2ra-1667/14 — Constatarea faptului încorporării fiului în serviciu militar

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-1667/14 Judecător: Iu. Potînga Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruţă ÎNCHEIERE 05 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecători Tamara Chișca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Corlat Fiodor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Corlat Fiodor împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova şi Ministerul Apărării al Republicii Moldova privind constatarea ilegalităţii faptului încorporării fiului Corlat Ruslan în serviciul militar în termen, decedat în timpul obligaţiilor de serviciu militar şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 ianuarie 2014, prin care a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 09 august 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 01 martie 2012, Corlat Fiodor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva pîrîţilor Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova şi Ministerul Apărării al Republicii Moldova, privind constatarea ilegalităţii faptului încorporării fiului Corlat Ruslan în serviciul militar în termen, decedat în timpul obligaţiilor de serviciu militar şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în primăvara anului 1988, împreună cu soţia Mardari Tatiana au plecat cu traiul în Ucraina, în regiunea Poltava, r-ul Cozeliţinsk, s. Litovinevsc, iar acolo la data de 01 decembrie 1989, li s-a născut feciorul Corlat Ruslan şi ulterior, în anul 1994, din motiv că au apărut unele greutăţi, s-au întors în ţară, în r-nul Hînceşti, s. Lăpuşna, unde locuiesc pînă la momentul de faţă.

Reclamantul a menţionat că la momentul reîntoarcerii, fiul său Corlat Ruslan nu avea nici un act de identitate, doar certificatul de naştere eliberat de autorităţile ucrainene. A precizat că în vara anului 2007, reclamantul s-a adresat la secţia de paşapoarte Hînceşti, unde i-a fost refuzată eliberarea buletinului de identitate pe numele fiului, întrucît ultimul s-a născut pe teritoriul altui stat şi că pentru perfectarea documentelor este necesară o procedură specială. Între timp, reclamantul Corlat Fiodor şi fiul său Corlat Ruslan, a fost chemat la comisia de încorporare Hînceşti. Menţionează reclamantul că a întrebat cum poate ca fiul său Corlat Ruslan să efectueze serviciul militar, neavînd nici un act şi i s-a răspuns că după efectuarea serviciului militar, i se va elibera buletin de identitate.

Reclamantul a menţionat că nu a cunoscut faptul că persoanele care nu deţin cetăţenia Republicii Moldova şi nu au vîrsta de 18 ani nu pot fi încorporate la serviciul militar în termen.

Astfel, în perioada octombrie - decembrie 2007, Centrul Militar raional Hînceşti, care este un organ de specialitate al Ministerului Apărării ce realizează cerinţele legislaţiei în vigoare cu privire la evidenţa şi recrutarea cu resurse umane necesare Forţelor Armate ale Republicii Moldova, intenţionat a tăinuit datele de anchetă în ce priveşte cetăţenia pe care o poseda fiul său, nu au verificat la Ministerul Dezvoltării Informaţionale, dacă ultimul dispune de cetăţenia Republicii Moldova şi în pofida faptului că fiul reclamantului avea impedimente pentru a fi încorporat la serviciu militar în termen, Centrul Militar raional Hînceşti l-a citat pe acesta la Comisia de recrutare - încorporare şi a prezentat dosarul personal al recrutului, cu propunere ca ultimul să fie încorporat în Forţele Armate.

Consideră reclamantul, că datorită inacţiunii Ministerul Apărării, a Centrului Militar raional Hînceşti, la data 07.12.2007, sub ordinul comandantului Centrul Militar raional Hînceşti, neavînd cetăţenia Republicii Moldova şi vîrsta de 18 ani, fiul său a fost ilegal încorporat în Forţele Armate ale Republicii Moldova. Reclamantul a mai indicat că prin ordinul comandantului UM-1002 nr. 237 din data de 7 decembrie 2007, fiului Corlat Ruslan i s-a atribuit gradul militar „soldat” şi a efectuat ilegal serviciul militar pînă la data de 16 noiembrie 2008, cînd a decedat în timpul îndeplinirii obligaţiunilor de serviciu militar în termen, fapt ce a cauzat daune în proporţii considerabile.

A precizat reclamantul că pîrîtul Ministerul Apărării a încălcat grav cerinţele Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor în conflicte armate la Convenţia privind drepturile copilului, ratificat prin Legea nr. 15-XV din 06 februarie 2004, precum şi a încălcat art. 15 şi 57 din Constituţie, art. 13, 22, 24, 26, 28 din Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate, art. 2,4, 10, 11, 15, 18, 28, 48 din Legea nr. 1245-XV din 18.07.2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei şi art. 9, 19 din Hotărîrea Guvernului nr. 864 din 17.08.2005, cu privire la încorporarea cetăţenilor în serviciu militar în termen sau în cel cu termen redus.

Astfel, reclamantul Corlat Fiodor a menţionat că pîrîtul Ministerul Apărării a încălcat legile Republicii Moldova, care sunt considerate ca izvor de obligaţiuni, acţiunile întreprinse la încorporare întrunesc fapta ilicită cauzatoare de prejudicii din neglijenţă, datorită împrejurării, ce au produs un prejudiciu altei persoane, astfel îl obligă pe cel care a cauzat prejudiciu din vina sa să-l repare. Reclamantul a indicat că pîrîtul Ministerul Apărării nu şi-a îndeplinit obligaţiunile funcţionale conform legislaţiei şi regulamentelor, fiind obligat să coordoneze şi să dirijeze cu Centrul Militar raional Hînceşti lucrul secţiei de recrutare-încorporare ce ţine nemijlocit de luarea la evidenţă a recruţilor, verificarea datelor, întocmirea dosarelor personale ale recruţilor şi incorporarea finală a acestora în serviciul militar.

Mai indică reclamantul că prin sentinţa judecătoriei militare mun. Chişinău din data de 04 decembrie 2009, şeful secţiei recrutare-încorporare a Centrului Militar raional Hînceşti a fost recunoscut vinovat de săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 370 alin. (1) Cod Penal, iar prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din data de 21.01.2010, sentinţa judecătoriei militare Chişinău a fost menţinută fără modificări, ulterior, prin decizia Colegiului Penal al Curţii Supreme de Justiţie din 12 data de mai 2010, a fost declarat inadmisibil recursul ordinar şi menţinută sentinţa judecătoriei militare din data de 04.12.2009. Reclamantul Corlat Fiodor a mai precizat că la data de 18 aprilie 2011, prin hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din data de 12 mai 2010, a fost casată total sentinţa judecătoriei militare mun.

Chişinău din data de 04 decembrie 2009, deciziile Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din data de 21.01.2010 şi a Colegiului Penal al Curţii Supreme de Justiţie din data de 12 mai 2010. Reclamantul a menţionat că la data de 09.12.2009, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Militar raional Hînceşti, privind încasarea prejudiciului material şi moral, iar prin hotîrîrea judecătoriei Hînceşti din data de 23 iunie 2011, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată şi prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din data de 14 decembrie 2011, hotîrîrea judecătoriei Hînceşti din data de 23 iunie 2011 a fost menţinută în vigoare fără modificări, cererea de apel a apelantului Corlat Fiodor fiind respinsă.

Reclamantul Corlat Fiodor a precizat că în urma decesului fiului său, Corlat Ruslan, i-au fost cauzate suferinţe morale enorme, dat fiind faptul că fiul era unicul întreţinător şi fiindu-i cauzate suferinţe sufleteşti, prejudiciul moral urmează a fi recuperat din contul statului Republica Moldova şi anume din cel al Ministerului Apărării şi Guvernului, care, consideră reclamantul, răspund în mod solidar de realizarea protocolului nominalizat în legătură cu încălcarea drepturilor fundamentale, viaţa şi sănătatea militarilor încorporaţi în serviciu militar, iar în temeiul art. 8 şi 1414 Cod Civil, reclamantul consideră că încasarea sumei de 1000000 lei, ar fi echivalentul suferinţelor morale suportate.

Solicită reclamantul admiterea acţiunii, recunoaşterea ca fiind ilegală încorporarea fiului Corlat Ruslan în serviciul militar în termen şi decedat în timpul îndeplinirii obligaţiunilor de serviciu militar şi încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în beneficiul său, a sumei de 1000000 lei în calitate de prejudiciu moral cauzat prin încorporarea ilegală la serviciul militar în termen şi decesului fiului său în timpul îndeplinirii obligaţiunilor de serviciu militar. Ulterior, la data de 09 octombrie 2012, reclamantul Corlat Fiodor a depus o cerere de concretizare a cerinţelor prin care a solicitat modificarea cuantumului prejudiciului moral în sumă de 1000000 lei şi încasarea sumei de 500000 lei în beneficiul reclamantului, în legătură cu faptul achitării de către stat a unei pensii pentru pierderea întreţinătorului.

Prin hotărârea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 09 august 2013, a fost respinsă acţiunea, ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie privind adresarea în instanţa de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2014 a fost respins apelul declarat de către Corlat Fiodor şi a fost menţinută hotărârea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 09 august 2013. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 19 martie 2014, în termenul prevăzut de lege, Corlat Fiodor a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 ianuarie 2014 și a hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 09 august 2013, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că hotărîrile instanţelor inferioare sunt ilegale și neîntemeiate, bazate pe aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, concluziile instanțelor fiind în contradicție cu circumstanţele pricinii. La 21 mai 2014, Guvernul RM a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat solicitînd respingerea asestuia ca neîntemeiat. La 22 mai 2014, Ministerul Apărării RM a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat de Corla Fiodor, solicitînd declararea acestuia ca fiind inadmisibil. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Corlat Fiodor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel şi instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Corlat Fiodor ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către Corlat Fiodor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Ion Druţă