2ra-227/16 — Încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere şi cheltuielilor de judecată

prima instanţă: O. Cojocaru dosarul nr. 2ra-227/16 instanţa de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 03 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Gutnic Irina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „ASET International” Societate cu Răspundere Limitată către Gutnic Irina şi Gutnic Serghei cu privire la încasarea datoriei, a dobînzii de întîrziere şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Gutnic Irina şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 31 octombrie 2013, c o n s t a t ă: La data de 04 iunie 2013 SC „ASET International” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Gutnic şi Serghei Gutnic cu privire la încasarea datoriei, a dobînzii de întîrziere şi cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii s-a indicat că, în baza contractului de prestare a serviciilor turistice nr. 02 din 09 decembrie 2011 încheiat între Irina Gutnic, Serghei Gutnic şi SC „ASET International” SRL, pîrîţii au fost înscrişi în shop-turul de vacanţă iarna 2011-2012 la preţul de 1 euro. Conform condiţiilor prezentate şi semnate de părţi, firma gazdă îşi asumă o parte din cheltuielile turului, cu condiţia ca fiecare client va cumpăra din Centrul Comercial EDIKA din or.

Kastoria (Grecia) haine din blană în valoare de nu mai puţin 1200 Euro, în caz contrar clienţii fiind nevoiţi să achite suma turului în valoare de 450 euro de persoană. A menţionat că firma gazdă „Mouzenidis Travel” şi-a îndeplinit întru totul clauzele contratului, pe cînd pîrîţii nu au respectat obligaţiile contractului, nu au procurat blănuri, părăsind grupul turistic fără a informa agenţia responsabilă de acest sejur şi fără a achita cheltuielile turului. A relatat că în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă pîrîţilor le-a fost transmisă prin poştă pretenţia nr. 69 din 11 ianuarie 2012 cu propunerea privind achitarea benevolă a sumei de 900 euro într-un termen de 7 zile de la înştiinţare, însă nu a primit nici un răspuns.

Reclamantul se consideră îndreptăţit, în temeiul art. 619 din Codul civil, de a pretinde o dobîndă de întîrziere în mărime de 144 euro pentru perioada 20 ianuarie 2012-20 martie 2013. Astfel, reclamantul a solicitat încasarea de la pîrîţi a sumei de 1044 euro, în lei moldoveneşti, conform cursului oficial al Băncii Naţionale al RM în ziua achitării sumei datorate, care include în sine: suma de 900 Euro cu titlu de datorie, potrivit contractului şi suma de 144 euro cu titlu de dobîndă de întârziere, compensarea din contul pîrîţilor a cheltuielilor de judecată suportate de reclamant compuse din taxa de stat în mărime de 480 lei şi cheltuieli legate de asistenta juridică în mărime de 2500 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 31 octombrie 2013, acţiunea a fost admisă în parte. S-a încasat în mod solidar de la Gutnic Irina şi Gutnic Serghei în beneficiul SC „ASET International” SRL datoria în sumă de 900 euro şi dobînda de întîrziere în sumă de 101,96 euro, iar în total 1001,96 euro, precum şi cheltuieli de judecată în sumă de 480 lei pentru taxa de stat şi 2500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică, în total 2980 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 01 noiembrie 2013 Gutnic Irina a declarat apel, solicitînd admiterea lui, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge acţiunea. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014 a fost admis apelul declarat de Gutnic Irina, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 31 octombrie 2013 cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 iunie 2014 a fost admis recursul declarat de SC „ASET International” SRL, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014 cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţă de apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2015 a fost respins apelul declarat de Gutnic Irina şi menţinută hotărîrea primei instanţe. În susţinerea concluziilor sale instanţa de apel a constatat că deşi prin contractul încheiat la 09 decembrie 2011 între SC „ASET International” SRL şi Irina Gutnic, Serghei Gutnic, turistul avea obligaţiunea de a procura haină de blană în valoare nu mai mică de 1200 euro, aceştia nu au respectat obligaţia asumată, fapt confirmat prin scrisoarea „Mouzenidis Travel” (f.d.

12), potrivit căreia turiştii Gutnic Irina şi Gutnic Serghei nu au efectuat careva cumpărături ale articolelor de blană şi nu au achitat amenda stabilită conform contractului. 2 Acest fapt, după menţiunile instanţei de apel, este confirmat şi prin scrisoarea SC „Tur Magazin” SRL nr. 156/13 din 29 octombrie 2013, potrivit căreia în perioada 31.12.2011-08.01.2012 a fost organizat un „Shop-tur” în Grecia, la care au participat turişti din mai multe ţări. Careva pretenţii din partea turiştilor din întregul grup nu au parvenit. Unicii turişti care nu şi-au îndeplinit obligaţiunile conform cerinţelor turului au fost turiştii Agenţiei de turism SC „ASET International” SRL, şi anume, soţii Gutnic Irina şi Gutnic Sergiu.

Instanţa de apel a menţionat că în susţinerea pretenţiilor sale SC „ASET International” SRL a prezentat o copie a cererii de chemare în judecată cu privire la încasarea penalităţii contractuale , potrivit căreia a fost acţionat în judecată de către SC „Tur-Magazin” pentru neonorarea obligaţiunilor contractuale, şi anume, pe motivul că turiştii Gutnic Irina şi Gutnic Serghei, care s-au deplasat în Grecia în baza programului „Меха Касторьи Зима-Весна 2011-2012”, achitînd doar cîte 1 euro, nu au procurat articolele din blană la preţul de la 1200 euro - circumstanţă, care fiind confirmată prin înştiinţarea societăţii greceşti „Mouzenidis Travel” din 10.01.2012, constată că turiştii menţionaţi contractaţi de SC „ASET International” SRL nu au respectat regulile obligatorii ale turului turistic în baza programului „Меха Касторьи Зима-Весна 2011-2012” şi nu au achitat penalitatea în mărime de 450 euro pentru fiecare, în susţinerea acestei poziţii fiind prezentat şi contul de plată (Invoice nr. TMM000604-A din 10.01.12) pentru achitarea sumei de 900 euro (f.d.49).

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 16 iulie 2014, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2015, a fost admisă acţiunea SC „Tur-Magazin” şi s-a încasat de la SC „ASET International” SRL în beneficiul SC „Tur-Magazin” suma de 900 euro. La 25 august 2015 Gutnic Irina a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea lui, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge acţiunea. În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Materialele dosarului atestă că Gutnic Irina a primit copia deciziei instanţei de apel la data de 03 iulie 2015 (f.d.

91). Astfel, depunînd recursul la 25 august 2015 aceasta s-a încadrat în termenul de declarare a lui. În motivarea recursului recurentul a invocat că a prezentat dovada procurării blănurilor în oraşul Castoria, Grecia, în particular bonurile fiscale de achitare a costului a 2 blănuri. Totuşi, instanţa de apel nu a reflectat în hotărîrea sa motivele concluziei sale privind respingerea bonurilor fiscale prezentate, care, în opinia 3 recurentului sunt determinative pentru justa soluţionare a pricinii, privind pretinsa neonorare a obligaţiilor sale. La fel, susţine că compania reclamantă nu a făcut dovada suportării cheltuielilor solicitate de la recurent, astfel nu s-au prezentat înscrisuri, contracte, ordine de plată şi alte probe, precum că compania respectivă a achitat reprezentanţilor saloanelor de blănuri suma de 900 euro.

Mai indică despre nerespectarea de către instanţa de apel a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 iunie 2014. În acest sens susţine că pentru corectarea erorii judiciare, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 iunie 2014, cauza a fost trimisă la rejudecare. În cadrul rejudecării instanţa urma să clarifice chestiunea referitoare la probele ce ar confirma cu certitudine relaţiile contractuale existente între agenţiile turistice SC „ASET International” SRL, SC „Tur Magazin” SRL şi societatea grecească „Mauzenidis Travel” şi fabricile de blănuri din or. Kastoria, Grecia. Susţine că în pofida indicaţiei respective, instanţa de apel a ignorat acest fapt. În consecinţă, probele puse la baza hotărîrii sunt insuficiente.

Mai menţionează că, în paralel cu prezenta acţiune, se află pendinte pricina civilă la acţiunea „Tur Magazin” SRL către SC „ASET International” SRL cu privire la încasarea penalităţilor contractuale. Reclamantul în pricina civilă respectivă, invocă existenţa a unui contract dintre „Tur Magazin” SRL şi SC „ASET Internaţional” SRL de agenţie comercială nr.0214/11, cu acorduri suplimentare. Părţile contractante au prevăzut o clauză penală conform căreia SC „ASET International” SRL este obligat să achite „Tur Magazin” SRL o penalitate în mărime de 450 euro în cazul dacă turiştii nu au respectat regulile obligatorii ale turei turistice în baza programului şi nu au achitat în Grecia penalitatea.

Având în vedere inopozabilitatea contractului încheiat de „Tur Magazin” SRL şi „ASET International” persoanei recurentului, este incontestabil că pretinsul interes apărat pe cale judiciară de către SC „ASET International” SRL în contradictoriu cu Gutnic Irina şi Gutnic Serghei nu este legitim, ceea ce determină în final respingerea acţiunii respective ca neîntemeiată. De altfel, prin scrisoarea SC „ASET International” SRL din 09.01.2012 către „Tur Magazin” SRL, compania reclamantă/intimată informează că la 04 ianuarie 2012 a fost contactată telefonic de către turiştii Gutnic Irina şi Gutnic Serghei, informând că în pofida prezentării cecurilor, reprezentantul „Mouzenidis Travel” i-a impus să plătească suma de 900 de euro, turiştii de fapt dispuneau de suma respectivă şi au cerut achitarea eventuală a acesteia la revenire în Saloniki, pentru a- i extrage de pe card.

În pofida înţelegerii, ghidul i-a debarcat din autobuz şi i-a lăsat în stradă într-o ţară străină. 4 La fel, susţine recurenta că clauzele contractuale, în special cele din pretinsa „Anexă” la contractul nr. 02 din 09.12.2011, ca fiind contrare exigenţelor art. 716 şi corespunzător art. 718 şi 719 Codul civil. Menţionează recurenta că în „Anexă” nu se menţionează că ar fi parte integrantă a contractului din 09 decembrie 2011.Aceasta nu este semnată de părţi şi nu este aplicată ştampila SC „ASET International” SRL. Susţine că pretinsa „Anexă” la contractul nr. 02 din 09 decembrie 2011 privind „obligaţia de a plăti suma de 450 euro pentru fiecare persoană” reprezintă nu altceva decît o penalitate.

Iar, la momentul încheierii contractului clauza penalităţii nu a fost prevăzută. Susţine că conform prevederilor art. 268 Codul Civil, termenele speciale de prescripţie extinctivă, se prescriu în termen de 6 luni acţiunile privind: a) încasarea penalităţii. În acest sens menţionează că SC „ASET International” SRL a înaintat cererea de chemare în judecată către Gutnic Irina şi Gutnic Serghei privind încasarea sumei de 450 de Euro de persoană, la data de 04 iunie 2013, astfel cu omiterea termenului de prescripţie de 6 (şase) luni de zile. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Gutnic Irina nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

5 Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Gutnic Irina ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Gutnic Irina se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Iurie Bejenaru 6