2ra-1760/14 — Declararea nulităţii testamentului, recunoaşterea în caliatte de moştenitor legal

dosarul nr. 2ra - 1760/14 prima instanţă S. Dimitriu instanţa de apel A. Panov, T. Pelin, S. Arnaut DECIZIE 11 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Elena Covalenco Dumitru Mardari examinând recursul declarat de către avocatul Pavel Zamfir în interesele Bronei Nisenzon, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Bronei Nisenzon împotriva Mariei Dimitriu, Lidia Magurean, intervenient accesoriu notarul privat Veronica Popovici şi Inspectoratul Fiscal de Stat Botanica cu privire la declararea nulităţii testamentului, recunoaşterea în calitate de moştenitor legal, constatarea dreptului de proprietate asupra întregului patrimoniu succesoral şi cererea lui Nicolae Dimitriu împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat, Oficiul Fiscal Botanica cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi constatarea faptului acceptării succesiunii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 ianuarie 2014, prin care a fost admis din alte motive apelul declarat de către Bronea Nisenzon, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 07 august 2013 şi emisă o nouă hotătîre, prin care a fost respinsă ca tardivă cererea de chemare în judecată a Bronei Nisenzon ca depusă tardiv. În rest hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 07 august 2013 a fost menţinută. c o n s t a t ă La 30 ianuarie 2007 Bronea Nisenzon a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Dimitriu, Lidia Magurean, intervenient accesoriu notarul privat Veronica Popovici cu privire la declararea nulă a testamentului. În motivarea acţiunii Bronea Nisenzon a indicat că mătuşa sa, Bronislava Şehtman a.n. 1924 a locuit în apartamentul nr. 26 din bd. Dacia 22/2 mun. Chişinău, care i-a fost transmis în proprietate în baza contractului de vînzare-cumpărare din 28 1 noiembrie 1995. A mai menţionat că Bronislava Şehtman n-a avut copii, reclamanta fiind unica rudă a ei cea mai apropiată.

La 09 septembrie 2006 Bronislava Şehtman a decedat, motivul cardiopatiei ischemice. Ulterior a aflat că la 08 septembrie 2006 a fost întocmit un testament din numele Bronislavei Şehtman pe numele Mariei Dimitriu şi Lidiei Măgurean. Consideră că Bronislava Şehtman a fost influenţată şi dusă în eroare de pîrîte, iar mătuşa sa fiind în etate şi grav bolnavă, nu a înţeles urmările acţiunilor sale, testamentul fiind întocmit împotriva voinţei acesteia. Bronea Nisenzon solicită declararea nulă a testamentului întocmit din numele Bronislavei Şehtman pe numele Mariei Dimitriu şi Lidiei Măgurean la 08 septembrie 2006. La 05 iulie 2007 Bronea Nisenzon a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, solicitînd recunoaşterea ca moştenitor legal, constatarea dreptului de proprietate prin succesiune.

În motivarea cererii suplimentare, a menţionat că la 09 septembrie 2006 a decedat mătuşa sa, Bronislava Şehtman. Gradul de rudenie cu mătuşa sa este următorul – tatăl său, Şehtman Ţalic (Rahmil), născut la 30 ianuarie 1913, decedat la 01 martie 2000 a fost fratele Bronislavei Şehtman, născută la 19 noiembrie 1924. Faptul că Ţalic Şehtman a fost tatăl său, se confirmă prin certificatul său de naştere. A mai menţionat că în prezent are numele de familie Nisenzon, deoarece la 29 iulie 1967 a înregistrat căsătoria cu Lev Nisenzon. Faptul că tatăl său Ţalic Şehtman a fost frate cu Bronislava Şehtman se confirmă prin certificatul de naştere a mătuşii sale, din care rezultă că în rubrica tatăl a fost înregistrat Şehtman Roman (Niselivici) şi prin extrasul de pe actul de naştere a lui Ţalic Şehtman, în care tatăl acestuia a fost înregistrat Ramil Şehtman.

Şehtman Roman şi Ramil a fost una şi aceiaşi persoană, deoarece numele de familie e unul şi acelaşi. A invocat că Ţalic Şehtman s-a născut în anul 1913 şi numele tatălui corect a fost înregistrat Ramil, iar Bronislava Şehtman s-a născut în anul 1924 (peste 11 ani) şi numele tatălui a fost rusificat din Rahmil în Roman, ce se confirmă prin explicaţiile oficiale ale Centrului Naţional de Terminologie ale Departamentului relaţii interetnice, în care este indicat că prenumele Rahmil (numele de familie Şehtman) este de origine ebraică. În unele documente personale acest prenume a fost rusificat după principiul fonetic şi înlocuit cu prenumele Roman, de la care a fost creat patronimicul Romanovici.

Prin urmare, prenumele Roman şi Rahmil au devenit sinonime şi sunt considerate prenume identice. De asemenea a mai menţionat că în anul 1959 Bronislava Şehtman s-a adresat cu cerere privind constatarea relaţiilor de rudenie şi faptul apartenenţei documentelor. Prin decizia Judecătoriei Soroca din 17 noiembrie 1959 a fost recunoscut faptul că toate documentele eliberate pe numele Şehtman Bronislava Romanovna aparţin Şehtman Bronislava Rahmil şi că Şehtman Bronislava Rahmil est fiica lui Şehtman Rahmil Niselevici. 2 Reclamanta consideră că documentele indicate confirmă faptul că tatăl său, Şehtman Ţalic Rahmil şi Şehtman Bronislava Rahmil au fost fraţi. Mai indică că Şehtman Bronislava nu a fost căsătorită şi copii nu a avut, tatăl său Rahmil Şehtman a decedat la 02 iunie 1958 iar mama sa Grinberg Ruşei a decedat în anul 1933, în legătură cu ce după decesul Bronislavei Şehtman moştenitori de clasa I nu sunt.

Moştenitori de clasa II ar putea fi numai tatăl său, Şehtman Ţalic, iar deoarece acesta a decedat la 01 martie 2000, reclamanta consideră că este unicul moştenitor legal după decesul Bronislavei Şehtman. Solicită să fie recunoscută moştenitor legal şi să fie constatat dreptul de proprietate prin succesiune deschisă după decesul Bronislavei Şehtman, decedată la 09 septembrie 2006. Pe parcursul examinării cauzei, la 01 septembrie 2007 Maria Dimitriu a decedat. Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 11 octombrie 2007, procesul a fost suspendat pînă la determinarea succesorilor în drepturi a Mariei Dimitriu. Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 14 mai 2008, a fost atrasă în proces în calitate de co-pîrît secţia Financiară a Preturii Botanica ca succesor în drepturi a Mariei Dimitriu.

La 08 iulie 2008 Nicolae Dimitriu a depus cerere privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi constatarea faptului acceptării succesiunii de către Maria Dimitriu. În motivarea cererii a menţionat că mama sa, Maria Dimitriu a decedat la 01 septembrie 2007. În baza testamentului din 09 septembrie 2006 mama sa a devenit moştenitoarea ½ din apartamentul nr. 26 din bd. Dacia 22/2 mun. Chişinău, moştenire acceptată prin posesie efectivă. Mama sa a locuit în acest apartament mai mult de 3 ani, pînă la decesul Bronislavei Şehtman şi pînă la decesul ei, acesta fiind locul său de trai. Menţionează că mama sa a acceptat moştenirea prin intrarea în posesie, ea locuind în apartament împreună ce Lidia Măgurean.

Nicolae Dimitriu a invocat că începînd cu anul 2006 se află în Portugalia şi nu a avut posibilitatea de a se prezenta la biroul notarial pentru a accepta succesiune. În Portugalia se află cu un statut care nu-i permite să se deplaseze în Republica Moldova, fapt care l-a împiedicat să întreprindă acţiuni întru acceptarea succesiunii. Nicolae Dimitriu solicită prelungirea termenului de acceptare a succesiunii în privinţa apartamentului nr. 26 din bd. Dacia 22/2 mun. Chişinău şi recunoaşterea faptului acceptării succesiunii de către Maria Dimitriu. Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 15 decembrie 2008, au fost conexate într-un singur proces pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Bronei Nisenzon împotriva Mariei Dimitriu, Lidia Magurean, intervenient accesoriu notarul privat Veronica Popovici şi Inspectoratul Fiscal de Stat Botanica cu privire la declararea nulităţii testamentului, recunoaşterea în calitate de moştenitor legal, constatarea dreptului de proprietate asupra întregului patrimoniu succesoral şi cererea lui Nicolae Dimitriu împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat, Oficiul Fiscal Botanica cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi recunoaşterea acceptării 3 succesiunii. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 07 august 2013, acţiunea Bronei Nisenzon a fost respinsă ca neîntemeiată din motivul depunerii de reclamantul necorespunzător.

Cererea lui Nicolae Dimitriu a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 ianuarie 2014, a fost admis din alte motive apelul declarat de către Bronea Nisenzon, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 07 august 2013 şi emisă o nouă hotătîre, prin care a fost respinsă acţiunea lui Bronei Nisenzon ca depusă tardiv. În rest hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 07 august 2013 a fost menţinută. La 21 martie 2014 avocatul Pavel Zamfir a depus în interesele Bronei Nisenzon cerere de recurs împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel.

Avocatul Pavel Zamfir, în motivarea recursului a menţionat că instanţa de apel a dispus respingerea acţiunii depusă de Bronea Nisenzon ca depusă tardiv, invocînd că reclamanta a depus cerere de chemare în judecată la 07 iunie 2011, peste mai mult de 5 ani. Însă, după cum rezultă din materialele cauzei, Bronislava Şehtman a decedat la 09 septembrie 2006, iar cererea de chemare în judecată a fost depusă la 30 ianuarie 2007, adică peste 4,5 luni după decesul mătuşii. A mai menţionat că instanţa de apel, în decizia sa nu a combătut argumentele invocate, referindu-se numai la termenii de prescripţie, fără ca tardivitatea să fi fost invocată de partea adversă. Totodată, instanţa de apel nu a indicat care anume norme materiale au fost aplicate eronat de prima instanţă.

Intimata Lidia Măgureanu, prin referinţa depusă a solicitat declararea recursului depus de Bronea Nisenzon ca inadmisibil. De asemenea, a menţionat că Bronea Nisenzon nu a acceptat succesiunea în termen şi nu a solicitat pe cale judecătorească, în ordinea art. 281 CPC constatarea faptului acceptării succesiunii după decesul Bronislavei Şehtman. Totodată, indică că recurenta nu a înaintat careva pretenţii privind constatarea legăturii de rudenie şi respectiv a gradului de rudenie cu Bronislava Şehtman, iar în lipsa constatării legăturii de rudenie cu defuncta, nu este legitimă constatarea calităţii de moştenitor legal al recurentei. Mai invocă că în timpul vieţii defunctei nu a fost stabilit in diagnostic referitor la vre-o boală psihică.

Or, prin răspunsul Spitalului Clinic de Psihiatrie se confirmă că Bronislava Şehtman nu s-a aflat niciodată la evidenţa medicului psihiatru, iar din fişa medicală a defunctei rezultă că bolile de care suferea aceasta conform fişei medicale sunt careva tulburări fizice care nu se atribuie la tulburări psihice mintale. Aceste aspecte denotă luciditatea şi discernămîntul defunctei, iar bolile fizice de care suferea aceasta nu denotă nicidecum faptul că înainte de deces defuncta nu a avut discernămînt. Mai mult ca atît, indică că din declaraţiile notarului reiese că testatoarea era slăbită de boală, însă în deplină capacitate mintală, persoană care îşi dădea seama de acţiunile sale.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente. 4 În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. S-a constatat că Bronislava Şehtman a locuit în apartamentul nr. 26 din bd.

Dacia 22/2 municipiul Chişinău. La 08 septembrie 2006, din numele Bronislavei Şehtman a fost întocmit un testament pe numele Mariei Dimitriu şi Lidiei Magureanu în privinţa apartamentului nr. 26 din bd. Dacia 22/2 municipiul Chişinău. Testamentul în cauză a fost semnat de Boris Ştepa în prezenţa martorilor Vasile Grosu şi Natalia Roman. La 09 septembrie 2006 Bronislava Şehtman a decedat. Bronea Nisenzon s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, solicitînd declararea testamentului nul, recunoaşterea ca moştenitor legal şi constatarea dreptului de proprietate prin succesiune deschisă după decesul Bronislavei Şehtman în privinţa averii acesteia, inclusiv a apartamentului litigios. Drept temei al depunerii cererii de chemare în judecată, Bronea Nisenzon a invocat faptul că tatăl său, Şehtman Ţalic (Rahmil) a fost fratele Bronislavei Şehtman.

Prima instanţă, fiind investită cu judecarea pricinii, a respins acţiunea depusă de Bronea Nisenzon din motivul depunerii de reclamantul necorespunzător, concluzionînd că nulitatea relativă a testamentului poate fi invocată exclusiv de moştenitorul legal, adică de persoana care în situaţia declarării nulităţii testamentului, patrimoniul succesoral i-ar fi revenit. Curtea de Apel Chişinău, prin decizia contestată, a admis apelul declarat de Bronea Nisenzon, însă din alte motive, concluzionînd despre necesitatea respingerii acţiunii ca depusă tardiv, invocînd drept temei faptul că reclamanta solicitînd declararea testamentului nul recunoaşterea calităţii de moştenitor legal şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra averii succesorale, rămasă după defuncta Bronislava Şehtman a depus cererea de chemare în judecată la 07 iunie 2011, peste mai mult de 5 ani.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră o astfel de concluzie eronată. Astfel, după cum rezultă din actele pricinii, Bronea Nisenzon s-a adresat cu cerere de chemare în judecată la 30 ianuarie 2007, fapt confirmat prin ştampila primei instanţe (f.d. 3 Vol. I). Deci, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie apreciază critic concluzia instanţei de apel în acest sens. Totodată, instanţa de recurs reţine că instanţa ierarhic inferioară, dispunînd respingerea acţiunii Bronei Nisenzon ca depusă cu omiterea termenului, de fapt constată că ultima este în drept de a contesta testamentul întocmit din numele Bronislavei Şehtman, dar a omis termenul de prescripţie prevăzut în art. 1474 al.

(1) Cod civil de declarare nulă a testamentului şi termenul general stabilit de art. 267 al. (1) Cod civil de prescripţie extinctivă. Curtea de Apel Chişinău, la speţa în cauză nu s-a expus asupra constatărilor instanţei de fond, precum că reclamanta nu este în drept de să conteste acest act juridic în litigiu. 5 După cum s-a stabilit, Bronea Nisenzon a solicitat declararea testamentului nul şi recunoaşterea ca moştenitor legal al Bronislavei Şehtman, invocînd că tatăl său Şehtman Ţalic (Rahmil) a fost fratele Bronislavei Şehtman, drept temei al pretenţiilor sale anexînd xero-copiile actelor de stare civilă şi anume – copia extrasului de pe actul de deces al Bronislavei Şehtman (f.d. 9 Vol. I), copia certificatului de naştere al Bronislavei Şehtman (f.d.

9 Vol. I), copia certificatului de naştere al recurentei (f.d. 7 Vol. I), copia extrasului de pe actul de naştere al lui Ţalic Şehtman (f.d. 99 Vol. I). În conformitate cu art. 117 alin. (2) Codul de procedură civilă, în calitate de probe în pricini civile se admit elementele de fapt constatate din explicaţiile părţilor şi ale altor persoane interesate în soluţionarea pricinii, din depoziţiile martorilor, din înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experţilor. În conformitate cu art. 138 alin. (4) Codul de procedură civilă, înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicîndu-se locul de aflare a originalului.

Înscrisul se depune în original cînd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanţele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau cînd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum şi în alte cazuri cînd instanţa consideră necesară prezentarea originalului. Din materialele dosarului rezultă că actele menţionate, anexate la materialele cauzei, reprezintă copii neautentificate în modul corespunzător. Astfel, prima instanţă contrar prevederilor legale menţionate a pus la baza hotărîrii sale înscrisurile în copii neautentice şi ilizibile. În acest sens, Colegiul consideră că instanţa de apel nu a dat nici o apreciere faptului că actele, în baza cărora Bronea Nisenzon a solicitat recunoaşterea ca moştenitor legal al Bronislavei Şehtman, reprezintă copii neautentificate în modul prevăzut de lege.

Aceste circumstanţe sînt apreciate de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie drept o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. În conformitate cu art. 130 alin. (4) Codul de procedură civilă, ca rezultat al aprecierii probelor, instanţa judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea preferinţei unor probe faţă de altele. Conform jurisprudenţei CEDO, instanţele de judecată, inclusiv instanţele de apel sînt obligate de a motiva hotărîrile sale.

În special, decizia trebuie să conţină circumstanţele cauzei, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei referitor la admiterea sau respingerea acţiunii, alte chestiuni ce au fost soluţionate în cadrul judecării pricinii, legea materială şi procedurală aplicată în cadrul judecării pricinii, argumentele instanţei în caz de respingere a unor probe prezentate de participanţi ş.a. În cursul examinării litigiului urmează a se da apreciere şi altor circumstanţe ale pricinii, în partea ce ţine de fondul cauzei, în măsura în care ele sunt confirmate prin probe şi relevante pentru soluţionarea corectă a litigiului. În acest sens Colegiul conchide că, instanţa de judecată urmează a ţine cont de 6 prevederile art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, potrivit căruia fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale.

Instanţa, va ţine cont de faptul că este responsabilă de determinarea definitivă a circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionarea justă a cauzei şi că în acest sens poate fi propus părţilor să prezinte probe suplimentare şi să dovedească faptele ce constituie obiectul probaţiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor, alin. (5) art. 118 Cod de procedură civilă. Erorile admise de instanţa de apel în recurs nu sînt posibil de corectat, deoarece legea nu permite administrarea şi aprecierea de noi dovezi în ordine de recurs.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că instanţa de apel a apreciat eronat probele administrate şi a emis o hotărîre cu încălcarea normelor de drept material şi procedural, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 ianuarie 2014, şi de a restitui pricina la rejudecare în instant de apel. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide Se admite recursul declarat de către avocatul Pavel Zamfir în interesele Bronei Nisenzon.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 ianuarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Bronei Nisenzon împotriva Mariei Dimitriu, Lidia Magurean, intervenient accesoriu notarul privat Veronica Popovici şi Inspectoratul Fiscal de Stat Botanica cu privire la declararea nulităţii testamentului, recunoaşterea în calitate de moştenitor legal, constatarea dreptului de proprietate asupra întregului patrimoniu succesoral şi cererea lui Nicolae Dimitriu a împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat, Oficiul Fiscal Botanica cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi constatarea faptului acceptării succesiunii, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Elena Covalenco Dumitru Mardari 7