Duca i-a fost atribuită varianta a doua din casa de locuit situată în s. Oniţcani, r. Criuleni, care constituie din: ½ „1A” din casa de locuit; „2” locativă cu costul de 4040 lei; „3” bucătărie cu costul de 5126 lei; ½ din „a” terasa cu costul de 231 lei; „3” şura cu costul de 6389 lei; „4” şura cu costul de 4948 lei; „I” parte cu costul de 3907 lei; „III” gard cu costul de 1798 lei, ½ din „III” gard cu costul de 695 lei, în total în sumă de 27134 lei. În scopul partajării pentru a separa ambele părţi s-a propus de a închide intrarea ce duce din odaia „1” în odăile nr. „2” şi „3”, s-a propus de a efectua o uşă ce duce din odaia „2” în odaia „3” şi de efectuat o ieşire afară din odaia „2”.

Terenul de pe lîngă casă a fost partajat, fiindu-i atribuit ½ cotă-parte lui Mihail Iepure şi Serghei Iepure şi ½ cotă-parte Angelei Duca, cu preţul de 997 lei fiecărei părţi. De la Serghei Iepure şi Mihail Iepure a fost încasat în mod solidar în beneficiul Angelei Duca diferenţa de bani în sumă de 7169 lei. De la Serghei Iepure şi Mihail Iepure a fost încasată în mod solidar în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 650 lei. De la Angela Duca a fost încasată în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 937,70 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014, a fost respins apelul declarat de către Angela Duca şi Victor Duca şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 10 decembrie 2010. La 17 mai 2014, Angela Duca şi Victor Duca au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare la prima instanţă.

Recurenţii Angela Duca şi Victor Duca, în motivarea recursului au menţionat că instanţele nu au luat în consideraţie faptul că Victor Duca locuieşte în imobilul în litigiu din anul 1994 şi o perioadă îndelungată de timp a suportat cheltuieli mari necesare 2 pentru îngrijirea şi păstrarea casei de locuit şi a construcţiilor aferente şi pentru crearea condiţiilor de trai. Au mai indicat că instanţa de apel a neglijat faptul că conform Raportului de expertiză din 14 noiembrie 2013, nici casa de locuit şi nici lotul de pămînt nu sunt posibile de partajat. Prin urmare, instanţele judecătoreşti la adoptarea hotărîrilor nu au ţinut cont de faptul că casa de locuit a fost construită din lut prin anul 1920, precum şi de starea tehnică (avariată), favorizînd intimaţii, care deţin spaţiu locativ.

Din varianta de partajare recurenţilor li s-a atribuit spaţiul care reprezintă pericol pentru trai în continuare, iar în cazul în care urmează să fie efectuate intervenţii în construcţii (intrări separate), imobilul riscă să se ruineze. Serghei Iepure şi Mihail Iepure, prin referinţa depusă au solicitat respingerea recursului declarat de Angela Duca şi Victor Duca ca inadmisibil. De asemenea, au menţionat că recursul se bazează pe aceleaşi argumente invocate şi examinate de către ambele instanţe. Conform expertizei pe marginea căreia a fost pronunţată hotărîrea primei instanţe, s-a indicat variantele cele mai optime de partajare a imobilelor în cîte ½ cotă-parte.

Mai indică că recurenţii au ignorat faptul că în şedinţa de judecată a fost prezentat contractul de donaţie din 04 februarie 2014, conform căruia Mihail Iepure donează fratelui său Serghei Iepure cota sa parte de ¼ din bunurile imobile cu nr. cadastrale 3146200.728; 3146200.728.01; 3146200.728.02; 3146200.728.03; 3146200.728.04. Astfel, Serghei Iepure a devenit proprietarul cotei-părţi de ½ din bunurile în litigiu şi a decăzut motivul invocat de recurenţi precum că intimaţii care deţin fiecare cîte ¼ cotă-parte nu pot solicita partajarea în cote-părţi egale. De asemenea, recurenţii au omis şi faptul că în perioada 1994-2003 Alexandra Iepure a locuit şi a contribuit financiar la întreţinerea, repararea, păstrarea şi îngrijirea casei de locuit şi a construcţiilor aferente.

Mai mult ca atît, gardul de beton, gazificarea şi apeductul este instalat şi se află pe varianţa 2 din actul de expertiză şi care aparţine recurenţilor. Totodată, recurenţii susţin că au suportat cheltuieli pentru întreţinerea, repararea casei de locuit în litigiu pentru a o menţine în stare satisfăcătoare şi totodată afirmă că partajarea nu poate fi posibilă deoarece imobilul se află în stare avariată. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

3 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Angela Duca şi Victor Duca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurenţilor de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Angela Duca şi Victor Duca ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de către Angela Duca şi Victor Duca se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 4