2ra-706/18 — partajarea averii comune în devălmăsie

2ra-706/18 — partajarea averii comune în devălmăsie (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra – 706/18

Instanța de fond: Judecătoria Botanica

Judecătorul: S. Garștea-Bria,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici,

Î N C H E I E R E

02 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu,

Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Croitor Viorica prin

intermediul reprezentantului, avocatul Ursu Andrei împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 05 octombrie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Croitor

împotriva Vioricăi Croitor cu privire la partajarea averii comune în devălmășie,

C O N S T A T Ă:

La 16 octombrie 2014 Croitor Alexandru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Vioricăi Croitor privind partajarea averii comune în

devălmășie.

În motivarea acțiunii Croitor Alexandru a indicat că din 25 iulie 1998 până

la 26 decembrie 2011 s-a aflat cu Croitor Viorica în relații de căsătorie.

Menționează că în timpul căsătoriei au dobândit împreună cu pârâta

următoarele bunuri care urmează a fi partajate: apartamentul nr. XXXXXX, situat

în mun. XXXXXX, bd. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX; și terenul

amplasat în or. XXXXXX, str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX. Din

considerentul că partajarea averii dobândite în timpul căsătoriei nu este posibilă

pe cale amiabilă, s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune.

1

Reclamantul solicită: partajarea apartamentului nr. XXXXXX, cu

nr. cadastral XXXXXX, situat în mun. XXXXXX, bd. XXXXXX, și a terenului

cu nr. cadastral XXXXXX, amplasat în or. XXXXXX, str. XXXXXX în modul

următor: să i se atribuie în proprietate lui și pârâtei Croitor Viorica a câte 1/2 din

bunurile imobile enunțate.

La 22 mai 2015 Viorica Croitor a înaintat cerere reconvențională împotriva

lui Croitor Alexandru, solicitând partajarea în cote părți egale a terenului cu

nr. cadastral XXXXXX, amplasat în or. XXXXXX, str. XXXXXX și declararea

apartamentului nr. XXXXXX din bd. XXXXXX, mun. XXXXXX ca fiind bun

proprietate personală (f.d.39).

Prin încheierea Judecătoriei Botanica din 27 octombrie 2015 nu s-a dat curs

cererii reconvenționale acordându-i reclamantului un termen de 10 zile pentru

înlăturarea neajunsurilor (f.d.42).

La 07 decembrie 2015 cererea reconvențională înaintată de Croitor Viorica a

fost restituită ca nedepusă în baza încheierii judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

(f.d.46).

La 04 martie 2016 Croitor Viorica prin intermediul reprezentantului,

avocatul Ursu Andrei a depus repetat cerere reconvențională reiterând solicitările

anterioare. (f.d.52)

În cadrul ședinței de judecată din 26 mai 2016, Croitor Alexandru a depus

cerere de concretizare a acțiunii indicând solicitările din cererea inițială.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 noiembrie 2016,

acțiunea înaintată de Croitor Alexandru a fost admisă parțial fiind dispusă

partajarea averii comune în devălmășie a soților Croitor Alexandru și Croitor

Viorica după cum urmează: bunul imobil teren pentru construcții cu nr. cadastral

XXXXXX, amplasat în or. XXXXXX, str. XXXXXX, înregistrat la

02 noiembrie 2007 după Croitor Alexandru cu cota parte 1.0, în temeiul Titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX din 27 iulie 2006.

S-a atribuit lui Croitor Alexandru și Croitor Viorica a câte 1/2 cotă-parte ideală

fiecăruia din bunul imobil, averea comună în devălmășie a soților, teren pentru

construcții cu nr. cadastral XXXXXX, amplasat în or. XXXXXX, str. XXXXXX,

înregistrat la 02 noiembrie 2007 după Croitor Alexandru cu cota-parte 1.0, în

temeiul Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX

din 27 iulie 2006. În rest, cerințele reclamantului au fost respinse ca fiind

neîntemeiate. S-a încasat în mod solidar din contul lui Croitor Alexandru și

Croitor Viorica în beneficiul statului taxa de stat a câte 595,59 lei de la fiecare.

Invocând ilegalitatea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din

28 noiembrie 2016, la 05 decembrie 2016 Croitor Alexandru, prin intermediul

reprezentantului, avocatul Staruș Denis, a declarat apel, solicitând admiterea

2

cererii de apel, casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

din 28 noiembrie 2016, în partea respingerii cerinței, cu emiterea în această parte

a unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral în sensul declarat.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 21 decembrie 2016

a fost corectată eroarea materială din alin. (2) și (3) din dispozitivul hotărârii

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 noiembrie 2016, prin înlocuirea

cuvintelor „str. Gribov 22” cu cuvintele „str. Independenței 7”.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 s-a dispus de a

nu da curs cererii de apel depusă de avocatul Staruș Denis în interesele lui Croitor

Alexandru împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din

28 noiembrie 2016 și s-a acordat termen apelantului de 10 zile din momentul

recepționării încheierii, pentru a prezenta dovada achitării diferenței taxei de stat

neachitate în mărime de 672,60 lei (f.d.125-126).

La 12 aprilie 2017 avocatul Staruș Denis în interesele lui Croitor Alexandru

a depus cerere prin care a solicitat anexarea la materialele cauzei a dovezii

achitării diferenței taxei de stat (f.d.130-131).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017 s-a admis apelul

declarat de Staruș Denis, în interesele apelantului Croitor Alexandru. S-a casat

parțial hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 noiembrie 2016, în

partea respingerii cererii de partajarea a apartamentului nr.XXXXXX, din bd.

XXXXXX, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care s-a admis

cererea de chemare în judecată înaintată de Croitor Alexandru către Croitor

Viorica privind partajarea apartamentului nr. XXXXXX din bd. XXXXXX, cu

nr. cadastral XXXXXX, s-a partajat bunul imobil, apartamentul nr.XXXXXX din

bd. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX, prin atribuirea în proprietate lui Croitor

Alexandru și Croitor Viorica a câte 1/2 cotă-parte ideală din apartamentul

nr.XXXXXX din bd. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX. În rest hotărârea

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 28 noiembrie 2016 s-a menținut.

La adoptarea soluției, instanța de apel a reținut că, Croitor Alexandru și

Croitor Viorica au fost în căsătorie în perioada 25 iulie 1998 - 26 decembrie 2011,

iar în timpul căsătoriei potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, eliberat

la 22 aprilie 2015 de către OCT Chișinău, prin contractul de vânzare-cumpărare

nr. 5796 din 16 noiembrie 1999, Croitor Viorica a cumpărat, iar Șian Andrei a

vândut apartamentul nr. XXXXXX, cu suprafața totală de 54,5 m2, cu nr.

cadastral XXXXXX, situat în mun. XXXXXX, bd. XXXXXX. Potrivit aceluiași

extras, bunul imobil enunțat a fost înregistrat la aceeași dată după Croitor

Alexandru și Croitor Viorica cu cota parte 1.0 (f.d.f.d.7,56). Din materialele

cauzei se atestă că, prin decizia Consiliului local or. Strășeni nr. 36/01 din

28 iunie 2006, lui Croitor Alexandru, i-a fost atribuit un lot de teren cu suprafața

3

de 0,06 ha pentru construcție locativă, autentificat prin titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren din 27 iulie 2006 (f.d.23) și înregistrat în

Registrul bunurilor imobile sub numărul cadastral XXXXXX (f.d.54). Conform

certificatului eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni din 28 aprilie 2015,

bunul imobil terenul amplasat în r-nul. XXXXXX, str. XXXXXX, cu suprafața

de 0,06 ha a fost înregistrat la 02 noiembrie 2007 după Croitor Alexandru cu cota

parte 1.0, în temeiul Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.

XXXXXX din 27 iulie 2006 (f.d.54).

Colegiul judiciar relevă că instanța de fond pe parcursul examinării cauzei

nu s-a expus asupra primirii cererii reconvenționale depuse de către Croitor

Viorica (f.d.95-verso), însă a cercetat probele prezentate de ultima. Deci, nu a

încălcat drepturile și interesele pârâtei Croitor Viorica, din motive că s-a expus

asupra cererii de chemare în judecată înaintată de către Croitor Alexandru,

concretizată de către reprezentantul reclamantului în procesul examinării cauzei

(f.d.71) și care a cuprins cerințele și poziția pârâtei, inclusiv, probele prezentate

întru susținerea poziției sale referitor la apartamentul litigios. Totodată constată și

faptul că instanța de fond nu a ținut cont de prevederile legale și neîntemeiat a

respins pretenția cu privire la partajarea apartamentului nr. XXXXXX, cu

suprafața totală de 54,5 m.2 cu nr. cadastral XXXXXX, situat în mun. XXXXXX,

bd. XXXXXX, or, potrivit art. 20 alin. (5) Codul familiei, sânt proprietate în

devălmășie a soților bunurile care au fost dobândite din ziua încheierii căsătoriei

până în ziua încetării acesteia.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 14 februarie 2018, Croitor

Viorica prin intermediul reprezentantului, avocatul Ursu Andrei a contestat-o cu

recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău

din 05 octombrie 2017 și menținerea hotărârii Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 28 noiembrie 2016 (f.d.163-164).

În susținerea recursului, recurentul a invocat încălcarea de către instanța

ierarhic inferioară a prevederilor art.6 din Convenția Europeană pentru apărarea

Drepturilor Omului. Totodată a menționat că instanța de apel ilegal a reținut

faptul precum că recurenta nu a prezentat dovezi privind primirea banilor drept

donație și introducerea acestora în țară, bazându-se doar pe informațiile eliberate

de instituția bancară, eronat a apreciat bunul imobil în litigiu ca fiind proprietate

comună în devălmășie.

Recurenta relatează că, în perioada în care a fost efectuată donația banilor,

intimatul nu avea surse de venit și un loc de muncă, astfel procurarea bunului

imobil a fost posibilă doar datorită donației și a banilor câștigați de aceasta.

Mai indică că intimatul din 2002 este plecat în Portugalia unde și-a întemeiat

o nouă familie, iar de bunul imobil la care pretinde în tot acest timp a avut grijă

4

recurenta, care achită serviciile comunale, impozitele și efectuează reparațiile

necesare, argumente pe care instanța de apel nu le-a luat în considerare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

05 octombrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Croitor Viorica prin intermediul

reprezentantului, avocatul Ursu Andrei în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod

eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina

a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

5

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta

etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul

ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma

drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc

scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Croitor Viorica prin

intermediul reprezentantului, avocatul Ursu Andrei este declarativ și nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile

invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel,

respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

6

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Croitor Viorica prin intermediul

reprezentantului, avocatul Ursu Andrei, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de Croitor Viorica prin intermediul reprezentantului,

avocatul Ursu Andrei, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

7