2rh-178/14 — Evacuare de pe teren şi obligarea demolării construcţiei

prima instanţă: G. Moscalciuc 2rh-178/14 instanţa de apel: M. Guzun, A. Nogai, N. Craiu instanţa de recurs: Iu. Sîrcu, V. Clevadî, I. Corolevschi, I. Vîlcov, T. Chişca-Doneva ÎNCHEIERE 11 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului,judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iulina Oprea Ion Druţă Vladimir Timofti Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Potlog Eduard, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Maxim Adrian şi Maxim Angela împotriva lui Potlog Eduard, intervenienţi accesorii Primăria or. Durleşti şi Consiliul or.

Durleşti, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru cu privire la evacuare de pe teren şi obligarea demolării construcţiei neautorizate şi la cererea reconvenţională a lui Potlog Eduard împotriva lui Maxim Adrian şi Maxim Angela cu privire la obligarea demolării construcţiei ilegale şi neautorizate, casa de locuit amplasată pe terenul din mun. Chişinău, or. Durleşti, str-la Vovinţeni 17 şi gardul capital ridicat neautorizat cu evacuarea tuturor materialelor rezultate din aceste construcţii şi încasarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013, prin care a fost respins recursul declarat de către Potlog Eduard şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 10 mai 2012, prin care acţiunea iniţială a fost admisă, iar acţiunea reconvenţională respinsă ca neîntemeiată, constată: La 19 august 2008, Maxim Adrian şi Maxim Angela au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Potlog Eduard cu privire la evacuare de pe teren şi obligarea demolării construcţiei neautorizate. În motivarea acţiunii a indicat că în temeiul contractului de vînzare-cumpărare din 08 aprilie 2008 au devenit proprietari al terenului destinat pentru construcţii cu 1 suprafaţa de 0,06 ha, situat în mun. Chişinău, str-la III Vovinţeni nr.19 cu nr. cadastral 0121120449, fiind înregistrat dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile.

Susţin că pentru executarea lucrărilor de construcţie a casei de locuit, cît şi pentru construcţia gardului la data de 29 mai 2008 şi 17 iunie 2008 au obţinut certificatul de urbanism şi respectiv autorizaţia de construcţie, însă nu pot efectua lucrări de construcţie din motivul că pe terenul destinat construcţiei se află construcţia edificată neautorizat de Potlog Eduard, faptul ilegalităţii construcţiei este confirmat şi prin scrisoarea nr. 01-07/2857 eliberat de ÎS „Cadastru”. Afirmă că, construcţia pîrîtului, se află pe terenul lor, care împiedică executarea lucrărilor de construcţie a gardului. Menţionează că, deşi, au dus tratative cu pîrîtul referitor la demolarea acestei construcţii, însă pînă la moment nu au ajuns la un numitor comun.

Solicită evacuarea lui Potlog Eduard împreună cu bunurile sale de pe terenul ce-i aparţine cu drept de proprietate şi obligarea lui Potlog Eduard să demoleze construcţia neautorizată situată pe terenul său, cît şi încasarea cheltuielilor de judecată. În cadrul dezbaterilor judiciare, Potlog Eduard a înaintat acţiune reconvenţională împotriva lui Maxim Adrian şi Maxim Angela u privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra lotului de teren, obligarea pîrîţilor să demoleze construcţia ilegală şi neautorizată a casei de locuit de pe terenul din mun. Chişinău, or. Durleşti, str-la III Vovinţeni 17 şi să evacueze toate materialele rezultate din construcţie, încasarea de la pîrîţi a prejudiciului material şi moral, cît şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reconvenţionale, Potlog Eduard, a invocat că este proprietar al imobilului amplasat în mun. Chişinău, str-la 3 Vovinţeni, 17 şi a terenului de pămînt de pe lîngă casă cu suprafaţa de 0,12 ha şi 0,03 ha din extravilanul or. Durleşti, care i-au fost repartizate de Primăria Durleşti încă în anul 1991 pentru construcţia casei de locuit, anexelor gospodăreşti şi grădini, în limita normelor prevăzute de legislaţia naţională la acel moment pentru localităţile rurale. Susţine că la data de 05 iulie 2008, pîrîţii au demolat ilegal o parte din gardul ce înconjura lotul de pămînt de 0,12 ha de pe lîngă casă, a defrişat copacii şi plantaţiile din grădina sa şi au început construcţia ilegală a casei de locuit.

Menţionează că, prin acţiunile sale ilegale şi abuzive, Maxim Adrian i-a încălcat grosolan dreptul său şi a familiei sale la proprietate, garantate prin Articolul 1 din Protocolul Adiţional 1 la Convenţia europeană pentru Apărarea Drepturilor omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art. 46 din Constituţia Republicii Moldova, art. 315 şi 316 din Codul civil. Indică că, în rezultatul acestor acţiuni i-au fost cauzate atît prejudiciul material, cît şi prejudiciul moral. Solicită recunoaşterea dreptului de proprietate asupra lotului de pămînt de 0,12 ha, amplasat în intravilanul mun. Chişinău, or. Durleşti, str-la III Vovinţeni 17 şi 0,03 ha din extravilanul localităţii, obligarea pîrîţilor să demoleze construcţia ilegală şi neautorizată a casei de locuit de pe terenul din mun.

Chişinău, or. Durleşti, str-la III Vovinţeni 17 şi să evacueze toate materialele rezultate din construcţie, încasarea din contul pîrîţilor în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 10000 lei, prejudiciul moral în mărime de 10000 lei şi a taxei de stat în mărime de 100 lei. 2 Prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 11 noiembrie 2008, acţiunea reconvenţională a fost restituită lui Potlog Eduard ca fiind semnată de o persoană neîmputernicită şi explicat lui Potlog Eduard şi reprezentantului său Igor Tofan că cererea urmează a fi semnată de către persoane cu împuternicirile corespunzătoare, prevăzute expres de lege. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 19 ianuarie 2009, s-a dispus suspendarea procedurii pe dosar, pînă la examinarea în esenţă a cererii lui Potlog Eduard cu privire la obligarea Primăriei or.

Durleşti la efectuarea unor acte, care se află în procedura Judecătoriei Buiucani. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 aprilie 2009, a fost admis recursul declarat de Maxim Angela şu Maxim Adrian, casată încheierea primei instanţe şi remisă pricina la rejudecare în prima instanţă. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 24 iunie 2009, a fost respinsă cererea lui Potlog Eduard cu privire la suspendarea procesului. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 septembrie 2009, a fost restituit recursul lui Potlog Eduard, pe motiv că încheierea atacată nu se supune recursului, fiind remisă lui Potlog Eduard cererea de recurs cu toate documentele anexate.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani din 06 decembrie 2009, a fost admisă acţiunea iniţială şi obligat Potlog Eduard din surse proprii să demoleze construcţiile neautorizate edificate de dînsul pe lotul de pămînt care aparţine reclamanţilor Maxim Adrian şi Maxim Angela, cu evacuarea tuturor bunurilor care aparţin lui Potlog Eduard de pe lotul de pămînt care este proprietatea reclamanţilor şi încasat din contul lui Potlog Eduard în beneficiul lui Adrian Maxim şi Maxim Angela 150 lei – taxa de stat achitată de ultimii la depunerea acţiunii în judecată. Totodată a fost respinsă cererea reconvenţională ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii Supreme de justiţie din 28 aprilie 2010, a fost respins recursul declarat de Potlog Eduard şi menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 septembrie 2009, prin care recursul declarat de Potlog Eduard a fost restituit.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 septembrie 2010, a fost admis apelul declarat de Eduard Potlog, casată hotărîrea primei instanţe şi restituită pricina la rejudecare în prima instanţă. În cadrul rejudecării cauzei Potlog Eduard a depus o cerere prin care a solicitat suspendarea a procesului. Prin încheierea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 03 noiembrie 2010, a fot respinsă cererea lui Potlog Eduard cu privire la suspendarea examinării cauzei ca fiind neîntemeiată. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2011, a fost admisă cererea lui Potlog Eduard de retragere a recursului, fiind dispusă încetarea procedurii pe marginea cererii de recurs declarată de Potlog Eduard împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 03 noiembrie 2010. În cadrul dezbaterilor judiciare, Maxim Adrian şi Maxim Angela au depus cerere de concretizare a cerinţelor, solicitînd obligarea lui Potlog Eduard de a demola construcţia neautorizată ce se află pe terenul său şi evacuarea bunurilor ce se află pe terenul ce le aparţine cu drept de proprietate şi anume: încăperea nelocativă construită 3 neautorizat împreună cu canalizarea şi apeductul care sunt conduse spre ea, încasarea cheltuielilor de judecată şi a prejudiciului moral. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 07 iunie 2011, a fost refuzat în primirea cererii reconvenţionale suplimentare. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 decembrie 2011, a fost respins recursul declarat de Potlog Eduard şi menţinută încheierea primei instanţe.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 07 februarie 2012, au fost atraşi în proces în calitate de intervenienţi accesorii: Consiliul orăşenesc Durleşti, Primăria or. Durleşti şi Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru. Prin cererea de concretizare a cerinţelor din 26 aprilie 2012, Potlog Eduard, a solicitat obligarea pîrîţilor să demoleze construcţia ilegală şi neautorizată - casa de locuit, amplasată pe terenul din mun. Chişinău, or. Durleşti, stradela III Vovinţeni nr.17 şi gardul capital ridicat neautorizat de către pîrîţi cu evacuarea tuturor materialelor rezultate din aceste construcţii, precum şi încasarea în mod solidar de la pîrîţi în folosul său a sumei de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi toate cheltuielile de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 10 mai 2012, a fost admisă cererea iniţială şi obligat Eduard Potlog să înlăturare obstacolele în folosirea proprietăţii private şi din surse proprii să demoleze construcţiile neautorizate edificate de dînsul pe lotul de pămînt care aparţine lui Maxim Adrian şi Maxim Angela cu evacuarea bunurilor ce se află pe terenul care le aparţine cu drept de proprietate lui Maxim Adrian şi Maxim Angela şi anume: încăperea nelocativă construită neautorizat cu mărimea de 2x2m2 împreună cu canalizarea şi apeductul care sunt conduse spre ea, s-a încasat de la Potlog Eduard în folosul lui Maxim Adrian şi Maxim Angela cheltuielile de judecată în sumă de 150 lei şi în folosul statului taxa de stat în mărime de 50 lei.

Totodată a fost respinsă cererea reconvenţională ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012,a fost respins apelul declarat de Potlog Eduard şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Prin decizia curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013, a fost respins recursul declarat de către Potlog Eduard şi menţinută decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. La 25 martie 2014 Potlog Eduard a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărîrilor judecătoreşti cu remiterea pricinii la rejudecare. Îşi întemeiază cererea de revizuire în conformitate cu prevederile art. 449 lit. b) CPC.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că La data de 11 februarie 2014, s-a adresat la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău cu solicitarea eliberării informaţiei din cadastru în privinţa terenului cu nr. cadastral 0121120369, iar prin răspunsul nr. 0101/14/5273 don 18 februarie 2014 i s-a comunicat că dreptul de proprietate asupra terenului menţionat nu este înregistrat. Susţine că conform informaţiei din Registrul electronic a ÎS „Cadastru” bunul imobil cu nr. cadastral 0121120369 nu are nici o inscripţie, pe cînd pct. 5 din Regulamentul cu privire la modul efectuării înregistrării primare masive aprobată prin 4 Hotărîrea Guvernului nr. 1030 din 12 octombrie 1998, indică că înregistrarea primară masivă pe teritoriul Republicii Moldova urma să fie încheiată încă în anul 2010 şi în acest caz bunul imobil cu nr. cadastral 0121120369 urma să i se creeze dosar cadastral, cu planul cadastral, planul geometric, registru etc. fapt însă care la caz nu a fost efectuat.

Ţinînd cont de circumstanţele menţionate şi norma citată, consideră că răspunsul ÎS „Cadastru” nr. 01-07/2857 din 23 iulie 2008, care a stat la baza emiterii deciziei revizuirea căreia se solicită, conţine informaţie falsă în ceea ce priveşte că ÎS „Cadastru” a examinat dosarul cadastral şi registrul bunului imobil 0121120369, deoarece orga nul cadastral nu putea să verifice dosarul cadastral al imobilului menţionat din considerentul că acest dosar nu există şi nici nu a existat. Cu referire la prevederile art. 450 lit. b) CPC, consideră că se încadrează în termenul de 3 luni de depunere a cererii de revizuire, de la momentul recepţionării răspunsului OCT Chişinău nr. 1 din 18 februarie 2014, cînd i-au devenit cunoscute unele circumstanţele sau faptele esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute anterior.

La fel, consideră că răspunsul OCT Chişinău nr. 1 nr. 0101/14/5273 din 18 februarie 2014, constituie înscris probator şi anume prin faptul că au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute, ca temei de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) CPC. Insistă că răspunsul OCT Chişinău nr. 1 din 18 februarie 2014, se referă la circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii şi anume înlătură temeiul esenţial de admitere a cererii de chemare în judecată înaintată de către Maxim Adrian şi Maxim Angela. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexându-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) este de înţeles că circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că motivele invocate în cererea de revizuire nu pot fi reţinute ca circumstanţe sau fapte esenţiale a pricinii, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, deoarece revizuentul în marea parte oferă împrejurări ce ţin de 5 fondul cauzei, aducând în susţinere material probator care a constituit obiect de studiu în cadrul judecării pricinii.

Nu poate constitui temei de admitere a revizuirii nici referirea revizuentului la faptul că conform răspunsului Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău nr. 1, filiala ÎS „Cadastru” nr. 0101/14/5273 din 18 februarie 2014, dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral 0121120369 nu este înregistrat, deoarece acest act a fost eliberate în anul 2014, pe când decizia revizuirea a cărei se solicită a fost adoptată la 29 mai 2013. Mai mult că revizuentul nu a fost lipsit pe parcursul soluţionării cauzei, de drepturile sale procedurale şi de posibilitatea, chiar şi prin intermediul instanţei, de a verifica circumstanţele invocate. Or informaţia conţinută în Registrul bunurilor imobile este una publică, respectiv nu poate fi invocată necunoaşterea acesteia, aspect care în plus respinge invocările formulate în acest sens.

În acest context, Colegiul remarcă că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispoziţiilor legii naţionale, cât şi celor internaţionale. Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanţele descrise ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

La acest capitol, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Distinct de cele relatate şi având în vedere că temeiurile invocate în cererea de revizuire sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

6 În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Potlog Eduard împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui a lui Maxim Adrian şi Maxim Angela împotriva lui Potlog Eduard, intervenienţi accesorii Primăria or. Durleşti şi Consiliul or. Durleşti, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru cu privire la evacuare de pe teren şi obligarea demolării construcţiei neautorizate şi la cererea reconvenţională a lui Potlog Eduard împotriva lui Maxim Adrian şi Maxim Angela cu privire la obligarea demolării construcţiei ilegale şi neautorizate, casa de locuit amplasată pe terenul din mun.

Chişinău, or. Durleşti, str-la Vovinţeni 17 şi gardul capital ridicat neautorizat cu evacuarea tuturor materialelor rezultate din aceste construcţii şi încasarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă Vladimir Timofti Tamara Chişca-Doneva 7