2ra-1941/14 — Încasarea datoriei

Judecătoria Centru Mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-1941/14 Judecător: Victor Orîndaş Curtea de Apel Chişinău Judecători: M. Anton, T. Pelin, A. Panov Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 11 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ciobanu Constantin, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui ÎMGFL nr. 9, intervenient accesoriu SA „Termocom” împotriva lui Ciobanu Constantin privind încasarea datoriei pentru prestarea serviciilor comunale, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2014, CONSTATĂ : Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr.9, intervenient accesoriu SA” Termocom” în procedura planului s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Ciobanu Constantin privind încasarea datoriei pentru serviciile comunale în sumă de 4883,35 lei şi cheltuielilor de judecată.

Din cauza nerespectării acestei obligaţiuni, prin neachitarea facturilor de plată pentru serviciile prestate pîrîtul a acumulat, la data de 01.04.2012 o datorie în sumă de 4683,35 lei, pe perioada de 01.11.2011 pînă la 01.04.2012, fapt ce se confirmă prin informaţia despre calcularea şi achitarea serviciilor comunale respective. Reclamanta a menţionat că, potrivit „Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ..."aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr. 191 din 19.02.2002, locatarii, chiriaşii, proprietarii sunt obligaţi să achite la timp pentru serviciile locativ- comunale, inclusiv consumul de energie termică. Astfel reclamantul a solicitat instanţei judecătoreşti, a încasa de la Ciobanu Constantin în beneficiul IMGFL-9 datoria în sumă de 4683,35 lei şi cheltuielile judiciare a pricinii.

Prin hotărârea judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 27 mai 2013 acţiunea înaintată de ÎMGFL nr.9, intervenient accesoriu SA” Termocom” în procedura planului, mun. Chişinău către Ciobanu Constantin privind încasarea datoriei a fost admisă intergal şi s-a dispus încasarea de la Ciobanu Constantin în beneficiul ÎMGFL 1 nr.9 mun. Chişinău datoria în sumă de 4683,35 lei şi taxa de stat în buget în sumă de 270 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Ciobanu Constantin a declarat apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2014, a fost respins apelul declarat de către Ciobanu Constantin şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 25 februarie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. La 22 aprilie 2014, Ciobanu Constantin a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 27 mai 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ca nefondată. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială 2 sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Ciobanu Constantin asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ciobanu Constantin ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ciobanu Constantin, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui ÎMGFL nr. 9, intervenient accesoriu SA „Termocom” împotriva lui Ciobanu Constantin privind încasarea datoriei pentru prestarea serviciilor comunale, Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 3