2ra-706/18 — partajarea averii comune în devălmăsie

dosarul nr. 2ra – 706/18 Instanța de fond: Judecătoria Botanica Judecătorul: S. Garștea-Bria, Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici, Î N C H E I E R E 02 mai 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Croitor Viorica prin intermediul reprezentantului, avocatul Ursu Andrei împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Croitor împotriva Vioricăi Croitor cu privire la partajarea averii comune în devălmășie, C O N S T A T Ă: La 16 octombrie 2014 Croitor Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Vioricăi Croitor privind partajarea averii comune în devălmășie.

În motivarea acțiunii Croitor Alexandru a indicat că din 25 iulie 1998 până la 26 decembrie 2011 s-a aflat cu Croitor Viorica în relații de căsătorie. Menționează că în timpul căsătoriei au dobândit împreună cu pârâta următoarele bunuri care urmează a fi partajate: apartamentul nr. XXXXXX, situat în mun. XXXXXX, bd. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX; și terenul amplasat în or. XXXXXX, str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX. Din considerentul că partajarea averii dobândite în timpul căsătoriei nu este posibilă pe cale amiabilă, s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune. 1 Reclamantul solicită: partajarea apartamentului nr. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, situat în mun. XXXXXX, bd. XXXXXX, și a terenului cu nr. cadastral XXXXXX, amplasat în or.

XXXXXX, str. XXXXXX în modul următor: să i se atribuie în proprietate lui și pârâtei Croitor Viorica a câte 1/2 din bunurile imobile enunțate. La 22 mai 2015 Viorica Croitor a înaintat cerere reconvențională împotriva lui Croitor Alexandru, solicitând partajarea în cote părți egale a terenului cu nr. cadastral XXXXXX, amplasat în or. XXXXXX, str. XXXXXX și declararea apartamentului nr. XXXXXX din bd. XXXXXX, mun. XXXXXX ca fiind bun proprietate personală (f.d.39). Prin încheierea Judecătoriei Botanica din 27 octombrie 2015 nu s-a dat curs cererii reconvenționale acordându-i reclamantului un termen de 10 zile pentru înlăturarea neajunsurilor (f.d.42). La 07 decembrie 2015 cererea reconvențională înaintată de Croitor Viorica a fost restituită ca nedepusă în baza încheierii judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău (f.d.46). La 04 martie 2016 Croitor Viorica prin intermediul reprezentantului, avocatul Ursu Andrei a depus repetat cerere reconvențională reiterând solicitările anterioare. (f.d.52) În cadrul ședinței de judecată din 26 mai 2016, Croitor Alexandru a depus cerere de concretizare a acțiunii indicând solicitările din cererea inițială. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 noiembrie 2016, acțiunea înaintată de Croitor Alexandru a fost admisă parțial fiind dispusă partajarea averii comune în devălmășie a soților Croitor Alexandru și Croitor Viorica după cum urmează: bunul imobil teren pentru construcții cu nr. cadastral XXXXXX, amplasat în or.

XXXXXX, str. XXXXXX, înregistrat la 02 noiembrie 2007 după Croitor Alexandru cu cota parte 1.0, în temeiul Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX din 27 iulie 2006. S-a atribuit lui Croitor Alexandru și Croitor Viorica a câte 1/2 cotă-parte ideală fiecăruia din bunul imobil, averea comună în devălmășie a soților, teren pentru construcții cu nr. cadastral XXXXXX, amplasat în or. XXXXXX, str. XXXXXX, înregistrat la 02 noiembrie 2007 după Croitor Alexandru cu cota-parte 1.0, în temeiul Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX din 27 iulie 2006. În rest, cerințele reclamantului au fost respinse ca fiind neîntemeiate. S-a încasat în mod solidar din contul lui Croitor Alexandru și Croitor Viorica în beneficiul statului taxa de stat a câte 595,59 lei de la fiecare.

Invocând ilegalitatea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 noiembrie 2016, la 05 decembrie 2016 Croitor Alexandru, prin intermediul reprezentantului, avocatul Staruș Denis, a declarat apel, solicitând admiterea 2 cererii de apel, casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 noiembrie 2016, în partea respingerii cerinței, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral în sensul declarat. Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 21 decembrie 2016 a fost corectată eroarea materială din alin. (2) și (3) din dispozitivul hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 noiembrie 2016, prin înlocuirea cuvintelor „str.

Gribov 22” cu cuvintele „str. Independenței 7”. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 s-a dispus de a nu da curs cererii de apel depusă de avocatul Staruș Denis în interesele lui Croitor Alexandru împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 noiembrie 2016 și s-a acordat termen apelantului de 10 zile din momentul recepționării încheierii, pentru a prezenta dovada achitării diferenței taxei de stat neachitate în mărime de 672,60 lei (f.d.125-126). La 12 aprilie 2017 avocatul Staruș Denis în interesele lui Croitor Alexandru a depus cerere prin care a solicitat anexarea la materialele cauzei a dovezii achitării diferenței taxei de stat (f.d.130-131). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017 s-a admis apelul declarat de Staruș Denis, în interesele apelantului Croitor Alexandru.

S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 noiembrie 2016, în partea respingerii cererii de partajarea a apartamentului nr.XXXXXX, din bd. XXXXXX, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Croitor Alexandru către Croitor Viorica privind partajarea apartamentului nr. XXXXXX din bd. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, s-a partajat bunul imobil, apartamentul nr.XXXXXX din bd. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX, prin atribuirea în proprietate lui Croitor Alexandru și Croitor Viorica a câte 1/2 cotă-parte ideală din apartamentul nr.XXXXXX din bd. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX. În rest hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 28 noiembrie 2016 s-a menținut. La adoptarea soluției, instanța de apel a reținut că, Croitor Alexandru și Croitor Viorica au fost în căsătorie în perioada 25 iulie 1998 - 26 decembrie 2011, iar în timpul căsătoriei potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, eliberat la 22 aprilie 2015 de către OCT Chișinău, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 5796 din 16 noiembrie 1999, Croitor Viorica a cumpărat, iar Șian Andrei a vândut apartamentul nr. XXXXXX, cu suprafața totală de 54,5 m2, cu nr. cadastral XXXXXX, situat în mun. XXXXXX, bd. XXXXXX. Potrivit aceluiași extras, bunul imobil enunțat a fost înregistrat la aceeași dată după Croitor Alexandru și Croitor Viorica cu cota parte 1.0 (f.d.f.d.7,56).

Din materialele cauzei se atestă că, prin decizia Consiliului local or. Strășeni nr. 36/01 din 28 iunie 2006, lui Croitor Alexandru, i-a fost atribuit un lot de teren cu suprafața 3 de 0,06 ha pentru construcție locativă, autentificat prin titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 27 iulie 2006 (f.d.23) și înregistrat în Registrul bunurilor imobile sub numărul cadastral XXXXXX (f.d.54). Conform certificatului eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni din 28 aprilie 2015, bunul imobil terenul amplasat în r-nul. XXXXXX, str. XXXXXX, cu suprafața de 0,06 ha a fost înregistrat la 02 noiembrie 2007 după Croitor Alexandru cu cota parte 1.0, în temeiul Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX din 27 iulie 2006 (f.d.54).

Colegiul judiciar relevă că instanța de fond pe parcursul examinării cauzei nu s-a expus asupra primirii cererii reconvenționale depuse de către Croitor Viorica (f.d.95-verso), însă a cercetat probele prezentate de ultima. Deci, nu a încălcat drepturile și interesele pârâtei Croitor Viorica, din motive că s-a expus asupra cererii de chemare în judecată înaintată de către Croitor Alexandru, concretizată de către reprezentantul reclamantului în procesul examinării cauzei (f.d.71) și care a cuprins cerințele și poziția pârâtei, inclusiv, probele prezentate întru susținerea poziției sale referitor la apartamentul litigios. Totodată constată și faptul că instanța de fond nu a ținut cont de prevederile legale și neîntemeiat a respins pretenția cu privire la partajarea apartamentului nr. XXXXXX, cu suprafața totală de 54,5 m.2 cu nr. cadastral XXXXXX, situat în mun.

XXXXXX, bd. XXXXXX, or, potrivit art. 20 alin. (5) Codul familiei, sânt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au fost dobândite din ziua încheierii căsătoriei până în ziua încetării acesteia. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 14 februarie 2018, Croitor Viorica prin intermediul reprezentantului, avocatul Ursu Andrei a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017 și menținerea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 noiembrie 2016 (f.d.163-164). În susținerea recursului, recurentul a invocat încălcarea de către instanța ierarhic inferioară a prevederilor art.6 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului.

Totodată a menționat că instanța de apel ilegal a reținut faptul precum că recurenta nu a prezentat dovezi privind primirea banilor drept donație și introducerea acestora în țară, bazându-se doar pe informațiile eliberate de instituția bancară, eronat a apreciat bunul imobil în litigiu ca fiind proprietate comună în devălmășie. Recurenta relatează că, în perioada în care a fost efectuată donația banilor, intimatul nu avea surse de venit și un loc de muncă, astfel procurarea bunului imobil a fost posibilă doar datorită donației și a banilor câștigați de aceasta. Mai indică că intimatul din 2002 este plecat în Portugalia unde și-a întemeiat o nouă familie, iar de bunul imobil la care pretinde în tot acest timp a avut grijă 4 recurenta, care achită serviciile comunale, impozitele și efectuează reparațiile necesare, argumente pe care instanța de apel nu le-a luat în considerare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017, în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Croitor Viorica prin intermediul reprezentantului, avocatul Ursu Andrei în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră 5 inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Croitor Viorica prin intermediul reprezentantului, avocatul Ursu Andrei este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, 6 comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Croitor Viorica prin intermediul reprezentantului, avocatul Ursu Andrei, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de Croitor Viorica prin intermediul reprezentantului, avocatul Ursu Andrei, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Nicolae Craiu Dumitru Visternicean 7