2rh-187/14 — Recunoaşterea dreptului pierdut la folosirea încăperii de locuit

prima instanţă: S.Daguţa dosarul nr. 2rh-187/14 instanţa de apel: A.Panov, T.Pelin, S.Arnaut instanţa de recurs: Sv.Filincova, G.Stratulat, Iu.Bejenaru ÎNCHEIERE 11 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru examinînd cererea de revizuire declarată de către avocatul Lozovscaia Tatiana în interesele revizuienţilor Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gavriliţa Maria, Nedoghibcenco Oleg şi Burdujan Nicolai către Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin privind recunoaşterea dreptului pierdut la folosirea încăperii de locuit şi cererea reconvenţională declarată de către Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin către Gavriliţa Maria, Nedoghibcenco Oleg şi Burdujan Nicolai cu privire la recunoaşterea dreptului la folosinţa încăperii de locuit, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 februarie 2014 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2013, prin care recursul declarat de către avocatul Lozovscaia Tatiana în interesele recurenţilor Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin a fost respins, c o n s t a t ă: La 23 noiembrie 2011, Gavriliţa Maria,

Nedoghibcenco Oleg şi Burdujan Nicolai au depus cerere de chemare în judecată către Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin solicitînd recunoaşterea dreptului pierdut la folosirea încăperii de locuit, şi anume a apartamentului nr.79, str. Igor Vieru, 16, mun.Chişinău. Pe parcursul judecării cauzei Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin au înaintat cerere reconvenţională către Gavriliţa Maria, Nedoghibcenco Oleg şi Burdujan Nicolai solicitînd recunoaşterea dreptului la folosinţa încăperii de locuit în apartamentului nr.79, str. Igor Vieru, 16, mun. Chişinău. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun.Chişinău din 27 mai 2013 acţiunea depusă de Gavriliţa Maria, Nedoghibcenco Oleg şi Burdujan Nicolai a fost admisă integral.

S-a recunoscut că Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin au pierdut dreptul la folosirea încăperii de locuit în apartamentul nr.79, str.Igor Vieru, 16, mun.Chişinău. Cererea reconveţională depusă de Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin a fost respinsă ca neîntemeiată. Invocînd ilegalitatea şi netemeinicia hotărîrii instanţei de fond Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin la 17 august 2013 au contestat-o cu apel, prin care au solicitat casarea hotărîrii Judecătoriei Ciocana, mun.Chişinău din 27 mai 2013 şi emiterea unei hotărîri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă, şi admisă cererea reconvenţională. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2013 s-a restituit cererea de apel declarată de Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin ca depusă tardiv şi s-a remis cu toate documentele anexate.

La 02 decembrie 2013 avocatul Lozovscai Tatiana în interesele recurenţilor Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2013, repunerea în termen a cererii de apel şi remiterea cauzei spre examinare în instanţa de apel. În cererea de recurs se invocă că, încheierea recurată este ilegală, deoarece cererea de apel a fost depusă în termen, iar instanţa de apel neîntemeiat a restituit-o, invocînd că apelul este depus tardiv. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 februarie 2014 s-a respins recursul declarat de avocatul Lozovscaia Tatiana în interesele recurenţilor Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin a fost respins.

S-a menţinut încheierea Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă Gavriliţa Maria, Nedoghibcenco Oleg şi Burdujan Nicolai către Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin privind recunoaşterea dreptului pierdut la folosirea încăperii de locuit şi cererea reconvenţională declarată de către Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin către Gavriliţa Maria, Nedoghibcenco Oleg şi Burdujan Nicolai cu privire la recunoaşterea dreptului la folosinţa încăperii de locuit. La 02 aprilie 2014 avocatul Lozovscaia Tatiana în interesele revizuienţilor Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin a depus cerere de revizuire, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 februarie 2014 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2013, cu reemiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că, hotărîrile judecătoreşti sunt neîntemeiate, lipsite de suport juridic, nu au fost elucidate toate circumstanţele cauzei. Mai mult ca atît, avocatul Lozovscaia Tatiana în interesele revizuienţilor Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin a invocat prevederile art.449 lit.b) şi c) CPC. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 448 alin. (1) şi (4) CPC, cererea de revizuire împotriva unei hotărîri sau încheieri rămase irevocabile prin neatacare se soluţionează de instanţa care s-a pronunţat asupra fondului.

Cererile de revizuire împotriva deciziilor curţilor de apel în privinţa căror Curtea Supremă de Justiţie s-a pronunţat printr-o decizie asupra inadmisibilităţii, se examinează de Curtea Supremă de Justiţie. Conform prevederilor art.453 alin.(1) lit.a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Revizuenţii ca temei de revizuire au invocat prevederile art. 449 lit. b) şi c) CPC.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele invocate de către revizuienţi în cererea de revizuire, nu pot constitui temei prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, deoarece cu hotărîrea motivată a primei instanţe, revizuienţii au făcut cunoştinţă la momentul depunerii cererii de apel şi prin urmare, circumstanţele date puteau şi urmau a fi invocate anterior, la momentul depunerii cererii de apel, fapt care nu a fost efectuat de către revizuientul-apelant.

Astfel, revizuienţii nu au făcut dovadă faptului că în procesul examinării anterioare a pricinii a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale pentru soluţionarea pricinii, inclusiv şi pentru obţinerea actelor prezentate ca temei de depunere a cererii de revizuire. În conformitate cu prevederile art. 449 lit. c) CPC în vigoare la momentul depunerii cererii de revizuire, revizuirea se declară în cazul în care după emiterea hotărîrii, s-au descoperit înscrisuri probatoare care au fost reţinute de un participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanţei într-o împrejurare ce nu depinde de voinţa participantului la proces.

Instanţa de recurs menţionează faptul că înscrisurile prezentate nu pot servi ca temei de revizuire, deoarece o condiţie obligatorie este ca înscrisurile invocate pentru revizuire să fie determinate, în sensul că dacă ar fi fost cunoscute de instanţă cu ocazia judecării pricinii, soluţia ar fi putut fi alta decît cea pronunţată, prin urmare nu sunt evidente unele circumstanţe sau fapte noi, care nu au fost cunoscute instanţei sau părţilor la examinarea pricinii în fond. În acest sens Colegiul nu poate stabili existenţa temeiurilor de revizuire prevăzute de lege, pentru că argumentele invocate de revizuent se referă la circumstanţe de fapt, dar instanţele de judecată au constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii.

Cât priveşte invocarea revizuienţilor că au fost descoperite înscrisuri probatorii care au fost reţinute de un participant la proces sau care n-au putut fi prezentate instanţei anterior, Colegiul menţionează că acestea nu se încadrează în prevederile art. 449 CPC, deoarece dispoziţiile procedurale la momentul depunerii cererii de revizuire nu instituie un asemenea temei de revizuire.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărîri greşite, pentru neregularităţi ce s-au săvîrşit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanţei, sau dintr-un motiv neimputabil părţilor – de obicei descoperite ulterior, iar argumentele invocate de revizuenţi nu pot fi admise ca temei de revizuire a deciziei din 19 februarie 2014. În acest sens, instanţa de recurs face referire la jurisprudenţa CEDO care statuează că competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare (cauza Popov-2 contra Moldovei din 06.12.2005, cererea nr.19960/04, § 45). Astfel, argumentele invocate de către avocatul Lozovscaia Tatiana în interesele revizuienţilor Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin în cererea de revizuire nu întrunesc nici unul din temeiurile prevăzute de normele citate.

Totodată, admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (Brumărescu versus România, Roşca versus Moldova, Eugenia şi Doina Duca versus Moldova din 03.03.2009). Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către avocatul Lozovscaia Tatiana în interesele revizuienţilor Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă Gavriliţa Maria, Nedoghibcenco Oleg şi Burdujan Nicolai către Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin privind recunoaşterea dreptului pierdut la folosirea încăperii de locuit şi cererea reconvenţională declarată de către Nedoghibcenco Svetlana şi Nedoghibcenco Valentin către Gavriliţa Maria, Nedoghibcenco Oleg şi Burdujan Nicolai cu privire la recunoaşterea dreptului la folosinţa încăperii de locuit.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Elena Covalenco Dumitru Mardari Iurie Bejenaru