2ra-1920/14 — Încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere

prima instanţă: O. Cojocaru dosarul nr: 2ra-1920/14 instanţa de apel: M. Anton, T. Pelin, A. Panov DECIZIE 25 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Valentina Clevadî Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de Societatea Comercială „ASET Internaţional” Societate cu Răspundere Limitată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii Comerciale „ASET Internaţional” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Irinei Gutnic şi Serghei Gutnic cu privire la încasarea datoriei şi dobânzii de întârziere împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014 prin care a fost admisă cererea de apel depusă de Irina Gutnic, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 31 octombrie 2013 şi adoptată o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată constată: La 04 iunie 2013, SC „ASET Internaţional” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Gutnic şi Serghei Gutnic cu privire la încasarea datoriei şi dobânzii de întârziere. În motivarea acţiunii a indicat că în baza contractului de prestare a serviciilor turistice nr. 02 din 09 decembrie 2011 încheiat între Irina Gutnic, Serghei Gutnic şi SC „ASET International” SRL pârâții au fost înscrişi în shop-turul de vacanţă iarna 2011-2012 la preţul de 1 euro. Conform condiţiilor prezentate şi semnate de părţi, firma gazdă îşi asumă o parte din cheltuielile turului, cu condiţia ca fiecare client va cumpăra din Centrul Comercial EDIKA din or.

Kastoria (Grecia) haine din blană în valoare de nu mai puţin 1200 Euro, în caz contrar clienţii fiind nevoiţi să achite suma turului în valoare de 450 Euro de persoană. Afirmă că firma gazdă „Mouzenidis Travel” şi-a îndeplinit întru totul clauzele contratului, pe când pârâții nu au respectat obligaţiile contractului, nu au procurat blănuri, părăsind grupul turistic fără a informa agenţia responsabilă de acest sejur şi fără a achita cheltuielile turului. Relatează că în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă pârâţilor a fost transmisă prin poştă pretenţia nr. 69 din 11 ianuarie 2012 cu propunerea privind 1 achitarea benevolă a sumei de 900 Euro într-un termen de 7 zile de la înştiinţare, însă nu a primit nici un răspuns.

Reclamantul se consideră îndreptăţit, în temeiul art. 619 Cod civil, de a pretinde o dobândă de întârziere în mărime de 144 Euro pentru perioada 20 ianuarie 2012-20 martie 2013. Solicită încasarea de la pârâţi în folosul reclamantului suma de 1044 Euro, în lei moldoveneşti, conform cursului oficial al Băncii Naţionale al RM în ziua achitării sumei datorate, care include în sine: suma de 900 Euro cu titlu de datorie, potrivit contractului şi suma de 144 Euro cu titlu de dobândă de întârziere, compensarea din contul pârâţilor a cheltuielilor de judecată suportate de reclamant compuse din taxa de stat în mărime de 480 lei şi cheltuieli legate de asistenţa juridică în mărime de 2500 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 31 octombrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, încasat în mod solidar, de la Irina Gutnic şi Serghei Gutnic în beneficiul SC „ASET Internaţional” SRL datoria în sumă de 900 Euro şi dobânda de întârziere în mărime de 101 euro şi 96 cenţi, iar în total suma de 1001 euro şi 96 cenţi, echivalent în valută naţională conform cursului valutar stabilit de Banca Naţională a RM la data executării hotărârii. A mai fost încasat, în mod solidar, de la Irina Gutnic şi Serghei Gutnic în beneficiul SC „ASET Internaţional” SRL cheltuielile de judecată în sumă de 480 lei pentru taxa de stat şi 2500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţa juridică, iar în total 2980 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014 a fost admisă cererea de apel depusă de Irina Gutnic, casată hotărârea primei instanţe şi adoptată o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 18 aprilie 2014, SC „ASET Internaţional” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel solicitând casarea acesteia şi menţinerea în vigoare a hotărârii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată considerând-o ilegală şi fiind pasibilă de casare. Menţionează că instanţele de judecată au constatat cert că la 09 decembrie 2011 SC „ASET Internaţional” SRL a încheiat cu Irina Gutnic contractul de prestări servicii turistice nr. 02, obiectul tranzacţiei constituind cumpărarea de către Turist a unor servicii turistice furnizate de Agenţie, iar serviciile turistice achiziţionate de Turist şi respectiv furnizate de Agenţie au fost pe deplin descrise în contract.

Indică că preţul total al programului turistic constituie suma de 1 euro la cursul BNM, cu condiţia cumpărării din Grecia, Centrul expoziţional EDIKA şi fabricile din or. Kastoria de către turişti a hainelor din blană în valoare nu mai mică de 1200 euro, conform anexei la contractul de prestări servicii turistice nr. 2 din 09 decembrie 2011. Afirmă că pârâții nu au cumpărat blănuri în valoare de 1200 Euro din Centrul expoziţional EDIKA şi fabricile din or. Kastoria, Grecia din care considerente a fost solicitată suma de 900 euro cu titlul de prejudiciu şi dobândă de întârziere. Consideră că instanţa de apel eronat a concluzionat că reclamanţii nu au făcut dovada suportării cheltuielilor solicitate de la pârâți, nu au prezentat înscrisuri, contracte, ordine de plată şi alte probe precum, că reclamantul a achitat operatorului 2 turistic „Mouzenidis Travel” sau reprezentanţilor salonului de blănuri suma de 900 euro.

Cu referire la prevederile art. 602 alin. (1) Cod civil menţionează că în cazul în care nu execută obligaţia, debitorul este ţinut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel dacă nu dovedeşte că neexecutarea obligaţiei nu-i este imputabilă. Iar cu referire la prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil susţine că cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Invocă că din materialele dosarului este evident faptul că SC „ASET Internaţional” SRL are contract de acordare a serviciilor turistice cu operatorul turistic SC „Tur Magazin” SRL, care la rândul său are contract cu operatorul turistic „Mouzenidis Travel”.

Iar pentru recuperarea datoriei SC „Tur Magazin” SRL s-a adresat în judecată către SC „ASET Internaţional” SRL. Susţine că instanţa de apel nu a examinat multiaspectual cazul dat, ajungând la o concluzie eronată, reţinînd că contractul nu a fost semnat de Serghei Gutnic ci Irina Gutnic a fost împuternicită de acesta de a semna contractul, considerând că contractul dat nu poate produce efecte în raport cu Serghei Gutnic. Relevă că pârâții nu au invocat acest argument, mai mult ca atât, aceştia au semnat obligaţiunea de a procura blănuri conform anexei contractului. Invocă că nu este clar din ce probe instanţa de apel a făcut concluzia că pârâții au mers la fabrică şi au cumpărat blănuri la preţul de 2000 euro şi alta la 1400 euro.

Consideră că copiile facturilor prezentate au fost falsificate de pârâți, fiind neautentificate, iar instanţa de apel le-a admis fără a le prezenta şi reclamantului fără a fi dezbătute în şedinţă, lipsindu-i de dreptul la apărare. Totodată afirmă că instanţa de apel a admis declaraţiile neprobate ale pârâților precum că nu au beneficiat pe deplin de pachetul turistic, fiindu-le îngrădit accesul la transport. Apreciază critic informaţia de la Departamentul Poliţiei de Frontieră, referitor la mijlocul de transport cu care aceştia au intrat în ţară, fapt ce dovedeşte că ultimii au părăsit în mod grăbit hotelul, nedorind să-şi onoreze obligaţiile asumate prin acordul anexă la contract. Consideră că dacă ar fi îndeplinit condiţiile de procurare a blănurilor, aceştia nu ar fi părăsit hotelul.

Relevă că tot din declaraţiile neprobate ale pârâților instanţa de apel a concluzionat, că ei au fost refuzaţi să fie transportaţi înapoi în ţară, cea ce este un non-sens, deoarece tot turul era achitat, inclusiv şi transportul avia retur, care din vina pârâților a fost ratat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat în termen recursul la 18 aprilie 2014. Studiind materialele dosarului în raport cu materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră 3 necesar de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi a restitui pricinii spre rejudecare în prima instanţă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din materialele dosarului rezultă că la 09 decembrie 2011 între SC „ASET Internaţional” SRL în calitate de „agenţie” şi Irina Gutnic în calitate de „turist”, a fost încheiat contractul de prestări servicii turistice nr. 02, pct. 2.2 al cărui prevede că Irina Gutnic a procurat programul turistic pentru ea plus una persoană la preţul total de 1 Euro, care include itinerarul – Grecia, Saloniki, Kastoria, perioada sejurului 31 decembrie 2011 – 08 ianuarie 2012, numărul de nopţi – 8 nopţi, categoria şi denumirea unităţii de cazare – Grand Hotel Palace 5 stele, Limneon Crystal Resort Hotel 5 stele, tipul camerei - DBL, numărul de persoane - 2 AD, sistemul de alimentaţie - HB, excursii - N/A, asigurare medicală - INCL-2 AD, transport – INCL AVIA-KIEV-SALONIKI-KIEV, transfer – INCL AEROPORT – HOTEL – AEROPORT, voucherul turistic – AA nr. 401817 (f. d. 6 – 7). Materialul probator reflectă incontestabil şi faptul că la aceeaşi dată - 09 decembrie 2011, de către Irina Gutnic a fost semnată şi anexa la contractul de prestări servicii turistice, pct. 1 al cărei prevede că o parte din cheltuielile serviciilor turistice vor fi suportate de către centrul expoziţional EDIKA şi fabricile de blănuri din or.

Kastoria, Grecia, cu condiţia că turistul şi fiecare membru al familiei sale va cumpăra de la fabricile de blănuri, câte o blană în valoare de minimum 12000 Euro (f. d. 7 verso). Iar pct. 2 al Anexei menţionate indică că în cazul neîndeplinirii condiţiei de procurare a blănurilor, turistul se obligă să achite reprezentanţilor fabricilor de blănuri din or. Kastoria, Grecia, plata serviciului turistic în mărime de 450 Euro pentru fiecare persoană care nu a îndeplinit condiţiile angajamentului sus-menţionat.

Tot actele cauzei atestă că în baza contractului de prestări servicii turistice din 09 decembrie 2011 şi anexei la acesta, tot la 09 decembrie 2011 SC „ASET Internaţional” SRL pe numele Irinei Gutnic şi Serghei Gutnic a fost eliberat voucherului turistic AA nr. 401817, pentru perioada 31 decembrie 2011 – 08 ianuarie 2012 (f. d. 5). Înaintând acţiunea în judecată împotriva Irinei Gutnic şi Serghei Gutnic, SC „ASET Internaţional” SRL a solicitat încasarea de la pârâţi a sumei de 1044 Euro, echivalentul în lei moldoveneşti, conform cursului oficial al Băncii Naţionale al RM în ziua achitării sumei datorate, care include suma de 900 Euro cu titlu de datorie şi suma de 144 Euro cu titlu de dobândă de întârziere, precum şi compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în mărime de 480 lei şi cheltuieli legate de asistenţa juridică în mărime de 2500 lei, ca temei invocând nerespectarea de către aceştia a prevederilor contractuale.

Judecând pricina în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii înaintate, admiţând-o parţial, fiind încasat în mod solidar de la Irina Gutnic şi Serghei Gutnic în beneficiul SC „ASET Internaţional” SRL datoria în sumă de 900 Euro şi dobânda de întârziere în mărime de 101 euro şi 96 cenţi, iar în total suma de 1001 euro şi 96 cenţi, echivalent în valută naţională conform cursului valutar stabilit de Banca Naţională a RM la data executării hotărârii. A mai fost încasat, în mod 4 solidar, de la Irina Gutnic şi Serghei Gutnic în beneficiul SC „ASET Internaţional” SRL cheltuielile de judecată în sumă de 480 lei pentru taxa de stat şi 2500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţa juridică.

Fiind investită cu judecarea apelului declarat de Irina Gutnic, instanţa de apel a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia şi ilegalităţii hotărârii primei instanţe şi, casând integral hotărârea primei instanţe, a pronunţat o nouă hotărâre, prin care acţiunea SC „ASET Internaţional” SRL a fost respinsă ca neîntemeiată. La adoptarea soluţiei date, instanţa de apel a reţinut că SC „ASET Internaţional” SRL nu a făcut dovada suportării cheltuielilor solicitate, nu a prezentat înscrisuri, contracte, ordine de plată precum că ar fi achitat companiei turistice „Mouzenidis Travel” sau salonului de blănuri suma de 900 euro. Totodată, cu referire la prevederile art. 619 Cod civil, instanţa de apel a menţionat că reclamantul nu este îndreptăţit de a solicita nici dobânda de întârziere, întrucât între părţi nu au fost stabilite careva obligaţii pecuniare.

Astfel, cu referire la prevederile art. 668 alin. (2) Cod civil, instanţa de apel a ajuns la concluzia că obiectul contractului nu este bine determinat, că Serghei Gutnic nu a semnat contractul menţionat, iar din materialele cauzei nu s-a demonstrat că Irina Gutnic ar fi fost împuternicită de a semna contractul şi din numele lui Serghei Gutnic, în acest sens instanţa de apel a conchis că contractul nu produce efecte pentru Serghei Gutnic. În conformitate cu art. 130 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege şi nici un fel de probe nu au pentru instanţă judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Iar potrivit art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă; instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.

Reieşind din limitele judecării apelului consfinţite în norma enunţată, instanţa de recurs reţine că contrar acestor prevederi, instanţa de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanţelor cauzei, precum şi materialului anexat la dosar, fără a examina sub toate aspectele legalitatea şi temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile şi legislaţia în vigoare. În sensul enunţat, se va menţiona că deşi, instanţa de apel a reţinut ca temei de respingere a acţiunii lipsa probelor care ar confirma că SC „ASET Internaţional” SRL a achitat firmei „Mouzenidis Travel” sau reprezentanţilor salonului de blănuri suma amenzii de 900 Euro, instanţa de apel a lăsat fără analiză faptul că la materialele dosarului lipsesc probe care ar confirma cu certitudine relaţiile contractuale existente între agenţiile turistice SC „ASET Internaţional” SRL, SC „Tur Magazin” SRL şi „Mouzenidis Travel”.

Aspectul dat urma, însă, a fi cercetat de către instanţa de apel într-u soluţionarea corectă a litigiului, inclusiv şi stabilirii raportului obligaţional existent între pârâţi şi prestatorul de servicii turistice. 5 Or, deşi din pct. 2 al Anexei la contractul din 09 decembrie 2011 rezultă că în cazul neîndeplinirii condiţiei de procurare de către turist sau de către fiecare membru al familiei acestuia a unei blăni în sumă de nu mai puţin 1200 Euro, turistul se obligă să achite, în Grecia, reprezentanţilor saloanelor fabricilor de blănuri din or. Kastoria, Grecia, plata serviciului turistic în mărime de 450 Euro pentru fiecare persoană care nu a îndeplinit condiţiile angajamentului prevăzut la pct. 1 al Anexei, la materialele dosarului lipsesc probe care ar demonstra relaţiile existente între agenţia turistică SC „ASET Internaţional” SRL şi „Mouzenidis Travel” sau fabricile de blănuri din or.

Kastoria, Grecia. Determinarea acestor raporturi se impune cu atât mai mult cu cât din materialul probator anexat la dosar rezultă că sancţiunile pecuniare aplicate familiei Irina Gutnic şi Serghei Gutnic conform Invoce-ului nr. TMM000604-A din 10 ianuarie 2012 în mărime de 900 Euro, a fost achitat integral de către agenţia turistică SC „Tur Magazin” SRL (f. d. 47), ulterior de ultima fiind înaintată şi o cerere de chemare în judecată împotriva SC „ASET Internaţional” SRL cu privire la încasarea penalităţilor contractuale în mărime de 900 Euro. Pe când din conţinutul deciziei contestate, nu rezultă că circumstanţele menţionate au fost apreciate de către instanţa de apel, iar instanţa de recurs este în imposibilitatea de a se expune în privinţa acestora şi de a supune verificării împrejurările menţionate, deoarece toate aceste înscrisuri sunt anexate la materialele dosarului exclusiv în xerocopii neautentificate.

În conformitate cu art. 138 alin. (4) CPC, înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicându-se locul de aflare a originalului. Înscrisul se depune în original când, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanţele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau când copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum şi în alte cazuri când instanţa consideră necesară prezentarea originalului.

Mai mult, soluţia instanţei de apel se constată a fi incertă şi prin faptul că pe de o parte, respingând acţiunea, instanţa reţine că nu a fost demonstrat achitarea de către SC „ASET Internaţional” SRL suma de 900 euro, pe de altă parte, însă, menţionează că obiectul contractului nu este bine determinat deoarece Serghei Gutnic nu a semnat contractul menţionat, iar din materialele cauzei nu s-a demonstrat că Irina Gutnic ar fi fost împuternicită de a semna contractul şi din numele lui Serghei Gutnic, în acest sens instanţa de apel a conchis că contractul nu produce efecte pentru Serghei Gutnic.

Aici instanţa de recurs remarcă că instanţa de apel a trecut cu vederea că conform pct. 2.2 al contractului de prestare servicii Irina Gutnic a procurat programul turistic pentru ea plus una persoană la preţul total de 1 Euro, care include itinerarul Grecia, Saloniki, Kastoria, perioada sejurului 31 decembrie 2011 – 08 ianuarie 2012, numărul de nopţi – 8 nopţi, categoria şi denumirea unităţii de cazare – Grand Hotel Palace 5 stele, Limneon Crystal Resort Hotel 5 stele, tipul camerei - DBL, numărul de persoane - 2 AD, sistemul de alimentaţie - HB, excursii - N/A, asigurare medicală - INCL-2 AD, transport – INCL AVIA-KIEV-SALONIKI-KIEV, transfer – INCL AEROPORT – HOTEL – AEROPORT, voucherul turistic – AA nr. 401817. Iar pct. 2 al Anexei semnată de Irina Gutnic indică că în cazul neîndeplinirii condiţiei de procurare a blănurilor, turistul se obligă să achite reprezentanţilor fabricilor de blănuri din or.

Kastoria, Grecia, plata serviciului turistic în mărime de 6 450 Euro pentru fiecare persoană care nu a îndeplinit condiţiile angajamentului sus-menţionat. Sub aspectul celor relatate se constată că soluţia instanţei de apel nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitate să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Faţă de cele ce preced, având în vedere că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că decizia instanţei de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

La rejudecarea pricinii instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de Societatea Comercială „ASET Internaţional” Societate cu Răspundere Limitată. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii Comerciale „ASET Internaţional” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Irinei Gutnic şi Serghei Gutnic cu privire la încasarea datoriei şi dobânzii de întârziere, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Valentina Clevadî Ala Cobăneanu 7