3ra-648/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: N.Costin dosarul nr. 3ra - 648/14 instanţa de apel: V.Pruteanu, A.Minciuna, Iu.Cimpoi ÎNCHEIERE 25 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Nicolae Clima Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat către Consiliul municipal Chişinău, intervenient accesoriu Întreprinderea individuală „Avram-Rodos” privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Consiliul municipal Chişinău şi intervenientul accesoriu Întreprinderea individuală „Avram – Rodos”, casată hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 28 noiembrie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 30 septembrie 2013 Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată către Consiliul municipal Chişinău, intervenient accesoriu Întreprinderea individuală „Avram – Rodos” privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin decizia Consiliului mun. Chişinău nr.6/33-24 din 27 iunie 2013 „Cu privire la reperfectarea relaţiilor funciare a lotului de pămînt din str.Nicolae Milescu Spătarul, 4, Întreprinderii individuale „Avram – Rodos” i-au fost reperfectate relaţiile funciare de arendă, pe un termen de zece ani, cu ÎI „Avram-Rodos” a lotului de pămînt cu suprafaţa de 0,0242 ha, pentru definitivarea construirii unei staţii de spălat automobile. Menţionează că în conformitate cu art. 64 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, a efectuat controlul legalităţii deciziei menţionate şi consideră că aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare.

Susţine că, conform art. 68 alin. (1) din Legea menţionată, prin notificarea nr.1304/OT4-904 din 12 august 2013, Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului mun. Chişinău abrogarea deciziei nr. 6/33-24 din 27 iunie 2013 în termen de 30 zile. Prin răspunsul nr. 01/1-06-2015 din 15 august 2013, parvenit în adresa Oficiului teritorial Chişinău la 16 august 2013, Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului mun. Chişinău a informat că proiectul de decizie privind examinarea notificării menţionate va fi perfectat şi înaintat la una din şedinţele viitoare ale Consiliului mun. Chişinău. Consideră că decizia Consiliului mun.

Chişinău nr. 6/33-24 din 27 iunie 2013 „Cu privire la reperfectarea relaţiilor funciare a lotului de pămînt din str. Milescu Spătarul,4 întreprinderii individuale „Avram-Rodos” contravine prevederilor legale şi, anume, ale art. 14 alin. (2) lit. d) din Legea privind administraţia publică locală, ale art. 2 alin. (7) din Legea nr. 91 din 05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică şi ale art. 77 alin. alin. (3) şi (5) din Legea privind administraţia publică locală, care statuează că bunurile domeniului privat al administrativ teritoriale pot fi înstrăinate, date în administrare, în arendă ori locaţiune, în condiţiile legii. Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor stabilite expres prin lege.

Afirmă că Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 136 din 10 februarie 2009 stabileşte că organizarea şi desfăşurarea licitaţiei este condiţionată de prioritatea preţului maxim propus, iar organizarea licitaţiei publice presupune liberul acces şi egalitatea doritorilor de a obţine dreptul la arendarea bunurilor proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale. Invocă că în legătură cu faptul că lotul de pămînt cu suprafaţa de 0,0242 ha este un teren liber de construcţii - proprietate municipală, Consiliul mun. Chişinău urma să decidă în privinţa acestui bun imobil în conformitate cu prevederile legale enunţaţe. Mai invocă că, la adoptarea deciziei menţionate, Consiliul mun.

Chişinău nu a respectat prevederile art. 34 alin. (1) din Constituţia RM, care statuează că dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie nu poate fi îngrădit şi a ignorat prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, care stipulează că actele normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituţionale, legile, precum şi hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului. Solicită anularea deciziei Consiliului mun. Chişinău nr. 6/33-24 din 27 iunie 2013 „Cu privire la reperfectarea relaţiilor funciare a lotului de pămînt din str.Nicolae Milescu Spătarul,4 întreprinderii individuale „Avram-Rodos”.

Prin hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 28 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă şi a fost anulată decizia Consiliului mun. Chişinău nr. 6/33-24 din 27 iunie 2013 „Cu privire la reperfectarea relaţiilor funciare a lotului de pămînt din str. Nicolae Milescu Spătarul,4 întreprinderii individuale „Avram-Rodos”. La 02 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Consiliul mun.Chişinău a 2 depus cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii. La 27 decembrie 2013 ÎI „Avram-Rodos” cu respectarea termenului prevăzut la art. 362 CPC al RM, a declarat apel împotriva hotărîrii instanţei de fond, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2014 a fost admis apelul declarat de Consiliul municipal Chişinău şi intervenientul accesoriu Întreprinderea individuală „Avram – Rodos”, casată hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 28 noiembrie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ca neîntemeiată. La adoptarea soluţiei instanţa de apel a reţinut că, actele pricinii denotă faptul că ÎI „Avram-Rodos” nu este titular de drepturi reale sau patrimoniale faţă de lotul de pământ cu suprafaţa de 0,0242 ha şi, prin urmare, prevederile menţionate nu sînt imputabile cazului, or, în cazul dat, obiectul acţiunii îl constituie reperfectarea relaţiilor de arendă provizorie a unui teren pentru definitivarea unei construcţii din materiale uşor demontabile.

În speţă, se reţine că chestiunea cu privire la separarea şi la formarea bunurilor imobile este una de oportunitate al autorităţii publice respective şi nu poate fi pusă ca condiţie de interzicere a altor acţiuni, inclusiv şi de dare în arendă a terenului, chiar dacă are toate caracteristicile de posibilitate de formare a unui bun imobil separat. Conform art. 77 alin. (5) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor stabilite expres prin lege.

Conform art. 2 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 91-XVI din 05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor, concesionarea, arendarea şi locaţiunea terenurilor din domeniul public se fac, după caz, prin hotărîre de Guvern, decizie a consiliului autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întîi sau al doilea. Concesionarea, arendarea şi locaţiunea terenurilor se fac prin licitaţie publică. Pot fi încheiate contracte directe doar cu proprietarii construcţiilor amplasate legal pe teren pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi. Contractul de locaţiune va cuprinde în mod obligatoriu clauze care să asigure exploatarea terenului în locaţiune potrivit specificului acestuia.

Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului, în art.4 alin. (2), stipulează că vînzarea-cumpărarea terenurilor din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale la decizia consiliului respectiv. 3 Prin urmare, instanţa de apel a menţionat că, speţa în cauză întruneşte toate condiţiile pentru a cădea sub incidenţa excepţiilor prevăzute de legislaţie şi, anume, terenul transmis în baza deciziei nu poate fi privatizat, nu pot fi efectuate construcţii capitale pe el, nu poate fi format ca un bun imobil de sine stătător şi nu se învecinează cu alte ale altor persoane. La 03 aprilie 2014 Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului s-a invocat că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. Se mai invocă în recurs că, instanţa de apel nu a determinat circumstanţele reale, şi anume: art.220 alin.(1) Cod civil, art.26 alin.(1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr.793-XVI din 10 februarie 2000. Mai mult ca atît, indică recurentul că lotul de pămînt cu suprafaţa de 0,0242 ha este un teren liber de construcţie - proprietate municipală, în privinţa acestui bun imobil Consiliul municipal Chişinău urma să decidă în corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Intimata Întreprinderea individuală „Avram – Rodos”, prin referinţa depusă, a solicitat respingerea cererii de recurs declarată de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat ca neîntemeiată, cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2014. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs în esenţa lui, sînt , 4 similare argumentelor invocate în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5