2ra-1928/14 — Repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-1748/14 Prima instanţă: Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău (jud. M. Diaconu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruţă)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

ÎNCHEIERE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 18 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului Galina Stratulat Judecători Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către avocatul recurenţilor Cerven Fiodor şi Cerven Valentina – Grecu Viorica şi admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiţiei împotriva deciziei din 15 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, adoptate în cauza civilă la cererea lui Cerven Fiodor şi Cerven Valentina împotriva Ministerului Justiţiei al RM privind constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile şi încasarea prejudiciului material şi moral, a c o n s t a t a t: La data de 09 aprilie 2013 reclamanţii Cerven Fiodor şi Cerven Valentina au depus cerere de chemare în judecată împotriva pîrîtului Ministerul Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termeni rezonabili a cauzei civile şi încasarea prejudiciului material şi moral, solicitînd constatarea faptului încălcării dreptului reclamantului Cerven Fiodor la judecarea în termeni rezonabili a cauzei civile Cerven Fiodor şi Cerven Valentina către SA „Kazayak-Vin” şi CP „Agro Cazaiac” privind revendicarea bunului din posesie străină şi încasarea prejudiciului, a încasa în beneficiul reclamantului Cerven Fiodor,

din bugetul de stat, cu titlu de prejudiciu moral, suma de 32000 lei, pentru repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termeni rezonabili a cauzei, a constata faptul încălcării dreptului reclamantei Cerven Valentina la judecarea în termeni rezonabili a cauzei civile Cerven Fiodor şi Cerven Valentina către SA „Kazayak-Vin” şi CP „Agro Cazaiac” privind revendicarea bunului din posesie străină şi încasarea prejudiciului, a încasa în beneficiul reclamantei Cerven Valentina, din bugetul de stat, cu titlu de prejudiciu moral, suma de 48000 lei pentru repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termeni rezonabili a cauzei, a încasa în beneficiul reclamanţilor Cerven Fiodor şi Cerven Valentina în mod solidar, din bugetul de stat prejudiciul material în sumă de 4010 lei, inclusiv cu titlu de cheltuieli suportate în procesul nr. 2-711/11, taxa de stat în sumă de 410 lei achitată pentru recursul din 14 mai 2012 înaintat la Curtea Supremă de Justiţie, cu titlu de cheltuieli suportate în procesul prezent, suma de 100 lei pentru fotocopii cu titlu de cheltuieli pentru asistenţa juridică suma de 3500 lei achitate până la data depunerii prezentei acţiuni, precum şi cheltuielile pentru fiecare şedinţă judiciară suportate.

În motivarea acţiunii reclamanţii Cerven Fiodor şi Cerven Valentina au indicat că la data de 11 septembrie 2008, reclamantul Cerven Fiodor s-a adresat judecătoriei Ciadîr-Lunga cu cerere de chemare în judecată împotriva SA „Kazayak-Vin”, privind revendicarea bunului din posesie străină şi încasarea prejudiciului. La data de 17 septembrie 2008 judecătoria Ciadîr-Lunga a emis încheierea prin care a restituit reclamantului Cerven Fiodor cererea de chemare în judecată împotriva SA „Kazayak- Vin” privind revendicarea bunului din posesie străină şi încasarea prejudiciului, ca fiind depusă cu încălcarea competenţei.

La data de 29 septembrie 2008 reclamantul Cerven Fiodor s-a adresat la Curtea de Apel Comrat cu recurs împotriva încheierii judecătoriei Ciadîr-Lunga din 17 septembrie 2008, iar la data de 11 noiembrie 2008 Curtea de Apel Comrat a admis recursul recurentului Cerven Fiodor, a casat încheierea judecătoriei Ciadîr-Lunga din 17 septembrie 2008 şi a remis cauza pentru rejudecare în aceiaşi instanţă.

În continuarea cererii de chemare în judecată, reclamanţii Cerven Fiodor şi Cerven Valentina au precizat că la data de 16 martie 2009 judecătoria Ciadîr-Lunga a pronunţat hotărîrea prin care a respins cererea de chemare în judecată a reclamanţilor Cerven Fiodor către SA „Kazayak-Vin” ca neîntemeiată, iar în hotărîre instanţa a constatat că reclamantul a solicitat bunurile moştenite de la părinţii săi decedaţi, precum şi bunurile (acţiunile) soţiei Cerven Valentina, cota-parte a bunului în sumă de 11530 lei inclusiv acţiunile în sumă de 1873 lei, însă, consideră reclamanţii că instanţă de fond nu a clarificat calitatea procesuală a reclamantei Cerven Valentina, nici împuternicirile reclamantului Cerven Fiodor.

La data de 17 aprilie 2009 Cerven Fiodor a înaintat apel împotriva hotărîrii judecătoriei Ciadîr - Lunga din 16 martie 2009 prin care a solicitat casarea hotărîrii şi emiterea unei noi hotărîri prin care să admită cerinţele sale. La data de 15 mai 2009 Curtea de Apel Comrat a emis încheierea prin care nu a dat curs cererii de apel acordîndu-i apelantului termen pentru achitarea taxei de stat în sumă de 495,20 lei. La 25 mai 2009 apelantul Cerven Fiodor a achitat taxa de stat anexînd ordinul de încasare a taxei şi la data de 24 iunie 2009 Cerven Fiodor a depus în cancelaria Curţii de Apel Comrat o cerere suplimentară prin care a făcut referinţă la drepturile soţiei sale Cerven Valentina.

La data de 24 iunie 2009 Curtea de Apel Comrat a emis decizia prin care a respins cererea de apel a lui Cerven Fiodor şi a menţinut hotărîrea judecătoriei Ciadîr- Lunga din 16 martie 2009. Ulterior, la data de 23 septembrie 2009 Cerven Fiodor a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 24 iunie 2009, iar la data de 05 mai 2010 a fost emisă decizia Curţii Supreme de Justiţie prin care a fost admis recursul înaintat de către Cerven Fiodor, casată decizia Curţii de Apel Comrat din 16 martie 2009 şi cauza restituită spre rejudecare în alt complet de judecată. Reclamanţii Cerven Fiodor şi Cerven Valentina au invocat că în decizia Curţii Supreme de Justiţie s-a indicat că instanţele judecătoreşti au respins acţiunea depusă de Cerven Fiodor cu privire la revendicarea acţiunilor soţiei sale Cerven Valentina însă, nu au verificat dacă primul a fost împuternicit de ultima să intenteze procesul civil din numele ei.

Curtea Supremă de Justiţie a mai menţionat că din registrul acţionarilor ÎM „Kazayak-Vin” SA rezultă că, în calitate de acţionari ai acestei întreprinderi sunt Cerven Ivan, Cerven Zinaida şi Cerven Valentina. Curtea Supremă de Justiţie a constatat şi faptul că instanţele inferioare au admis încălcări de ordin procedural şi din decizie reiese că motivul principal al remiterii la rejudecare în prima instanţă a constituit neverificarea împuternicirilor reclamantului de a intenta procesul civil din numele soţiei, Cerven Valentina. Au mai indicat reclamanţii Cerven Fiodor şi Cerven Valentina că la data de 26 august 2010, a început rejudecarea în fond a cauzei în judecătoria Ciadîr-Lunga, iar la data de 08 septembrie 2010 pîrîtul a depus cererea nr. 83 privind examinarea cauzei în lipsa sa.

Şedinţele judiciare avînd loc la data de 26 august 2010, 20 septembrie 2010, 06 octombrie 2010 şi la data de 15 octombrie 2010 judecătoria Ciadîr-Lunga a emis hotărîrea prin care a respins cererea de chemare în judecată a lui Cerven Fiodor către SA „Kazayak-Vin” ca neîntemeiată, iar în hotărîre instanţa s-a expus în motivare asupra drepturilor lui Cerven Fiodor şi Cerven Valentina, însă a considerat că Cerven Valentina nu a depus cerere de chemare în judecată, de aceea, cerinţa lui Cerven Fiodor în privinţa lui Cerven Valentina este neîntemeiată, iar în dispozitivul hotărârii instanţa nu a dispus nimic în privinţa drepturilor lui Valentina Cerven. La data de 22 decembrie 2010, Curtea Supremă de Justiţie a dispus strămutarea judecării cauzei la Curtea de Apel Cahul.

La data de 28 aprilie 2011 Curtea de Apel Cahul a emis decizia prin care a admis apelul lui Cerven Fiodor şi Cerven Valentina, a casat hotărârea judecătoriei Ciadîr-Lunga din 15 octombrie 2010 şi a restituit cauza spre rejudecare în alt complet de judecători. La 14 septembrie 2011 judecătoria Ciadîr-Lunga a emis încheierea privind primirea cererii de chemare în judecată a lui Cerven Fiodor şi încheierea privind numirea examinării cauzei la data de 29 septembrie 2011. În continuare la data de 10 octombrie 2011 Cerven Valentina a înregistrat cererea prin care a repetat că susţine totalmente acţiunea familiei sale, că-i încredinţează soţului Cerven Fiodor reprezentarea intereselor sale. La 15 noiembrie 2011 s-a decis prin încheiere protocolară atragerea în proces a CAP „Agro-Cazaiac”, în calitate de copîrît şi a lui Cerven Valentina în calitate de intervenient principal.

Şedinţele judiciare de examinare a cauzei au avut loc la data de 15 noiembrie 2011, 01 decembrie 2011 şi la data de 22 decembrie 2011 judecătoria Ciadîr-Lunga a emis hotărîrea prin care a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată a lui Cerven Fiodor şi Cerven Valentina către SA „Kazayak-Vin” şi CAP „Agro-Cazaiac”.

La data de 23 ianuarie 2012 Cerven Fiodor şi Cerven Valentina au înaintat cerere de apel împotriva hotărîrii judecătoriei Ciadîr - Lunga din 22 decembrie 2011, iar la 23 martie 2012 Curtea de Apel Comrat a emis decizia prin care apelul l-a admis parţial, a casat hotărârea judecătoriei Ciadîr - Lunga din 22 decembrie 2011 în partea respingerii cererii lui Cerven Fiodor privind revendicarea bunurilor lui Cerven Valentina din posesie străină şi în această parte a emis o nouă hotărâre, prin care cererea lui Cerven Fiodor către SA „Kazayak-Vin” şi CAP „Agro-Cazaiac” privind revendicarea bunurilor lui Cerven Valentina din posesie străină a fost scoasă de pe rol, în rest hotărârea a fost menţinută.

De asemenea, reclamanţii Cerven Fiodor şi Cerven Valentina au indicat că la 14 mai 2012 au depus cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 23 martie 2012 şi au achitat taxa de stat în sumă de 410, iar la 11 octombrie 2012 prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie a fost declarată inadmisibilă cererea de recurs înaintată de către Cerven Fiodor şi Cerven Valentina împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 23 martie 2012. Prin hotărîrea din 27 iunie 2013 a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, a fost admisă parţial acţiunea reclamanţilor Cerven Fiodor şi Cerven Valentina împotriva Ministerului Justiţiei şi s-a constatat încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile la cererea lui Cerven Fiodor şi Cerven Valentina către S.A.

„Kazayak-Vin” şi CP „Agro-Cazaiac” privind revendicarea bunului din posesie străină şi încasarea prejudiciului, s-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM, în beneficiul lui Cerven Fiodor şi Cerven Valentina, cu titlu de prejudiciu moral suma de câte 10000 lei fiecăruia, au fost respinse ca fiind nefondate cerinţele lui Cerven Fiodor şi Cerven Valentina privind încasarea prejudiciului material şi s-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM, în beneficiul lui Cerven Fiodor şi Cerven Valentina suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Prin decizia din 15 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău apelurile declarate de către Cerven Fiodor, Cerven Valentina şi Ministerul Justiţiei au fost respinse şi menţinută hotărîrea din 27 iunie 2013 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău. La data de 11 aprilie 2014 avocatul recurenţilor Cerven Fiodor şi Cerven Valentina – Grecu Viorica a declarat recurs împotriva deciziei din 15 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău. În motivarea recursului s-a indicat că Curtea de Apel Chişinău a considerat că sumele solicitate de reclamanţi sunt exagerate în raport cu încălcările admise şi că prejudiciul moral încasat de prima instanţă a câte 10 000 lei reclamanţilor constituie o satisfacţie echitabilă şi rezonabilă şi menţine echilibrul între compensaţie şi venituri nejustificate. Avocatul a mai indicat că cererea de chemare în judecată în privinţa lui Cerven Fiodor a fost examinată de la 11 septembrie 2008 până la 11 octombrie 2012, adică, 3 ani şi 11 luni, iar cererea de chemare în judecată în privinţa lui Cerven Valentina a fost examinată de la 11 septembrie 2008 până la 11 octombrie 2012, timp de 3 ani şi 11 luni.

În opinia avocatului recurenţilor aceste termene constatate de instanţe excesive au ţinut reclamanţii în stare de stres şi incertitudine, mai ales având în vedere că ele nu au contribuit cu nimic la întinderea lor, iar toate rejudecările şi strămutările s-au datorat greşelilor instanţelor. Aceasta a fost constatat de instanţele inferioare care au judecat prezenta cauză, însă ele nu au aplicat corect jurisprudenţa CEDO, invocată de noi sau alta, care i-ar fi justificat limitele satisfacţiei acordate. Se mai indică că reclamanta Cerven Valentina solicită suma mai mare decât primul reclamant reieşind şi din aceea că cererea sa a fost scoasă de pe rol peste 3 ani şi 11 luni, prin urmare, nici nu a fost examinată în substanţă în acest răstimp, în rezultatul neatenţiei instanţelor de judecată care nu se conformau sau nu observau indicaţiile, temeiurile instanţelor superioare cînd acestea dispuneau rejudecările pentru a se verifica împuternicirile reclamantei.

La data de 14.04.2014 Ministerul Justiţiei a depus recurs împotriva deciziei din data de 15.01.2014. În motivarea recursului s-a indicat că, decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2014 este neîntemeiată şi pasibilă de a fi casată. Hotărîrea instanţei se întemeiază pe un şir de concluzii ce derivă din aplicarea eronată a normelor de drept material ce reglementează repararea prejudiciului moral cauzat prin prisma Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. Recurentul indică că hotărîrea judecătorească care conform art. 14 alin. (1) Cod de procedură civilă al RM, constituie actul judecătoresc de dispoziţie, adoptat în pricina în care intimaţii pretind că le-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil, a devenit definitivă şi executorie la data de 23 martie 2012, data adoptării deciziei Curţii de Apel Comrat în pricina respectivă.

Prin urmare, cererea de chemare în judecată urma a fi depusă în termenul calculat de la 23 martie 2012 însă aceasta a fost depusă la 09 aprilie 2013, adică peste termenul de 6 luni expres stabilit prin norma indicată şi urmează a fi respinsă. Suplimentar menţionează recurentul că, la adoptarea soluţiei pe marginea prezentei cauze instanţa de apel nu a ţinut cont de argumentele Ministerului Justiţiei aduse în susţinerea cererii de apel împotriva hotărîrii primei instanţe. În opinia recurentului, instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că potrivit materialelor dosarului, reclamanţii folosindu-se de drepturile sale procedurale şi-au permis şi anumite abuzuri, prin nenumărate demersuri şi anexarea de materiale în şedinţe distincte, ceea ce nu permitea pîrîtului întocmirea referinţei.

La fel instanţa nu a luat în consideraţie datele expuse în raportul formulat de către Judecătoria Ceadîr- Lunga, precum că prin neachitarea taxei de stat, neconcretizarea cerinţelor sau atragerea tardivă în proces a unor participanţi reclamanţii au pus instanţa în situaţia de a amîna şedinţele de judecată. Mai indică recurentul că suma acordată în beneficiul intimatului cu titlu de costuri şi cheltuieli nu corespunde prevederilor art. 94 CPC, din care motive nu pot invoca că decizia instanţei de apel în acest sens este temeinică şi legală. Susţine recurentul că Curtea de Apel Chişinău a dat o apreciere eronată a dovezilor administrate, aplicînd eronat normele dreptului material şi drept urmare a emis o decizie neîntemeiată.

Analizând modul în care recurenţii şi-au exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond atacate, Colegiul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate”. Totodată, participanţii la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în care invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. Astfel, recursul împotriva deciziilor instanţei de apel este o cale de atac de drept, vizînd în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat.

Colegiul constată că argumentele invocate de către avocatul recurenţilor şi Ministerul Justiţiei în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond şi ar putea fi încadrate temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăseşte în art. 432 CPC aplicabil recursului. Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Cu referire la argumentul recurenţilor privind aplicarea eronată de către instanţa de apel şi instanţa de fond a normelor de drept, Colegiul menţionează că în cererile de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material şi din care circumstanţe aceasta rezultă.

Colegiul reţine că acest argument al recurenţilor poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către avocatul recurenţilor Cerven Fiodor, Cerven Valentina – Grecu Viorica şi recursul Ministerului Justiţiei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi, drept urmare, sunt inadmisibile. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se recunosc inadmisibile recursurile declarate de avocatul recurenţilor Cerven Fiodor, Cerven Valentina – Grecu Viorica şi Ministerul Justiţiei împotriva deciziei din 15 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Galina Stratulat Judecătorii Iurie Bejenaru Oleg Sternioală