2rac-250/14 — Încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere

prima instanţă: E.Pşeniţa dosarul nr.2rac-250/14 instanţa de apel: E.Ababei, D.Puşca, G.Polivenco DECIZIE 25 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan Vera Macinskaia, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Dumbrava Nord”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Dumbrava Nord” împotriva întreprinderii individuale „Borta Natalia” privind încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 23 ianuarie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de societatea cu răspundere limitată „Dumbrava Nord”, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Edineţ din 10 septembrie 2012, c o n s t a t ă La 08 februarie 2011, SRL „Dumbrava Nord” a depus la Judecătora Economică de Circumscripţie Chişinău cerere de chemare în judecată împotriva ÎI „Borta Natalia” privind încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, potrivit facturilor fiscale seria SW nr. 2715635 din 03.03.2010 şi seria SW nr. 2715961din 04.03.2010, reclamantul a livrat pîrîtului marfă în cantitate de 107 938 de lei, iar pîrîta urma să achite costul în termeni rezonabili. Însă, pînă la moment pîrîta nu a achitat costul mărfii. Consideră că, ÎI „Borta Natalia” este obligată să-i achite datoria acumulată în sumă de 107938 lei şi dobînda pe perioada de întîrziere în mărime de 9% peste rata dobînzii prevăzută la art.585 din Codul civil în sumă de 15 750,08 lei, precum şi cheltuielile de judecată în sumă de 3710,64 lei. 1 Prin hotărîrea Judecătorei Economice de Circumscripţie Chişinău din 19 iulie 2011 acţiunea a fost admisă parţial.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 aprilie 2012 a fost admis apelul declarat de către ÎI „Borta Natalia”, s-a casat hotărîrea Judecătorei Economice de Circumscripţie Chişinău din 19 iulie 2011, cu restituirea pricinii la rejudecare la Judecătoria Edineţ. Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 10 septembrie 2012 acţiunea a fost respinsă, hotărîrea fiind menţinută prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 aprilie 2012, fiind respins apelul declarat de către SRL „Dumbrava Nord”. Curtea Supremă de Justiţie la 13 noiembrie 2013 a admis recursul declarat de către SRL „Dumbrava Nord”, a casat decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 aprilie 2012 şi a remis pricina la rejudecare în Curtea de Apel Bălţi.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 23 ianuarie 2014 a fost admis apelul declarat de către SRL „Dumbrava Nord”, s-a casat integral hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 10 septembrie 2012, fiind emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii. La 06 martie 2014, în termenul prevăzut de lege, SRL „Dumbrava Nord” a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În susţinerea recursului s-a indicat că, concluziile instanţelor judecătoreşti, expuse în hotărîre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi procedural.

În acest sens susţine că, instanţa de apel neîntemeiat nu a admis drept probe întru confirmarea pretenţiilor copiile facturilor fiscale seria SW nr. 2715635 din 03.03.2010 şi seria SW nr. 2715961din 04.03.2010, deoarece originalele înscrisurilor au fost prezentate şi examinate în şedinţele de judecată în prima instanţă, iar intimatul nu a contestat valabilitatea acestora şi nu a negat faptul existenţei raporturilor civile între părţi. Judecînd recursul declarat de către SRL „Dumbrava Nord” împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Instanţa de recurs constată că, SRL „Dumbrava Nord” s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată împotriva ÎI „Borta Natalia”, solicitînd încasarea datoriei în mărime de 107938 lei, dobînzii de întîrziere în sumă de 15 750,08 lei şi cheltuielile de judecată. 2 Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii formulate de SRL „Dumbrava Nord”, considerînd că din facturile fiscale în baza cărora a fost livrată marfa rezultă că raportul juridic a avut loc cu GŢ „Borta Natalia”, pe cînd cererea de chemare în judecată este înaintată către întreprinderea individuală „Borta Natalia”.

Judecînd apelul declarat de SRL „Dumbrava Nord”, instanţa de apel găseşte neîntemeiată concluzia primei instanţe că pretenţiile au fost formulate către un agent economic inexistent, cu care SRL „Dumbrava Nord” nu a intrat în raport juridic, totodată considerînd necesar de a admite apelul declarat din alte motive, de a casa hotărîrea contestată, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ca neîntemeiată. Instanţa de apel şi-a motivat soluţia prin faptul că deşi conform procesului- verbal al şedinţei de judecată originalele facturilor fiscale au fost vizionate în şedinţa instanţei de fond, însă nefiind anexate copiile autentificate ale acestora la materialele cauzei, nu pot fi admise drept probe în confirmarea pretenţiei şi argumentelor invocate în acţiune de către SRL „Dumbrava Nord”, deoarece este în imposibilitate de a verifica puterea probaţiunii acestor înscrisuri.

Instanţa de recurs, consideră ca fiind vădit netemeinice şi esenţial nelegale ambele hotărîri, pe motiv că concluziile instanţelor de judecată contravin circumstanţelor pricinii, iar litigiul a fost soluţionat cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Din materialele dosarului s-a stabilit că, în baza facturilor fiscale seria SW nr.2715635 din 03.03.2010 şi seria SW nr. 2715961din 04.03.2010 SRL „Dumbrava Nord” a livrat GŢ „Borta Natalia” bunuri în sumă de 107 938 lei şi a predat-o persoanei a cărei semnătură este autentificată prin sigiliul societăţii (f.d.5, 6). La 20 decembrie 2010 SRL „Dumbrava Nord” a înaintat GŢ „Borta Natalia” pretenţie privind achitarea datoriei în mărime de 107 938 lei (f.d.7).

Totodată, instanţa de recurs menţionează că reprezentantul ÎI „Borta Natalia”, Bortă Natalia, a indicat în cererea de apel depusă la 21.11.2011, că la 03 martie 2010 şi respectiv 04 martie 2010 a semnat facturile fiscale seria SW nr.2715635 şi SW nr.2715961 de procurare a materialelor de construcţie în sumă de 107 938 lei (f.d.21). Reţine instanţa de recurs că GŢ „Borta Natalia” nu a executat obligaţiunile asumate şi nu a achitat SRL „Dumbrava Nord” costul mărfurilor în termenul stabilit. Conform art. 14 alin. (1) şi (2) al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună.

Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sînt interzise de legislaţie. În 3 agricultură există un singur tip de întreprindere individuală - gospodăria ţărănească (de fermier). Întreprinderea individuală se echivalează cu întreprinzătorul individual. Antreprenorul-posesor al întreprinderii individuale poartă răspundere nelimitată pentru obligaţiile acesteia cu întreg patrimoniul său, exceptîndu-se acele bunuri care, conform legislaţiei în vigoare nu fac obiectul urmăririi.

Conform prevederilor art. 2 al Legii privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier), gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare terenuri) şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), avînd ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Prin urmare, Colegiul consideră că concluzia primei instanţe de respingere a cererii de chemare în judecată înaintată de SRL „Dumbrava Nord” pe temeiul că recurentul a formulat pretenţii faţă de un agent economic inexistent ÎI „Borta Natalia” pe cînd ultima este o gospodărie ţărănească, deoarece după cum s-a menţionat gospodăria ţărănească constituie singurul tip de întreprindere individuală în agricultură.

Conform art.512 alin. (1) Cod civil, în virtutea raportului obligaţional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestaţii, iar debitorul este ţinut să o execute. Prestaţia poate consta în a da, a face sau a nu face. Potrivit art. 514 Codul civil, obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. Conform art. 572 alin. (2) Cod civil, obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit. În acest context, instanţa de recurs conchide că instanţa de apel greşit a ajuns la concluzia că pretenţiile recurentului au fost înaintate în lipsa unor probe ce ar confirma argumentele invocate în acţiune.

Or, prin facturile fiscale seria SW nr.2715635 din 03.03.2010 şi seria SW nr. 2715961 din 04.03.2010, anexate la materialele pricinii, prezentate în original şi vizionate în şedinţa de judecată a instanţei de fond (f.d.77), se confirmă livrarea de către recurent intimatului ÎI „Borta Natalia” a bunurilor în valoare de 107 938 lei, iar ÎI „Borta Natalia” este răspunzătoare de obligaţiunile asumate faţă de SRL „Dumbrava Nord”. Potrivit art. 619 alin. (1) şi (2) Cod civil, obligaţiilor pecuniare li se aplică dobînzi pe perioada întîrzierii. Nu este admisă proba unui prejudiciu mai redus. În cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobînda este de 9% peste rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Din cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a încasa de la ÎI „Borta Natalia” în 4 beneficiul SRL „Dumbrava Nord” datoria în mărime de 107 938 lei şi dobînda de întîrziere în mărime de 15 750,08 lei. Conform art. 94 alin.(1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părţii care a avut cîştig de cauză toate cheltuielile de judecată.

Din materialele dosarului rezultă că SRL „Dumbrava Nord” a achitat taxa de stat la depunerea acţiunii în sumă de 3710,64 lei în baza bonului de plată nr.171 din 04 februarie 2011, taxa de stat la depunerea apelului în sumă de 2728,22 lei în baza bonului de plată nr.132 din 24 septembrie 2012, taxa de stat la depunerea cererii de recurs în mărime de 1766,49 lei în baza bonurilor de plată nr.52320056 din 05.06.2013 şi nr.52735032 din 12.06.2013, taxa de stat la depunerea cererii de recurs în mărime de 1855,32 lei în baza bonului de plată nr.71368790 din 04.03.2014 (f.d.2, 98, 123, 124, 163). Raportînd aceste prevederi legale la pretenţiile invocate, actele cauzei şi soluţia instanţei de apel privind admiterea acţiunii, Colegiul consideră că necesită încasată de la ÎI „Borta Natalia” în beneficiul SRL „Dumbrava Nord” suma de 10 060,67 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Avînd în vedere circumstanţele stabilite, precum şi faptul că instanţele judecătoreşti au stabilit circumstanţele importante pentru soluţionarea cauzei, însă au aplicat eronat norma de drept material şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii SRL „Dumbrava Nord” împotriva ÎI „Borta Natalia” privind încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Dumbrava Nord”.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 23 ianuarie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 10 septembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Dumbrava Nord” împotriva întreprinderii individuale „Borta Natalia” privind încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere, cu emiterea unei hotărîri noi prin care: 5 Se admite acţiunea depusă de societatea cu răspundere limitată „Dumbrava Nord” împotriva întreprinderii individuale „Borta Natalia” privind încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere. Se încasează de la întreprinderea individuală „Borta Natalia” în beneficiul societăţii cu răspundere limitată „Dumbrava Nord” datoria în mărime de 107 938 (una sută şapte mii nouă sute treizeci şi opt) lei, dobînda de întîrziere în mărime de 15750 (cincisprezece mii şapte sute cincizeci),08 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 10 060 (zece mii şasezeci), 32 lei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Vera Macinskaia Valentina Clevadî 6