2rac-40/14 — Încasarea datoriei

prima instanţă: I. Tutunaru dosarul nr. 2rac-40/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol DECIZIE 12 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Metizalex” , în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Ştefsotra” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Metizalex” cu privire la încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Metizalex” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 01 aprilie 2013, c o n s t a t ă La 05 februarie 2013 SRL „Ştefsotra” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Metizalex” cu privire la încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că conform facturii fiscale BA nr. 0347368 din 24 martie 2006 a livrat către SRL „Metizalex” marfa în sumă de 1 033,20 lei, nefiind stabilit termenul achitării. Menţionează reclamantul că în a doua jumătate anului 2012 a solicitat telefonic pîrîtului să achite datoria, însă a fost refuzată. Din această cauză, a înaintat o reclamaţie, recepţionată de către SRL „Metizalex” la data de 26 ianuarie 2013, cu acordarea unui termen de 10 zile pentru achitarea datoriei, care a rămas fără răspuns.

Solicită reclamantul încasarea de la SRL „Metizalex” datoriei în sumă de 1033,20 lei, precum şi cheltuielilor de judecată pentru plata taxei de stat în sumă de 270 lei şi asistenţa juridică 3000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 01 aprilie 2013 acţiunea a fost admisă, dispunîndu-se încasarea de la SRL „Metizalex” în beneficiul SRL „Ştefsotra” a datoriei în mărime de 1033,20 lei, precum şi cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat în mărime de 270 lei, plata pentru extrasul de la CÎS – 37 lei, precum şi cheltuielile pentru asistenţă juridică – 2 500 lei, în total 3840, 20 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, SRL „Metizalex” a depus cererea de apel, solicitând casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea hotărîrii noi privind respingerea acţiunii, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către SRL „Metizalex” şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 15 noiembrie 2013 SRL „Metizalex” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii. Recurentul în motivarea recursului a indicat că reclamantul SRL „Ştefsotra” la adresare cu acţiune în judecată a omis termenul de prescripţie de 3 ani, depunînd- o peste 7 ani, iar la depunerea cererii nu a solicitat repunerea în termen.

La fel, invocă că la cererea sa în instanţa de apel SRL „Ştefsotra” nu a prezentat instanţei originalul facturii fiscale BA 0347368 din 24 martie 2006. La evidenţa contabilă la SRL „Metizalex” nu există datoria de 1033,20 lei, deoarece contabilitatea SRL „Metizalex” păstrează documentele contabile pînă la 5 ani, care apoi se nimicesc . În aşa fel, nu se poate stabili datoria de 1033,20 lei faţă de SRL „Ştefsotra”. De asemenea, se invocă că instanţa de fond la încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică nu a respectat prevederile art. 96 CPC şi a încasat cheltuieli de asistenţă juridică în sumă de 2 500 lei, de trei ori mai mare decît suma datoriei. Intimatul SRL „Ştefsotra”, prin referinţă a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărîii primei instanţe şi deciziei instanţei de apel.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Din materialele dosarului rezultă că SRL „Ştefsotra” a livrat către SRL „Metizalex” marfă conform facturii fiscale BA nr. 0347368 din 24 martie 2006 în sumă de 1033,20 lei.

La data de 05 februarie 2013 SRL „Ştefsotra” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Metizalex”, solicitînd încasarea forţată din contul ultimului a datoriei în sumă de 1033,20 lei. 2 Conform art. 267 Cod civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţă de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani Conform art. 271 Cod civil, acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs, prescripţia poate fi opusă de îndreptăţit numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului.

Conform art. 272 Cod civil, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. Dreptul la acţiune se naşte la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă şi instanţa de apel au admis acţiunea şi au dispus încasarea datoriei de la SRL „Metizalex” în beneficiul SRL „Ştefsotra”. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că concluziile instanţelor judecătoreşti sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi înscrisurile din dosar, instanţele au interpretat eronat prevederile legale aplicabile speţei, deoarece intimatul SRL „Ştefsotra” nu a prezentat instanţei probele concludente în vederea omiterii termenului de prescripţie.

Materialele dosarului nu conţin careva acte care ar prevedea termenul de achitare. Prin urmare, curgerea termenului de prescripţie începe din data întocmirii facturii fiscale 24 martie 2006. Astfel, termenul de prescripţie extinctivă de 3 ani, în interiorul căruia urma să fie intentată acţiunea în judecată, a expirat la data de 25 martie 2009, acţiunea fiind înaintată la 05 februarie 2013. S-a stabilit că la depunerea cererii reclamantul nu a solicitat instanţei repunerea în termenul de adresare cu acţiune. Examinarea unei acţiuni depusă în afara termenului legal, constituie o încălcare a principiului legalităţii şi securităţii raporturilor juridice şi , respectiv, o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Astfel, avînd în vedere cererea apelantului-prît SRL „Metizalex” exprimată în instanţa de apel cu privire la aplicarea prescripţiei extinctive şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel şi prima instanţă s-au pronunţat asupra fondului, Colegiul Civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acţiunea urmează a fi respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie. 3 Aceasta impune necesitatea admiterii recursului, casării hotărîrii primei instanţe şi deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ca fiind depusă tardiv.

Nu pot fi reţinute argumentele primei instanţe şi instanţei de apel, precum că termenul de adresare în judecată, conform art. 272 Cod civil, începe a curge la expirarea a 10 zile din momentul recepţionării pretenţiei înaintate de reclamant - 26 ianuarie 2013. Instanţa de recurs menţionează că avizul de recepţie anexat la materialele dosarului spre confirmarea datei recepţionării pretenţiei este în copie- xerox, astfel încît nu este cu putinţă de apreciat autenticitatea lui. Iar din el nu rezultă că în adresa SRL „Metizalex”” a fost expediată anume pretenţia respectivă.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă şi instanţa de apel, însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel şi de a emite o nouă hotărîre, prin care acţiunea de respins ca fiind depusă tardiv. Totodată, Colegiu menţionează că prin bonul de plată anexat la materialele dosarului se confirmă suma cheltuielilor de asistenţă juridică suportate de către SRL „Metizalex” la examinarea apelului în mărime de 500 lei (f.d.

36). În conformitate cu art. 94 alin (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. În conformitate cu art. 96 al. (1, 1¹) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. (11) Cheltuielile menţionate la alin.(1) se compensează părţii care a avut cîştig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că în condiţiile în care acţiunea se respinge, iar în cadrul şedinţei instanţei de apel SRL „Metizalex” a fost reprezentat de către un avocat, respectiv SRL „Metizalex” i se compensează cheltuielile pentru asistenţă juridică în mărime de 500 lei. În conformitate cu art.445 al.(1) lit. b), Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 4 d e c i d e Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Metizalex” . Se casează hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 01 aprilie 2013 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Ştefsotra” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Metizalex” cu privire la încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată, şi se emite o hotărîre nouă prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată a cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Ştefsotra” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Metizalex” cu privire la încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată, ca depusă tardiv. Se încasează din contul SRL „Ştefsotra” în beneficiul Societăţii cu Răspundere Limitată „Metizalex” cheltuieli pentru asistenţa juridică în sumă de 500 lei (cinci sute) lei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Elena Covalenco Iurie Diaconu Iurie Bejenaru 5