2rac-905/14 — Încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral.

Dosarul nr. 2rac-905/14 Prima instanţă: Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Judecătorul: Veronica Negru Instanţa de Apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: Liudmila Popova Maria Guzun Svetlana Caitaz Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 11 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecător: Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Constantin Alerguş şi Vera Macinskaia, examinând recursul declarat de SC „Gara de Nord” SA, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Maistrenco Iurii şi Simancova Ala împotriva SC „Gara de Nord” SA, intervenient accesoriu SA „AIT” Ucraina, privind încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013, prin care apelul declarat de Maistrenco Iurii şi Simancova Ala, a fost admis, ACONSTATAT: La 03 decembrie 2010, reclamanţii Maistrenco Iurii şi Simancova Ala au înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva SC „Gara de Nord” SA, intervenient accesoriu SA „AIT” Ucraina, privind încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că, la 21 mai 2010 au procurat la casa nr. 5 a Gării de Nord mun. Chişinău bilete de călătorie pentru cursa nr. 201999 Chişinău- Kiev pentru 04 iunie 2010, ora 21.30. Maistrenco Iurii şi Simancova Ala au specificat că, pentru 05 iunie 2010 ora 14.40 ei aveau planificat zborul din aeroportul or. Kiev (Borispoli) pe ruta Kiev-Tivat (Muntenegru). Au invocat reclamanţii că, la 04 iunie 2010, ora 21.30, autobuzul cu ruta nr. 201999 s-a pornit de la Gara de Nord Chişinău spre oraşul Kiev, însă imediat după plecare 1 autobuzul s-a defectat. Şoferii au încercat de cîteva ori să înlăture defecţiunile tehnice, însă fără succes, iar după 01.50 ore, călătoria a fost stopată, autobuzul staţionînd în or.

Dubăsari. Maistrenco Iurii şi Simancova Ala au mai menţionat că, au comunicat şoferului de autobuz că, la 05 iunie 2010 ora 12.00 trebuie să fie în aeroportul Borispol, or. Kiev, de unde urmează să zboare în Muntenegru, ultimul comunicîndule că nu vor reuşi să fie la timp la aeroport, deoarece un alt autobuz le va fi pus la dispoziţie în cel mai bun caz dimineaţa. Reclamanţii au precizat că, în legătură cu imposibilitatea deplasării în continuare cu autobuzul şi necesitatea sosirii la timp la aeroport, au fost nevoiţi să se deplaseze spre oraşul Kiev cu transport de ocazie. Astfel, Maistrenco Iurii şi Simancova Ala au menţionat că, din staţia Dubăsari pînă la traseul Odessa-Kiev, pentru transport de ocazie au achitat cîte 10 dolari SUA pentru fiecare, iar pentru a se deplasa de la traseul Odesa-Kiev pînă în or.

Kiev, au achitat cîte 40 dolari SUA pentru fiecare. Consideră reclamanţii că, din cauza că transportatorul SC „Gara de Nord” SA nu şi- a onorat corespunzător obligaţiile de transport, li sa cauzat prejudiciu material în mărime de 257 lei pentru fiecare (costul biletului la autobuz) şi cîte 50 dolari SUA, pentru fiecare, achitaţi pentru transportul de ocazie. Totodată, reclamanţii au precizat că, fiind în situaţia de a face rost de un automobil de ocazie pe timp de noapte, neavînd siguranţa că totuşi vor reuşi şi nu vor rata posibilitatea de a pleca la odihnă în Muntenegru, unde aveau programat un eveniment important din viaţa lor, li s-a cauzat prejudiciu moral care este exprimat prin suferinţe psihice esenţiale, pe care îl evaluează la suma de 10000 lei pentru fiecare.

Solicită reclamanţii încasarea din contul SC „Gara de Nord” SA în beneficiul lor a prejudiciului material în sumă de 514 lei şi 100 dolari SUA şi repararea prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei. Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 10 decembrie 2010 cererea de chemare în judecată înaintată de Maistrenco Iurii şi Simancova Ala împotriva SC „Gara de Nord” SA, a fost restituită, în temeiul art. 170 alin. (1) lit. a) CPC, pe motiv că reclamanţii nu au respectat procedura prealabilă de soluţionare a litigiului. Invocînd ilegalitatea acestei încheieri, reclamanţii au contestat-o cu recurs încheierea de restituire a cererii de chemare în judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 februarie 2011 recursul declarat de Maistrenco Iurii şi Simancova Ala a fost admis.

Încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 10 decembrie 2010 a fost casată, pricina fiind remisă pentru examinare în fond, în aceiaşi instanţă. Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 18 octombrie 2011, în proces a fost atras în calitate de intervenient accesoriu SA „AIT” Ucraina. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27 ianuarie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Maistrenco Iurii şi Simancova Ala împotriva SC „Gara de Nord” SA, intervenient accesoriu SA „AIT” Ucraina, privind încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, a fost admisă integral. 2 SC „Gara de Nord” SA invocînd ilegalitatea acestei hotărîri, la 29 februarie 2012, a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2012, apelul declarat de SC „Gara de Nord” SA a fost admis. A fost casată hotărîrea primei instanţe, cu remiterea pricinii pentru rejudecare în prima instanţă. La 12 noiembrie 2012, reclamanţii au înaintat în instanţa de judecată cerere de concretizare a pretenţiilor. În motivarea acesteia au invocat că, încheierea contractului de transport al pasagerilor cu SC „Gara de Nord” SA, se confirmă prin biletele procurate, în care este indicat un singur agent transportator – SC „Gara de Nord” SA, iar în argumentarea cuantumului prejudiciului moral, reclamanţii au menţionat suplimentar că, în Muntenegru urma să aibă loc un eveniment important din viaţa lor, însă a fost umbrit de neîndeplinirea de către pîrît a obligaţiilor de transport a pasagerilor.

Totodată, reclamanţii au solicitat compensarea cheltuielilor de judecată din contul pîrîtului. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 10 aprilie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Maistrenco Iurii şi Simancova Ala împotriva SC „Gara de Nord” SA, intervenient accesoriu SA „AIT” Ucraina privind încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013, apelul declarat de Maistrenco Iurii şi Simancova Ala, a fost admis. A fost casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 10 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Maistrenco Iurii şi Simancova Ala împotriva SC „Gara de Nord” SA, intervenient accesoriu SA „AIT” Ucraina privind încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, emiţîndu-se o nouă hotărîre, prin care a fost admisă parţial acţiunea înaintată de Maistrenco Iurii şi Simancova Ala după cum urmează: S-a dispus încasarea din contul SC „Gara de Nord” SA, mun. Chişinău în beneficiul lui Maistrenco Iurii şi Simancova Ala a cîte 257 lei şi 50 dolari SUA (sau echivalentul în lei moldoveneşti la data executării hotărîrii) pentru fiecare, cu titlu de compensare a prejudiciului material şi a cîte 5000 lei pentru fiecare, cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acţiunea înaintată de Maistrenco Iurii şi Simancova Ala, a fost respinsă ca neîntemeiată. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 03 ianuarie 2014, SC „Gara de Nord” SA, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a indicat că, decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, deoarece, Curtea de Apel Chişinău nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi au fost aplicate eronat normele de drept material. Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 CPC, care statuiază expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. 3 Copia motivată a deciziei instanţei de apel, a fost expediată în adresa părţilor la 16 decembrie 2013, iar recursul a fost declarat la 03 ianuarie 2014, însă la materialele pricini lipsesc careva probe care ar confirma data recepţionării de către recurent a copiei deciziei recurate. Astfel, prin prisma art. 434 CPC, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul declarat de SC „Gara de Nord” SA neîntemeiat şi care urmează a fi respins. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, reclamanţii – intimaţi Maistrenco Iurii şi Simancova Ala au procurat la 21 mai 2010, la casele SC „Gara de Nord” SA, mun. Chişinău, 2 bilete pentru 04 iunie 2010, ora 21.30, ruta Chişinău - Kiev. Pentru 05 iunie 2010, ora 14.40, reclamanţii aveau bilete pentru cursa internaţională Kiev (Borispoli) – Tivat (Muntenegru). S-a mai constatat că, după plecarea din gară, autocarul s-a defectat. Încercările conducătorilor auto de a înlătura defecţiunile nu au avut succes.

Ulterior, autobuzul a staţionat în gara din or. Dubăsari. Pentru a reuşi la Kiev (Borispoli) – Tivat (Muntenegru), reclamanţii au fost nevoiţi să se deplaseze pînă la Kiev cu transport de ocazie. În acest sens cheltuind 257 lei pentru fiecare ( costul unui bilet la autobuz) şi 50 dolari pentru transportul de ocazie pentru fiecare din reclamanţi. În afară de aceasta, reclamanţii au suportat daune morale – suferinţe psihice, ce s- au exprimat prin starea de stres, frustrare, nesiguranţă, teama că vor rata zborul spre Muntenegru, unde aveau programat un eveniment important din viaţa lor.

Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie analizînd situaţia de fapt din prezenta speţă, în raport cu probele anexate la dosar, consideră oportun de a reitera prevederile art. 980 alin. (1) Cod Civil, care statuează expres că, prin contractul de transport, o parte (cărăuş, transportator) se obligă faţă de cealaltă parte (pasager sau client) să o transporte împreună cu bagajele ei sau, respectiv, să transporte încărcătura la locul de destinaţie, iar cealaltă parte se obligă să plătească remuneraţia convenită. Contractul de transport de persoane se confirmă (se documentează) printr-un bilet (titlu de călătorie) ( art. 986 alin. (l) Cod Civil).

Întinderea obligaţiei de transportare este prevăzută la art. 987 Cod Civil, potrivit căruia transportul de persoane include operaţiunile de îmbarcare, transport şi debarcare. Cărăuşul este ţinut să transporte pasagerul la destinaţie în siguranţă. Totodată, instanţa de recurs reiterează şi prevederile art. 988 Cod Civil, potrivit cărora, cărăuşul este ţinut să repare prejudiciul cauzat pasagerului, cu excepţia cazului cînd acest prejudiciu este rezultatul unei forţe majore, al stării de sănătate a pasagerului sau al faptei acestuia. Cărăuşul este ţinut să repare prejudiciul şi în cazul în care acesta se datorează stării sale de sănătate, a prepuşilor săi sau a stării ori funcţionării vehiculului.

4 În conformitate cu prevederile art. 602 Cod Civil, în cazul în care nu execută obligaţia, debitorul este ţinut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel dacă nu dovedeşte că neexecutarea obligaţiei nu-i este imputabilă. Neexecutarea include orice încălcare a obligaţiilor, inclusiv executarea necorespunzătoare sau tardivă. În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, conform reglementărilor art. 1422 CC, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial. Mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în condiţiile art. 1423 Cod Civil, în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Colegiul instanţei de recurs consideră necesar de a reitera şi prevederile art. 20 al Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003, privind protecţia consumatorilor, care statuează expres că, consumatorul este în drept să pretindă repararea prejudiciului cauzat de produsele, serviciile necorespunzătoare indiferent de faptul dacă s-a aflat sau nu în relaţii contractuale cu vânzătorul, prestatorul. Prejudiciul moral cauzat consumatorului de către producător, vânzător, prestator prin încălcarea drepturilor lui prevăzute de prezenta lege, precum şi de alte acte normative, se repară în mărimea stabilită de instanţa judecătorească, indiferent de repararea prejudiciului material cauzat consumatorului.

Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, concluzia instanţei de apel, despre necesitatea admiterii parţiale a acţiunii înaintate de Maistrenco Iurii şi Simancova Ala împotriva SC „Gara de Nord” SA, intervenient accesoriu SA „AIT” Ucraina privind încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, este justă, ea avînd la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, în conformitate cu prevederile art.130 CPC. Actul de dispoziţie a instanţei de apel a fost adoptat cu respectarea normelor de procedură şi cu aplicarea corectă a normelor de drept material. Instanţa de recurs menţionează că, Curtea de Apel Chişinău corect a concluzionat că, Maistrenco Iurii şi Simancova Ala, sînt îndreptăţiţi să pretindă repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin neexecutarea obligaţiilor de transport din contul agentului transportator SC „Gara de Nord” SRL, mun.

Chişinău, iar ultimul este ţinut să-i despăgubească. Astfel, instanţa de apel just a constatat că, contractul de transport de persoane, a fost încheiat între reclamanţii Maistrenco Iurii şi Simancova Ala (în calitate de pasageri) şi SC „Gara de Nord” SA (în calitate de cărăuş), fapt ce se confirmă prin biletele vîndute de SC „Gara de Nord” SA la 21 mai 2010, anexate în copie la dosar. 5 De menţionat că, la acea dată SC „Gara de Nord” SA avea încheiat contractul nr. 82 din 01 ianuarie 2010 cu SA „AIT” Ucraina privind transportarea pasagerilor cu transportul auto de călători, valabil pînă la 31 decembrie 2010. Prin contract părţile s-au obligat să efectueze transportarea pasagerilor şi a bagajelor conform graficului şi la tarifele stabilite în contract.

Instanţa de apel corect a dispus admiterea parţială a acţiunii înaintate de Maistrenco Iurii şi Simancova Ala. În concluzie, Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, este legală decizia Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013, din care motive urmează a fi menţinută. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, decizia instanţei de apel este legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de SC „Gara de Nord” SA şi a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se respinge recursul declarat de SC „Gara de Nord” SA.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Maistrenco Iurii şi Simancova Ala împotriva SC „Gara de Nord” SA, intervenient accesoriu SA „AIT” Ucraina privind încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Constantin Alerguş Vera Macinskaia 6