- Dosarul nr.
- 2r-643/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 25 iunie 2014
- Părțile
- Lungu Lucia vs Lungu Ştefan, Lungu Ludmila şi Veaceslav
- Pe scurt
- Cazurile în care nu se dă curs cererii de apel
2r-643/14 — Declararea nulităţii contractului de donaţie
prima instanţă: V. Boico dosarul nr. 2r-643/14 instanţa de apel: D. Manole, E. Fistican, N. Traciuc DECIZIE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 25 iunie 2014 mun. Chişinău în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecători Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd, fără citarea părţilor, recursul declarat de către Ştefan Lungu şi Veaceslav Lungu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Luciei Lungu împotriva lui Ştefan Lungu şi Veaceslav Lungu cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2014, prin care nu a fost dat curs cererii de apel c o n s t a t ă: La 29 noiembrie 2012, Lucia Lungu a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Ştefan Lungu şi Veaceslav Lungu cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului.
În motivarea acţiunii a invocat că este proprietara casei de locuit particulare amplasată pe str. Alexandru cel Bun 60, or. Durleşti, mun. Chişinău, devenind proprietar în baza contractului de donaţie nr. 1827 din 30 octombrie 2004 şi contractului de schimb nr. 1830 din 20 octombrie 2004, care au fost înregistrate la OCT Chişinău, în baza hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 25 decembrie 2006. Indică că la momentul obţinerii dreptului de proprietate asupra casei de locuit particulare, acest imobil era amplasat pe un teren cu suprafaţa de 0,0704 ha, iar foştii coproprietari ai casei de locuit particulare Ştefan Lungu şi Ilie Lungu, prin inducerea în eroare a Primăriei or. Durleşti, au obţinut dreptul de proprietate asupra lotului de teren, fapt care a generat apariţia unui litigiu între Lucia Lungu şi Ştefan Lungu, Ilie Lungu.
Mai indică că, la apariţia litigiului sus indicat a fost dispusă aplicarea sechestrului asupra lotului de teren amplasat pe str. Alexandru cel Bun 60, or. Durleşti, mun. Chişinău prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 16 noiembrie 2007. Reclamanta invocă, că a considerat că a fost aplicat sechestrul asupra întregului teren, deoarece nu a cunoscut, şi nici nu a avut de unde cunoaşte că terenul aferent casei de locuit particulare a fost divizat şi au fost eliberate două titluri de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, pe terenul nu nr. cadastral 0121118381 a fost eliberat titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe numele lui Ştefan Lungu şi Ilie Lungu, pe terenul cu nr. cadastral 0121118408 a fost eliberat titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe numele lui Ştefan Lungu.
Mai invocă că faptul divizării terenului şi aplicării a două numere cadastrale i- a devenit cunoscut reclamantei în procesul examinării litigiului sus menţionat, iar pe terenul nou format nu a fost aplicat sechestru, deoarece considerau că a fost aplicat iniţial asupra terenului cu suprafaţa integrală de 0,704 ha. Prin Deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 ianuarie 2012 au fost anulate titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren asupra terenurile cu numerele cadastrale 0121118381 şi 0121118408, însă în timpul examinării procesului la Curtea Supremă de Justiţie, Ştefan Lungu, cunoscînd cu certitudine despre examinarea litigiului, fiind parte în proces, a înstrăinat cu titlu gratuit, pin donaţie fiului său Veaceslav Lungu lotul de teren cu nr. cadastral 0121118408 cu suprafaţa de 0,025 ha.
Consideră reclamanta că pîrîtul Ştefan Lungu a acţionat cu rea credinţă, ceia ce se demonstrează şi prin faptul că, fiind parte la proces, ştia cu certitudine despre aflarea lotului înstrăinat în litigiu. Solicită reclamanta admiterea acţiunii, recunoaşterea nulă a contractului de donaţie nr. 702 din 13 ianuarie 2012, încheiat între Ştefan Lungu, Ludmila Lungu şi Veaceslav Lungu, înregistrat la ÎS „Cadastru”, OCT Chişinău cu nr. 0101/12/1506 la 13 ianuarie 2012, număr cadastral 01211118404, amplasat în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Alexandru cel Bun 60a. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 decembrie 2013 a fost admisă acţiunea cu declararea nulă a contractului de donaţie nr. 702 din 13 ianuarie 2012, încheiat între Ştefan Lungu, Ludmila Lungu şi Veaceslav Lungu, înregistrat la ÎS „Cadastru”, OCT Chişinău cu nr. 0101/12/1506 la 13 ianuarie 2012, număr cadastral 01211118404, amplasat în mun.
Chişinău, or. Durleşti, str. Alexandru cel Bun 60a. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2014 nu a fost dat curs cererii de apel depuse de către Ştefan Lungu şi Veaceslav Lungu, fiindu-le acordat apelanţilor un termen pînă la 03 iunie 2014 pentru achitarea taxei de stat în mărime de 1 492,86 lei pentru fiecare. La 30 aprilie 2014 Ştefan Lungu şi Veaceslav Lungu au declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia cu casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2014 şi scutirea de la plata taxei de stat la înaintarea apelului.
În motivarea recursului au invocat că încheierea instanței de apel este ilegală, neîntemeiată şi urmează a fi casată deoarece nu a primit copia hotărîrii motivate, şi nu a avut posibilitate de a se expune prin cerere de apel motivată şi asupra scutirii de la plata taxei de stat la înaintarea cererii de apel, deoarece Ştefan Lungu este pensionar, nu este angajat în cîmpul muncii atît el cît şi Veaceslav Lungu. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Verificînd argumentele recursului, studiind materialele dosarului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 427, lit. a) CPC, instanţa de recurs după ce judecă recursul, este în drept, să respingă recursul şi să menţină încheierea. În conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Materialele cauzei denotă că odată cu înaintarea cererii de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 decembrie 2013, apelantul Ştefan Lungu nu a solicitat scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea cererii de apel.
(f.d. 111-112). Prin încheierea din 07 aprilie 2014, instanţa de apel nu a dat curs cererii de apel şi a acordat apelantului termen pentru înlăturarea neajunsului, şi anume pentru achitarea taxei de stat la depunerea apelului (f.d. 119-120). Conform art. 85 alin. (4) CPC, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei. În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992, pentru cererile de apel împotriva hotărîrilor instanţelor judecătoreşti se achită 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri (plîngeri), iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial - 75% din taxa calculată din suma contestată.
Prin prisma normelor enunţate, instanţa de recurs, statuează că concluzia instanţei de apel, în sensul expus prin încheierea din 07 aprilie 2014, este întemeiată şi legală, deoarece apelantul nu a solicitat la depunerea apelului scutirea de la plata taxei de stat şi nu a prezentat probe incontestabile care ar confirma imposibilitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel. Totodată instanţa de recurs consideră că instanţa de apel corect a concluzionat că la depunerea cererii de apel Ştefan Lungu şi Veaceslav Lungu, conform art. 3, alin. (1) lit. j) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992, urmau să achite taxa de stat în mărime de 1 492,86 lei fiecare, dar nu a anexat la cerere dovada plăţii taxei de stat.
Referitor la argumentele invocate de recurent în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că nu pot fi reţinute deoarece sunt declarative şi lipsite de suport juridic. Dreptul la o instanţă, garantat de art. 6 § 1 din Convenţie presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie.
Urmare celor menţionate, nu sunt temeiuri pentru a casa încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2014. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2014. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Ştefan Lungu şi Veaceslav Lungu. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Luciei Lungu împotriva lui Ştefan Lungu şi Veaceslav Lungu cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat