2ra-1956/14 — Apărarea onoarei și demnității

Dosarul nr.2ra-1956/14 Prima instanţă: Judecătoria Briceni (jud. Iu. Guzun) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud. T. Duca, S. Porcopciuc, A. Albu)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

ÎNCHEIERE Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ 02 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului Svetlana Novac Judecători Dumitru Mardari Oleg Sternioală examinînd recursul declarat de Vişnevscaia Alexandra împotriva deciziei din data de 04 februarie 2014 a Curţii de Apel Bălţi, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Alexandrei Vişnevscaia împotriva lui Popov Inga privind apărarea onoarei şi demnităţii şi repararea prejudiciului moral, a constatat: La data de 28 iunie 2013 Vişnevscaia Alexandra a depus în instanţa de judecată cerere împotriva lui Popov Inga privind apărarea onoarei, demnităţii şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a indicat că, la data de 25.02.2013 în pauza şedinţei de judecată în judecătoria Briceni, pîrîta a răspîndit o serie de informaţii defăimătoare la adresa reclamantei şi anume că reclamanta a fost demisă de la serviciu pentru luare de mită, că pe numele reclamantei este pornit un proces penal, că reclamanta estorcă de la pîrîtă suma de 100000 lei precum şi a fost numită de către pîrîtă cu cuvinte necenzurate. Invocă că, declaraţiile pîrîtei sunt mincinoase şi denigratoare care îi lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia acesteia. Solicită reclamanta obligarea pîrîtei să dezmintă în cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărîrii judecătoreşti, declaraţiile defăimătoare răspândite şi încasarea de la Popov Inga în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 45 000 lei şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea din 02 octombrie 2013 a judecătoriei Briceni a fost respinsă acţiunea înaintată de Vişnevscaia Alexandra. La data de 31 octombrie 2013 Vişnevscaia Alexandra a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd casarea hotărîrii, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. Ulterior, în cadrul examinării pricinii, Vişnevscaia Alexandra a declarat cerere de concretizare a cerinţelor, solicitînd de fi numită efectuarea expertizei fonologice pentru a dovedi că pe înregistrarea de pe CD-ul prezentat instanţei ca probă este vocea pîrîtei Popov Inga şi de a invita în calitate de martor pe cet.Svetlana Rotari, care ar comunica circumstanţele de fapt ale pricinii, cu încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 04 februarie 2014 a Curţii de Apel Bălţi s-a respins demersul Alexandrei Vişnevscaia privind prezentarea unor probe noi în instanţa de apel. Prin decizia din 04 februarie 2014 a Curţii de Apel Bălţi apelul declarat de Vişnevscaia Alexandra a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Considerînd ilegală decizia pronunţată, la data de 04 aprilie 2014 Vişnevscaia Alexandra a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea hotărîrilor judecătoreşti, cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. În motivarea recursului s-a indicat că, instanţa de apel eronat a interpretat normele de drept material şi normele de drept procedural, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii.

Mai invocă recurenta că, instanţa de apel neîntemeiat a respins demersul înaintat privind audierea în proces a martorului Svetlana Rotari care urma să confirme informaţiile defăimătoare adresate acesteia. La fel mai indică că, instanţa de apel a emisă o decizie ilegală, deoarece nu a luat în consideraţie prevederile art. 240 CPC, şi anume prin faptul că, s-a bazat pe presupuneri, dar nu pe probele care au fost prezentate de către părţi şi anexate la materialele pricinii. Analizând modul în care recurenta şi-au exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond atacate, Colegiul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate”. Totodată, participanţii la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în care invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. Astfel, recursul împotriva deciziei instanţei de apel este o cale de atac de drept, vizînd în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond şi ar putea fi încadrate temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel.

Asemenea temei nu se regăseşte în art. 432 CPC aplicabil recursului. Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Cu referire la argumentele recurentei privind aplicarea eronată de către instanţa de apel şi instanţa de fond a normelor de drept material şi procedural Colegiul menţionează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material, procedural şi din care circumstanţe aceasta rezultă. Colegiul reţine că acest argument al recurentei poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Vişnevscaia Alexandra, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de către Vişnevscaia Alexandra împotriva deciziei din data de 04 februarie 2014 a Curţii de Apel Bălţi. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Dumitru Mardari Oleg Sternioală