3ra-703/14 — Contestarea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Hâncești Dosarul nr. 3ra-703/14 Judecător: A. Bostan Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecător: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 12 iunie 2014 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecători Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Miron Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Miron Victor către Serviciul Vamal al Republicii Moldova şi Biroul Vamal Leușeni privind anularea actului din 29.12.2011 şi obligarea efectuării recalculărilor taxei tarifare pentru importul automobilului de model Opel Zafira, anul producerii 2007, conform poziției tarifare 8704 cu restituirea supraplăților achitate în bugetul de stat, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2014, prin care a fost menținută hotărârea Judecătoriei Hâncești din 09 octombrie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 21 martie 2012, reclamantul Miron Victor s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune împotriva Serviciului Vamal privind anularea actului de vămuire a automobilului emis la 29.12.2011, şi obligarea efectuării recalculărilor taxei tarifare pentru importul automobilului de model Opel Zafira, anul producerii 2007, conform poziției tarifare 8704, cu restituirea supraplăților achitate în bugetul de stat.

Ulterior, prin încheierea Curții de Apel Chişinău din 30 octombrie 2012 s-a admis demersul reclamantului Miron Victor şi s-a introdus în proces în calitate de copârât, Biroului Vamal Leușeni. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 17.10.2011, a procurat din Olanda un automobil de model „Opel Zafira”, anul producerii 2007, cu volumul motorului de 1910 cm3, VIN:WOLOAHM7572159741 m, la prețul de 5550 euro, cu scopul de a-l importa în Republica Moldova.

Conform declarației din țara de export, automobilul respectiv este destinat transportării încărcăturilor, fiindu-i atribuită poziția tarifară 8704219900. Consideră reclamantul că la 26.10.2011, de către colaboratorii Biroului Vamal Leușeni, în procesul perfectării actelor de import a automobilului, au efectuat schimbări neîntemeiate la poziția tarifară a unității de transport, atribuindu-i automobilului menționat poziția tarifară 8703, ceea ce corespunde categoriei transportului destinat pentru transportarea persoanelor, fiind calculată plățile de transport în sumă de 34 066 lei. Astfel, prin ordinul de încasare nr. 756565 din 29.12.2011, a fost încasată din contul reclamantului în beneficiul bugetului de stat suma de 34 170 lei.

Consideră că actele emise contravin Hotărârii Guvernului nr. 1525 din 29.12.2007 cu privire la aprobarea nomenclatorului mărfurilor din R. Moldova, precum şi ordinului directorului general al Serviciului Vamal nr. 286-O din 19.09.2011. A mai invocat reclamantul că nefiind de acord cu actul emis de Biroul Vamal Leușeni din 29.12.2011, a înaintat o cerere prealabilă Serviciului Vamal, solicitând anularea actelor emise, care însă a fost respinsă. A solicitat reclamantul Miron Victor, anularea actului emis de Biroul Vamal Leușeni la 29.12.2011 şi obligarea efectuării recalculărilor taxei tarifare pentru importul automobilului de model Opel Zafira, anul producerii 2007, conform poziției tarifare 8704, cu restituirea sumelor achitate în plus de reclamant în bugetul de stat.

Prin hotărârea Judecătoriei Hâncești din 09 octombrie 2013, cererea de chemare în judecată depusă de Miron Victor către Serviciul Vamal şi Biroul Vamal Leușeni cu privire la anularea actelor administrative şi obligarea efectuării recalculării obligațiunilor fiscale ce țin de importul automobilului de model „Opel Zafira”, anul producerii 2007, a fost respinsă integral ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chişinău din 18 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de Miron Victor, cu menținere hotărârii Judecătoriei Hâncești din 09 octombrie 2013. La 22 aprilie 2014, Miron Victor a declarat recurs la decizia instanței de apel respectivă, solicitând casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chişinău din 18 februarie 2014 și a hotărârii Judecătoriei Hîncești din 09 octombrie 2013, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii, anularea declarației vamale și adeverinței vamale din 29.12.2011 a Biroului Vamal Leușeni, cu încasarea din contul acestuia în beneficiul recurentului a sumei de 16783,19 lei care pretinde că a fost încasată nelegitim și a sumei de 365 lei, achitați pentru efectuarea expertizei tehnico-științifică.

În motivarea recursului, a indicat că atât instanța de apel cât și instanța de fond, a interpretat în mod eronat legea și normele de drept material, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată și în cadrul examinării cauzei în instanțele inferioare. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 17.03.2014 (f.d. 159), recursul se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Miron Victor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel şi instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Miron Victor ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către Miron Victor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă