2ra-1826/14 — Partajarea bunurilor

dosarul nr. 2ra - 1826/14 prima instanţă B. Talpa instanţa de apel M. Anton T. Pelin A. Panov DECIZIE 18 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Dumitru Mardari examinînd recursul declarat de către Eugenia Mamulat, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Alexandrei Croitor împotriva Eugeniei Mamulat cu privire la recunoaşterea dreptului de coproprietate, stabilirea cotelor-părţi din imobilele dobîndite în timpul concubinajului, partajarea în natură a bunurilor dobîndite în timpul concubinajului şi rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Alexandra Croitor, casată hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 13 noiembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost admisă.

constată La 29 decembrie 2011 Alexandra Croitor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Eugeniei Mamulat cu privire la recunoaşterea dreptului de coproprietate, stabilirea cotelor-părţi din imobilele dobîndite în timpul concubinajului, partajarea în natură a bunurilor dobîndite în timpul concubinajului şi rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile. În motivarea acţiunii Alexandra Croitor a indicat, că a concubinat cu Mihail Todica din anul 1956 pînă la 28 octombrie 2011, dată la care Mihail Todica a decedat. A mai menţionat că pe perioada concubinajului, au agonisit avere, constituită din teren pentru construcţii cu suprafaţa de 0,1431 ha cu nr. cadastral 3818114.276, casa de locuit individuală cu nr. cadastral 3818114.276.01, amplasate pe teritoriul com.

Coşniţa, r. Dubăsari. Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, dreptul de proprietate asupra terenului pentru construcţii şi casa de locuit au fost înregistrate după Mihail Todica, fapt despre care a aflat după decesul lui Mihail Todica. Consideră că dreptul de proprietate a fost dobîndit în timpul relaţiei de 1 concubinaj, obiectul material al acestuia urmează a fi partaja conform aportului fiecăruia la dobîndirea bunului, dobîndirea bunului fiind considerată ca rezultat al unui acord de activitate comună în scopul dobîndirii de bunuri, adică al contractului de societate civilă. Menţionează de asemenea că nu a înregistrat căsătoria cu Mihail Todica, dar au locuit împreună formînd o familie, au contribuit la formarea unei gospodării comune, prin care au dobîndit terenul pentru construcţii şi casa de locuit, ca rezultat ambii sunt coproprietari asupra bunurilor menţionate.

Astfel, urmează să fie recunoscut dreptul de coproprietate şi stabilirea cotelor- părţi din imobilele dobîndite în timpul concubinajului a cîte ½ cotă-parte din acestea. Reclamanta Alexandra Croitor solicită recunoaşterea dreptului de coproprietate şi stabilirea cotelor-părţi din imobilele dobîndite în timpul concubinajului cu Mihail Todica şi anume cîte ½ cotă-parte din terenul pentru construcţii cu suprafaţa de 0,1431 ha cu nr. cadastral 3818114.276 şi casei de locuit individuală cu nr. cadastral 3818114.276.01, situate în com. Coşniţa, r. Dubăsari, partajarea în natură a bunurilor dobîndite în timpul concubinajului a cîte ½ cotă-parte din terenul pentru construcţii cu suprafaţa de 0,1431 ha cu nr. cadastral 3818114.276 şi casei de locuit individuală cu nr. cadastral 3818114.276.01, situate în com.

Coşniţa, r. Dubăsari. De asemenea, a solicitat rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile, prin care să fie înregistrat dreptul de coproprietate asupra ½ cotă-parte din bunurile imobile şi anume terenul pentru construcţii cu suprafaţa de 0,1431 ha cu nr. cadastral 3818114.276 şi casa de locuit individuală cu nr. cadastral 3818114.276.01, situate în com. Coşniţa, r. Dubăsari. Pe parcursul examinării cauzei, Alexandra Croitor şi-a modificat cerinţele, solicitînd partajarea bunurilor şi anume terenul pentru construcţii cu suprafaţa de 0,1431 ha cu nr. cadastral 3818114.276 şi casa de locuit individuală cu nr. cadastral 3818114.276.01, situate în com. Coşniţa, r. Dubăsari, conform aportului fiecăruia la dobîndirea bunurilor.

Prin hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 13 noiembrie 2013, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014, a fost admis apelul declarat de către Alexandra Croitor, casată hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 13 noiembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost admisă. A fost recunoscut dreptul Alexandrei Croitor la ½ din terenul pentru construcţii cu suprafaţa de 0,1431 ha cu nr. cadastral 3818114.276 şi a casei de locuit individuală cu nr. cadastral 3818114.276.01, situate în com. Coşniţa, r. Dubăsari. La 07 aprilie 2014 Eugenia Mamulat a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

Recurenta Eugenia Mamulat, în motivarea recursului a menţionat că instanţa de apel a dat o apreciere greşită normelor de drept material, interpretînd eronat legea materială. De asemenea, a menţionat că intimata s-a aflat în relaţii de căsătorie cu Timofei Osipov de la 19 noiembrie 1955 pînă la 19 august 1966. Astfel, consideră că instanţa de apel greşit a dat apreciere circumstanţelor de fapt şi anume că concubinajul între Alexandra Croitor şi Mihail Todica a durat pe perioada anilor 2 1956-28 octombrie 2011, dată la care ultimul a decedat, deoarece ultima pe perioada de pînă la 19 august 1966 s-a aflat în relaţii de căsătorie cu Timofei Osipov. Totodată, invocă că conform încheierii Judecătoriei Dubăsari din 27 septembrie 2013, procesul civil la cererea Alexandrei Croitor cu privire la constatarea faptului care are valoare juridică şi anume a concubinajului cu Mihail Todica, a fost încetat din motivul că Alexandra Croitor a renunţat la acţiune.

Indică de asemenea că conform extrasului din cartea de imobil pe perioada anilor 1956-1958, în componenţa familiei Todica este indicată soţia Parascovia Todica. Deci, terenul pentru construcţie cît şi casa de locuit au fost administrate de părinţii săi, Mihail şi Parascovia Todica. Consideră că Alexandra Croitor nu dispune de dreptul de a solicita recunoaşterea dreptului de proprietate asupra unei părţi din imobil şi terenul de pămînt, ci doar de dreptul de a solicita plata unei compensaţii băneşti egală cu contribuţia adusă de către intimată la îmbunătăţirea imobilului în litigiu. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. În conformitate cu art. 390 al. (1) lit. e) CPC, decizia instanţei de apel trebuie să conţină motivele concluziilor instanţei de apel şi referirea la legea guvernantă. S-a stabilit că, instanţa de apel a ignorat prevederile enunţate. După cum rezultă din materialele pricinei, instanţa de apel nu s-a expus asupra tuturor cerinţelor invocate de reclamanta Alexandra Croitor.

Iniţial, Alexandra Croitor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Eugeniei Mamulat cu privire la recunoaşterea dreptului de coproprietate, stabilirea cotelor-părţi din imobilele dobîndite în timpul concubinajului, partajarea în natură a bunurilor dobîndite în timpul concubinajului şi rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile. Ulterior, Alexandra Croitor a depus cerere de concretizare şi modificare a pretenţiilor, solicitînd partajarea bunurilor şi anume terenul pentru construcţii cu suprafaţa de 0,1431 ha cu nr. cadastral 3818114.276 şi casa de locuit individuală cu nr. cadastral 3818114.276.01, situate în com. Coşniţa, r. Dubăsari, conform aportului fiecăruia la dobîndirea bunurilor.

Totodată, a solicitat partajarea bunurilor imobile în natură conform variantei 1 al Actului privind variantele de partajare (f.d. 126). Prin hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 13 noiembrie 2013, acţiunea a fost respinsă. Curtea de Apel Chişinău, prin decizia din 20 februarie 2014, a admis apelul declarat de către Alexandra Croitor, a casat hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 13 noiembrie 2013 şi a emis o nouă hotărîre, prin care a recunoscut după Alexandra Croitor dreptul de proprietate la o cotă-parte în mărime de ½ din terenul pentru construcţii cu suprafaţa de 0,1431 ha cu nr. cadastral 3818114.276 şi a casei de locuit individuală cu nr. cadastral 3818114.276.01, situate în com. Coşniţa, r. Dubăsari.

3 Deci, pretenţiile Alexandrei Croitor invocate în cererea ce chemare în judecată iniţială şi anume partajarea în natură a bunurilor imobile dobîndite în timpul concubinajului şi rectificarea înscrierii din Registrul bunurilor imobile, prin care să i se înregistreze dreptul de coproprietate asupra ½ din bunurile în litigiu, au rămas fără examinare. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că circumstanţa în cauză denotă faptul examinării pripite a cauzei de către Curtea de Apel Chişinău, astfel nefiind examinat fondul cauzei. Prin urmare, decizia atacată cu recurs este una incompletă, iar nemotivarea unei hotărîri judecătoreşti încalcă dreptul părţilor la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Conform jurisprudenţei CEDO, instanţele de judecată, inclusiv instanţele de apel sînt obligate de a motiva hotărîrile sale. În special, decizia trebuie să conţină circumstanţele cauzei, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei referitor la admiterea sau respingerea acţiunii, alte chestiuni ce au fost soluţionate în cadrul judecării pricinii, legea materială şi procedurală aplicată în cadrul judecării pricinii, argumentele instanţei în caz de respingere a unor probe prezentate de participanţi ş.a. În cursul examinării litigiului urmează a se da apreciere şi altor circumstanţe ale pricinii, în partea ce ţine de fondul cauzei, în măsura în care ele sunt confirmate prin probe şi relevante pentru soluţionarea corectă a litigiului.

În acest sens Colegiul conchide că, instanţa de judecată urmează a ţine cont de prevederile art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, potrivit căruia fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale. Instanţa, va ţine cont de faptul că este responsabilă de determinarea definitivă a circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionarea justă a cauzei şi că în acest sens poate fi propus părţilor să prezinte probe suplimentare şi să dovedească faptele ce constituie obiectul probaţiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor, alin. (5) art. 118 Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 130 alin. (4) Codul de procedură civilă, ca rezultat al aprecierii probelor, instanţa judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea preferinţei unor probe faţă de altele.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că eroarea constatată nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide Se admite recursul declarat de către Eugenia Mamulat.

4 Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Alexandrei Croitor împotriva Eugeniei Mamulat cu privire la recunoaşterea dreptului de coproprietate, stabilirea cotelor-părţi din imobilele dobîndite în timpul concubinajului, partajarea în natură a bunurilor dobîndite în timpul concubinajului şi rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Dumitru Mardari 5