3ds-22/14 — Contestarea actului administrativ

Instanţa de recurs: S. Novac, S. Moldovan, G. Stratulat dosarul nr. 3ds-22/14 ÎNCHEIERE 18 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinând cererea Serviciului Vamal cu privire la explicarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 20 iulie 2011 constată: Creciun Andrei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea cererii reclamantul a menţionat că, activează în organele vamale din anul 1994, iar din anul 2002 a fost avansat în funcţia de inspector principal.

Pe toată perioada activităţii nu i-au fost aplicate careva sancţiuni disciplinare şi a susţinut cu succes interviurile de atestare desfăşurate colaboratorilor vamali. La 04 martie 2010 a fost impus de a semna contractul individual de muncă pe durata de un an de zile, conform căruia reclamantul deţinea funcţia de inspector principal în Biroul Vamal Cahul, subdiviziunea Postul Vamal Etulia – Fricăţei. La 20 iulie 2010 a fost desfăşurată atestarea, inclusiv a lui Creciun Andrei, iar la 23 iulie 2010 Comisia de atestare a decis că reclamantul nu corespunde funcţiei ocupate şi a emis în sensul dat ordinul nr. 728-p din 03 august 2010. În consecinţă, prin ordinul Directorului general al Serviciului Vamal - Tudor Baliţchi nr. 877-p din 06 septembrie 2010, a fost dispusă concedierea din serviciu a lui Creciun Andrei din funcţia de inspector principal al Biroului Vamal Cahul în legătură cu necorespunderea funcţiei deţinute în rezultatul atestării.

Susţine că ordinul în cauză i-a fost adus la cunoştinţă la 20 septembrie 2010. Consideră concedierea sa ilegală, din considerentele că a fost încălcată procedura de atestare, în cazul în care au fost stabilite alte criterii de atestare şi apreciere decît cele prevăzute de Regulamentul atestării colaboratorilor vamali, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 383 din 29 mai 2001, or pîrîtul la desfăşurarea atestării a aplicat prevederile ordinului Serviciului Vamal nr. 613-p/o din 24 mai 2010 care depăşesc limitele stabilite prin actul normativ indicat mai sus. Totodată, a indicat că la concediere nu i-a fost propus un alt loc de muncă vacant. Cere reclamantul anularea ordinului nr. 877-p din 06 septembrie 2010, restabilirea la lucru în funcţia deţinută anterior, repararea prejudiciului moral în mărime de 5 salarii medii lunare, încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2011, a fost respinsă acţiunea. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 iulie 2011, a fost admis recursul declarat de Creciun Andrei, casată hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2011, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea a fost admisă integral, fiind anulat ordinul directorului general al Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, nr. 877-p din 06 septembrie 2010 „Cu privire la concedierea din serviciu a dlui Creciun Andrei, Biroul Vamal Cahul”, a fost restabilit Creciun Andrei în funcţia ocupată anterior de inspector principal, post vamal Etulia – Fricăţei (c/f), Biroul Vamal Cahul, precum şi încasat de la Serviciul Vamal în beneficiul lui Creciun Andrei prejudiciul moral în mărimea unui salariu mediu lunar.

La 07 aprilie 2014 Serviciul Vamal a depus cerere cu privire la explicarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 20 iulie 2011, solicitând explicarea acesteia în partea ce ţine de perioada de achitare a salariului pentru lipsa forţată de la muncă. În motivarea acesteia a indicat că, Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 20 iulie 2011 restabilind salariatul în funcţie, nu a concretizat perioada exactă a achitării salariului pentru lipsa forţată de la muncă a acestuia. Or, Creciun Andrei a fost angajat prin contractul individual de muncă nr. 87 din 04 martie 2010 pe un termen de 1 an, al cărui termen expiraseră la data de 04 martie 2011, deci anterior pronunţării deciziei instanţei de recurs.

Astfel, în opinia Serviciului Vamal, perioada pentru care urmează să fie achitat salariul constituie 06 septembrie 2010 şi pînă la 04 martie 2011. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge cererea cu privire la explicarea deciziei instanţei de recurs din considerentele ce urmează.

La caz se constată că, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 iulie 2011, a fost admis recursul declarat de Creciun Andrei, casată hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2011, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea a fost admisă integral, fiind anulat ordinul directorului general al Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, nr. 877-p din 06 septembrie 2010 „Cu privire la concedierea din serviciu a dlui Creciun Andrei, Biroul Vamal Cahul”, a fost restabilit Creciun Andrei în funcţia ocupată anterior de inspector principal, post vamal Etulia – Fricăţei (c/f), Biroul Vamal Cahul, precum şi încasat de la Serviciul Vamal în beneficiul lui Creciun Andrei prejudiciul moral în mărimea unui salariu mediu lunar.

În conformitate cu art. 251 alin. (1) CPC, dacă sunt necesare explicaţii referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziţii contradictorii, instanţa emitentă poate, la cererea participanţilor la proces sau a executorului judecătoresc, să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii. Reieşind din prevederile normei enunţate, Colegiul consideră că cererea Serviciului Vamal cu privire la explicarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 20 iulie 2011 privind concretizarea perioadei de achitare a salariului pentru lipsa forţată de la muncă a lui Creciun Andrei, este neîntemeiată, deoarece din conţinutul deciziei date nu rezultă că sunt necesare explicaţii referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului deciziei sau decizia cuprinde careva dispoziţii contradictorii.

Or, în dispozitivul deciziei instanţei de recurs, a cărei explicare se cere, sunt indicate concret şi suficient de clar pretenţiile invocate de reclamant care au fost admise, iar în motivarea deciziei expres este indicat că repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în compensarea salariului pentru toată perioada lipsei forţate de la serviciu pînă la data restabilirii în funcţie. Distinct de cele enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cererea Serviciului Vamal cu privire la explicarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 20 iulie 2011 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. art. 249, 251, art. art. 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Se respinge cererea Serviciului Vamal cu privire la explicarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 20 iulie 2011. Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat