2rc-389/14 — Cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate

Dosarul nr.2rc-389/14 prima instanţă: Iu. Cotruţă DECIZIE 11 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de către Moroz Vitalii, în pricina civilă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de societatea cu răspundere limitată „LZ-Fruct”, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2014, în partea prin care a fost declarată ca fiind tardivă cererea cu privire la validarea creanţei înaintată de către Moroz Vitalii, c o n s t a t ă Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2014,a fost dispusă intentarea procesului de insolvabilitate faţă de societatea cu răspundere limitată „LZ- Fruct”, cu desemnarea în calitate de administrator a insolvabilităţii Întreprinderea Individuală „Popa Ion”.

Totodată, a fost stabilit termenul limită de înregistrare a cererii de admitere a creanţelor, în vederea întocmirii tabelului definitiv, pentru 03 martie 2014. La 28 februarie 2014, Moroz Vitalii a înaintat cerere de admitere a creanţei în mărime de 239 150 lei. În motivarea cererii Moroz Vitalii a menţionat că creanţa în sumă de 239 150 lei, rezultă din contractul de antrepriză nr. 9 încheiat cu societatea cu răspundere limitată „LZ-Fruct”, la 20 septembrie 2010. Potrivit contractului încheiat societatea cu răspundere limitată „LZ-Fruct” s-a obligat în termenii stabiliţi, să construiască şi să dea în exploatare bunul imobil, precum şi să-l înregistreze la Oficiul Cadastral Teritorial, iar el la rîndul său, s-a obligat să achite preţul bunului imobil în mărime de 25 000 euro, conform graficului stabilit şi convenit de către părţi.

Ulterior, la 06 februarie 2011 a fost semnată între aceleaşi părţi anexa nr. 1 la contractul de antrepriză din 20 septembrie 2010, prin care a fost stabilit un nou preţ al bunului imobil, şi anume în sumă de 23 000 euro. Susţine că suma stabilită conform anexei la contractul nominalizat a fost achitată integral, pe cînd societatea cu răspundere limitată „LZ-Fruct” nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale stabilite şi convenite de către părţi. Solicită Moroz Vitalii, includerea sa în tabelul definitiv al debitorului societatea cu răspundere limitată „LZ-Fruct” ca creditor garantat cu creanţa în mărime de 239 150 lei. 1 Ulterior, la 10 martie 2014, Moroz Vitalii a înaintat cerere de completare a cererii de validare a creanţei, solicitînd includerea sa în tabelul definitiv al debitorului, ca creditor chirografar de rangul V cu creanţa în sumă de 133 700 lei.

În motivarea cererii, Moroz Vitalii a menţionat că creanţa în sumă de 133 700 lei rezultă din hotărîrea emisă de către Judecătoria Centru mun. Chişinău din 23 septembrie 2013, care a devenit definitivă la 24 octombrie 2013. Totodată menţionează că cererea prin care solicită admiterea creanţei în sumă de 133 700 lei, este depusă în termen, deoarece este una suplimentară. Consideră că termenul de depunere a creanţelor care a fost stabilit de către instanţa de insolvabilitate – 03 martie 2014, nu a fost omis. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2014, au fost repuse în termen cererile de validare a creanţelor înaintate de societatea cu răspundere limitată „Tehelectro-SV”, Svetlana Tofan şi Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău. S-au declarat tardive cererile de validare a creanţelor înaintate de Moroz Vitalii, Medvedi Semion şi Direcţia Generală locativ-comunală şi amenajare a mun. Chişinău. La 30 aprilie 2014, Moroz Vitalii a declarat recurs, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate în partea prin care a fost declarată ca fiind tardivă cererea de validare a creanţei în mărime de 133 700 lei, cu emiterea unei noi soluţii de admitere a cererii şi includerea creanţei date în tabelul definitiv al debitorului, ca creditor chirografar de rangul V. Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 stipulează că, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege.

Conform art. 111 alin. (3) Codul de procedură civilă, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui. Prin prisma normelor de drept enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Moroz Vitalii la 30 aprilie 2014, este depus în termen deoarece la materialele pricinii nu este dovada expedierii de către instanţa de insolvabilitate a încheierii emise la 07 aprilie 2014 în adresa participanţilor procesului, şi nici dovada recepţionării acesteia de către recurent.

În motivarea cererii de recurs Moroz Vitalii a menţionat că instanţa de insolvabilitate eronat a interpretat normele de drept material. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Din materialele dosarului rezultă că, prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2014, a fost dispusă intentarea procesului de insolvabilitate faţă de societatea cu răspundere limitată „LZ-Fruct”.

2 La 10 martie 2014, Moroz Vitalii a înaintat cerere de completare a cererii de validare a creanţei, solicitînd includerea în tabelul definitiv al debitorului, ca creditor chirografar de rangul V cu creanţa în sumă de 133 700 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2014, a fost declarată ca fiind tardivă cererea de validare a creanţei depuse de către Moroz Vitalii. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluzia primei instanţe întemeiată. Conform prevederilor art. 140 alin. (1) din Legea insolvabilităţii, nr. 149 din 29 iunie 2012, dacă are o creanţă faţă de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanţa, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanţelor adresată instanţei de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului.

Alineatul (2) acelaşi articol, prevede că cererea de admitere a creanţei se depune în termenul stabilit în hotărîrea de deschidere a procedurii sau în termenul indicat în notificarea administratorului provizoriu. Termenul-limită pentru creditori privind înregistrarea cererii de admitere a creanţelor în vederea întocmirii tabelului preliminar este de 30 de zile calendaristice, iar pentru întocmirea tabelului definitiv, de 45 de zile calendaristice de la data intrării în procedură. Din materialul probatoriu rezultă că instanţa de insolvabilitate a stabilit termenul limită de depunere a cererilor privind validarea creanţelor pînă la 03 martie 2014. După cum a menţionat creditorul Moroz Vitalii, creanţa în sumă de 133 700 lei s-a format în temeiul hotărîrii Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 23 septembrie 2013, prin care s-a dispus încasarea din contul societăţii cu răspundere limitată „LZ- Fruct” în beneficiul lui a sumei de 112 000 lei datorie, 20 000 lei prejudiciu moral, 1 200 lei cheltuieli pentru asistenţa juridică şi 5 000 lei taxa de stat. Hotărîrea dată a devenit definitivă la 24 octombrie 2013. Astfel, Moroz Vitalii a cunoscut cu certitudine despre existenţa datoriei formate de către debitorul societatea cu răspundere limitată „LZ-Fruct”, pînă la data limită de depunere a creanţelor în procesul de insolvabilitate intentat faţă de ultimul. Aşadar, la înaintarea cererii de admitere a creanţei în mărime de 239 150 lei, Moroz Vitalii, urma să înainteze şi creanţa formată în temeiul hotărîrii judecătoreşti.

Recurentul neîntemeiat susţine că cererea prin care solicită validarea creanţei faţă de debitor în mărime de 133 700 lei este una de completare a cererii iniţiale depuse la 28 februarie 2014, din următoarele. Instanţa de recurs notează că procesul de insolvabilitate este un proces special, al cărui desfăşurare este ghidat de Legea insolvabilităţii, care expres a prevăzut condiţiile de înaintare a creanţelor. Totodată este de reţinut că creanţa în mărime de 239 150 lei s-a format în urma contractului de antrepriză nr. 9 din 20 septembrie 2010, încheiat între debitor şi creditor, iar creanţa în mărime 133 700 lei s-a format un temeiul hotărîrii instanţei de judecată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, constată că încheierea emisă de către instanţa de insolvabilitate în partea contestată este una întemeiată, bazată pe aprecierea justă a circumstanţelor de fapt.

Potrivit celor expuse şi având în vedere faptul că, încheierea în partea contestată este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii 3 Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea. În conformitate cu art., 427 alin. 1) lit. a) şi art. 428 alin. ( 1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul depus de Moroz Vitalii. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2014, în pricina civilă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de societatea cu răspundere limitată „LZ-Fruct”.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 4