2rh-177/14 — Anularea ordinului de concediere, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru şi compensaţiei în locul restabilirii în serviciu

prima instanţă: N. Simciuc 2rh-177/14 instanţa de apel: N. Budăi, L. Popov, I. Secrieru instanţa de recurs: S. Novac, G. Stratulat, Iu. Sîrcu S. Moldovan, T. Chişca-Doneva ÎNCHEIERE 11 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă Vladimir Timofti Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Marian Sergiu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Marian Sergiu împotriva Holdingul „Moldsindbalneotur” Societatea cu Răspunderea Limitată, intervenient accesoriu Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Republica Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la serviciu, a compensaţiei în locul restabilirii în serviciu, a penalităţilor de întîrziere şi a prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 iulie 2011, prin care a fost respins recursul declarat de către Marian Sergiu şi admis recursul declarat de către Holdingul „Moldsindbalneotur” Societatea cu Răspunderea Limitată, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2010 şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 01 decembrie 2009, prin care acţiunea a fost admisă parţial, constată: La 16 iulie 2008, Maria Sergiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Holdingului „Moldsindbalneotur” cu privire la anularea ordinelor de sancţionare, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul Marian Sergiu a indicat că începînd cu 20 mai 2002 pînă la 07 septembrie 2007, s-a aflat în relaţii de muncă cu Holdingul „Moldsindbalneotur” SRL, fiind angajat în funcţia de jurisconsult al direcţiei organizatorico-juridică. La data de 7 septembrie 2007, prin ordinul nr. 56-c din 07 septembrie 2007, a fost concediat din funcţia deţinută, în legătură cu reducerea statelor de personal, conform art. 86 alin. (1) lit. c) al Codului Muncii al Republicii Moldova.

Consideră reclamantul, că a fost eliberat din funcţia deţinută contrar prevederilor legislaţiei în vigoare. Menţionînd că conducerea Holdingului a încălcat grav prevederile art. 183 alin. (2) lit. a) şi c) al Codului Muncii şi anume dreptul său preferenţial la menţinerea la lucru în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal şi preavizarea cu 2 luni înainte de concediere. Considerînd că dînsul urma să fie lăsat în funcţia de jurisconsult şi nu Melnic Tatiana, care are un stagiu de muncă în cadrul Holdingului „Moldsindbalneotur” SRL mult mai mic decît al său. Majoritatea dosarelor în care Holdingul „Moldsindbalneotur” SRL era parte pe dosar, cît şi a întreprinderilor afiliate, au fost examinate de către instanţele de judecată cu participarea sa în calitate de reprezentant.

De asemenea, are la întreţinere un fiu, care este student în bază de contract. Mai indică reclamantul, că concedierea sa este ilegală şi reieşind din faptul că a fost concediat înainte de expirarea termenului de preavizare de două luni de zile, iar odată cu preavizarea în legătură cu reducerea statelor de personal, administraţia nu i-a propus un alt loc de muncă. Reclamantul relatează că în legătură cu absenţa forţată de la lucru a suportat un prejudiciu material, constituit din despăgubiri pentru absenţă forţată de la muncă în sumă de 42158, considerînd totodată că pîrtul urmează să-i achite şi o penalitate de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere a achitării salariului în mărime de 12647 lei.

La fel, susţine că prin concediere sa i-au fost cauzate suferinţe psihice. Fiind invalid de gradul III, ca rezultat al concedierii, i s-a înrăutăţit grav starea sănătăţii, motiv pentru care solicită şi recuperarea prejudiciul moral cauzat în mărime de 420000 lei. Ulterior, reclamantul, şi-a depus cerere suplimentară de modificarea a cerinţelor acţiunii iniţiale, prin care solicită a considera ilegală eliberarea sa din serviciu şi conform art.90 alin. (4) Codul Muncii, în locul restabilirii la locul de muncă încasarea unei compensaţii suplimentare în mărime de 3 salarii medii lunare, ce constituie suma de 18147 lei. În acelaşi context solicită încasarea dobînzii de întîrziere în mărime de 7121,57 lei şi compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului în mărime de 6876,83 lei.

În cadrul examinării pricinii reclamantul şi-a modificat cerinţele prin majorarea cuantumului cestora, solicitând în final anularea pct. 1 al ordinului nr. 21 din 18 aprilie 2007 cu privire la structura şi schema de încadrare, compensaţia suplimentară de 10 salarii medii lunare în locul restabilirii la locul de muncă, conform art. 90 alin. (4) Codul muncii în sumă de 40490 lei, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru pentru perioada 08 septembrie 2007 - 01 octombrie 2009 în sumă de 105058 lei; penalitatea de întârziere conform art. 330 Codul Muncii în mărime de 73440 lei; inflaţia leului moldovenesc în sumă de 13 950 lei şi prejudiciul moral mărime de 920 000 lei, în total 1 152 298 lei.

În cadrul dezbaterilor judiciare Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Republica Moldova, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu, fapt confirmat în procesul-verbal al şedinţei de judecată din 10 octombrie 2009. Prin hotărârea judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 01 decembrie 2009 acţiunea a fost admisă parţial. A fost modificat ordinul de concediere nr.56-c din 07 septembrie 2007 a lui Marian Sergiu din funcţia de jurisconsult al Holdingului „Moldsinbalneotur” SRL, cu indicarea datei concedierii de la 03 octombrie 2007. A fost încasat de la Holdingul „Moldsindbalneotur”SRL în beneficiul lui Sergiu Marian salariul pentru perioada 07 septembrie 2007 – 03 octombrie 2007 în mărime de 4358 lei.

În rest cerinţele acţiunii au fost respinse. Totodată, a fost încasat de la Holdingul „Moldsindbalneotur” SRL în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 270 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2010, apelul declarat de către Marian Sergiu a fost admis, a fost casată hotărârea primei instanţei şi emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost admisă parţial. A fost anulat ca ilegal ordinul nr. 56-c din 07 septembrie 2007 privind concedierea lui Sergiu Marian şi a fost încasat de la Holdingul „Moldsindbalneotur” SRL în beneficiul lui Sergiu Marian salariul pentru perioada lipsei forţate de la serviciu 07 septembrie 2007 – 16 septembrie 2010 reieşind din salariul mediu lunar 4200 lei, ce constituie suma de 153109 lei, compensaţia de trei salarii medii în locul restabilirii la muncă, ce constituie 12600 lei şi prejudiciul moral în sumă de două salarii medii, ce constituie 8400 lei.

În rest cerinţele acţiunii au fost respinse ca neîntemeiate. Totodată fiind întoarsă executarea hotărîrii primei instanţe cu privire la încasarea de la Holdingul „Moldsindbalneotur” SRL în beneficiul lui Sergiu Marian a sumei de 4358 lei, cu obligarea lui Marian Sergiu de a restitui suma primită în baza hotărîrii judecătoreşti casate Holdingului „Moldsindbalneotur” SRL. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 09 februarie 2011 a fost admis recursul declarat de către Holdingul „Moldsindbalneotur” SRL, casată decizia instanţe de apel şi menţinută hotărîrea primei instanţe prin care acţiunea a fost admisă parţial.

Totodată, fiind întoarsă executarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2010 privind încasarea de la Holdingul „Moldsindbalneotur” SRL în beneficiul lui Marian Sergiu a sumei de 153109 lei cu titlu de salariul pentru perioada lipsei forţate de la serviciu 07 septembrie 2007 – 16 septembrie 2010, a sumei de 12600 lei cu titlu de compensaţie a trei salarii medii în locul restabilirii la muncă şi a sumei de 8400 lei cu titlu de prejudiciul moral, cu obligarea lui Marian Sergiu de a restitui sumele primite în baza decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2010, Holdingului „Moldsindbalneotur” SRL. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 13 iulie 2011, cererea de revizuire depusă de către Sergiu Marian a fost respinsă ca inadmisibilă.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 16 noiembrie 2011 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Sergiu Marian împotriva deciziei instanţei de recurs. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 31 octombrie 2012 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Sergiu Marian împotriva deciziei instanţei de recurs. La 19 martie 2014, Marian Sergiu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 09 februarie 2011, solicitând admiterea cererii, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare. În motivarea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 alin. b) CPC şi anume că, i-au devenit cunoscute unele circumstanţele sau fapte esenţiale ale pricinii, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior.

Susţine că la examinarea recursului din 09 februarie 2011, a solicitat amînarea examinării recursului, din motivul că este bolnav şi necesită internarea, pe cînd instanţa motivînd că este avocat i-a respins demersul de amînarea examinării recursul. Afirmă că după producerea unui accident rutier a fost internat în spital unde s-a aflat de la 19 ianuarie 2010 pînă la 13 martie 2010, confirmate cu certificate de concediu medical, iar după externarea din spital a făcut cunoştinţă cu materialele dosarului şi a observat că procura din 29 aprilie 2010, eliberată de Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova, prin care Lupaşco Anatolie a fost împuternicit de a reprezenta interesele Confederaţiei în toate instanţele judiciare, conform art. 80, 81 CPC.

Procura în sensul menţionat a fost anexată şi la recursul declarat de către Holdingul „Moldsindbalneotur” SRL din 30 septembrie 2010, care a fost semnat de Lupaşco Anatol. Insistă că instanţa de recurs la soluţionarea admisibilităţii recursului declarat de Holdingul „Moldsindbalneotur” SRL a încălcat art. 437 alin.(3) CPC, or instanţa urma prin prisma art. 438 alin.(2) şi (3) CPC să restituie recursul, ceea ce nu a fost făcut intenţionat, avînd careva interes personal patrimonial sau nepatrimonial. Mai invocă că observînd că procura pe numele lui Lupaşco Anatol nu corespunde Codului civil, la 18 ianuarie 2011, a depus o cerere de chemare în judecată cu privire la declararea nulităţii a procurii, însă litigiul în cauză s-a soldat fără cîştig.

Pe aceleaşi motive la 14 martie 2011, a depus cerere în instanţă de judecată cu privire la contestarea încheierii de intentare a procedurii de executare adoptată de executorul judecătoresc Roman Talmaci, pe data de 25 februarie 2011. Invocînd dezacordul cu acţiunile instanţelor judecătoreşti, susţine că a depus şi plîngeri către Consiliul Superior al Magistraturii. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) este de înţeles că circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că motivele invocate în cererea de revizuire nu pot fi reţinute ca circumstanţe sau fapte esenţiale a pricinii, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, deoarece revizuentul în marea parte oferă împrejurări ce ţin de fondul cauzei, aducând în susţinere material probator care a constituit obiect de studiu în cadrul judecării pricinii. Mai mult că circumstanţele invocate, inclusiv şi cele cu privire la procura eliberată pe numele lui Lupaşco Anatol şi dreptul acestuia de a semna recursul înaintat din numele Holdingului „Moldsindbalneotur” au constituit deja temei de revizuire înaintat de către Marian Sergiu în cereri de revizuire anterioare, care prin încheierile Curţii Supreme de Justiţie din 13 iulie 2011, 16 noiembrie 2011 şi din 31 octombrie 2012 au fost respinse ca inadmisibile.

Prin urmare, aceste circumstanţe sunt temeiuri repetate, fapt ce contravine dispoziţiilor art. 451 alin. (4) CPC, care direct statuează că nu se admite depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleaşi temeiuri. La fel nici copia hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 31 octombrie 2012, deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2013, încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 19 decembrie 2013, hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 14 septembrie 2012 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2013 nu pot constitui probe care s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC, deoarece acestea acte de dispoziţie nu se referă la litigiul în cauză, respectiv nu constituie un temei care ar afecta esenţial fondul cauzei examinate.

Alte argumente invocate în cererea de revizuire sunt apreciate critic de către instanţă, dat fiind faptul că acestea au fost invocate drept temei de revizuire în cererile formulate anterior, care au fost apreciate în corespunderile cu rigorile legii. În acest context, Colegiul remarcă că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispoziţiilor legii naţionale, cât şi celor internaţionale. Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanţele descrise ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Distinct de cele relatate şi având în vedere că temeiurile invocate în cererea de revizuire sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Marian Sergiu împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 09 februarie 2011 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Marian Sergiu împotriva Holdingului „Moldsindbalneotur” Societatea cu Răspunderea Limitată, intervenient accesoriu Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Republica Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la serviciu, a compensaţiei în locul restabilirii în serviciu, a penalităţilor de întîrziere şi a prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă Vladimir Timofti Tamara Chişca-Doneva