2ra-360/14 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen a hotărîrii judecătoreşti

prima instanţă: V.Micu dosarul nr. 2ra-360/14 instanţa de apel: N.Vascan, E.Clim, Iu.Cotruţă ÎNCHEIERE 29 ianuarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ţurcan Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ţurcan Ion către Ministerul Finanţelor al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin această încălcare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iulie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Ţurcan Ion şi Ministerul Finanţelor al RM, şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 21 decembrie 2012, c o n s t a t ă La 11 iulie 2012 Ţurcan Ion a depus cerere de chemare în judecată către Ministerul Finanţelor al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin această încălcare. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, în anul 1993 a încheiat un contract, privind satisfacerea serviciului militar cu Ministerul Apărării al Republicii Moldova, prin care ultimul s-a obligat în termen de un an să-1 asigure cu spaţiu locativ, în particular cu apartament compus din 3 odăi în mun. Chişinău, însă obligaţiunile contractuale nu au fost executate.

Menţionează reclamantul că prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 21 iunie 2001, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a fost obligat să-i acorde reclamantului spaţiu locativ împreună cu membrii familiei, un apartament compus din 3 odăi în mun. Chişinău, hotărîrea fiind definitivă şi irevocabilă la 07 mai 2002. Astfel, în baza hotărîrii menţionate Judecătoria Centru mun. Chişinău a eliberat titlu executoriu, iar la 31.05.2002 documentul executoriu a fost prezentat Departamentului de Executare a Deciziilor Judiciare, Direcţia Centru, însă acesta nu a fost executat. Concretizează reclamantul că, din momentul prezentării titlului executoriu spre executare forţată, a adresat o serie de cereri şi plîngeri diverselor autorităţi competente în executării hotărîrii, dar autorităţile naţionale refuză să execute hotărîrea din 21 iunie 2001, motivînd lipsa de fonduri.

Consideră reclamantul că refuzul autorităţilor competente ale statului de a executa hotărîrea judecătorească î-i violează dreptul său la un proces echitabil prevăzut de Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 21 decembrie 2012 s-a admis parţial acţiunea. S-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Ţurcan Ion, prevăzut de art.6 CEDO, la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti irevocabile. S-a dispus încasarea de la Bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în beneficial lui Ţurcan Ion prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei. În rest acţiunea s-a respins ca neîntemeiată. La 18 ianuarie 2013 Ţurcan Ion, nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe a declarat apel, solicitînd casarea parţială a hotărârii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere integrală acţiunii.

La 21 ianuarie 2013 Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a declarat apel, solicitînd casarea hotărârii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere integrală acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iulie 2013 a fost respins apelul declarat de către Ţurcan Ion şi Ministerul Finanţelor al RM, şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 21 decembrie 2012. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a constatat că, Ţurcan Ion nedispunînd de spaţiu locativ, a fost lipsit de o locuinţă sigură, neavînd posibilitatea de a asigura familiei sale un trai decent şi fiind nevoit să locuiască cu familia în cămin într-o odaie cu suprafaţa de 13,30 m2, fapt confirmat prin adeverinţa eliberată de Brigada 2 Infanterie Motorizată, cu nr. 124 din 22.05.2012 (f.d.7).

Astfel, neexecutarea hotărîrii judecătoreşti şi neacordarea lui Ţurcan Ion a spaţiului locativ, 1-a privat pe aceasta de beneficiile unei hotărîri judecătoreşti irevocabile, prin urmare fiind încălcat dreptul la executare în termen rezonabil, mai bine de 10 ani, a hotărîrii judecătoreşti irevocabile. În acest sens, instanţa de apel a menţionat că potrivit art.5 alin.(1) Legea nr.87 din 21.04.2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată.

În urma celor stabilite şi elucidate, instanţa de apel consideră că prima instanţă legal, întemeiat şi apreciind în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare, a constatat încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti irevocabile. Totodată, potrivit art. 4 alin.(1) al Legii nr.87 din 21.04.2011, sarcina probaţiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Finanţelor, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare şi suportarea costurilor şi cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.

Prin urmare, în lipsa unor probe concrete privind existenţa prejudiciului material suportat de apelant ca urmare a neexecutării hotărârii judecătoreşti, instanţa de apel a considerat că prima instanţă, întemeiat şi legal a respins cerinţa respectivă, iar argumentele apelantului Ţurcan Ion în acest sens, nu pot fi reţinute nici în instanţa de apel. La 12 noiembrie 2013 Ţurcan Ion a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului Ţurcan Ion a indicat că, consideră hotărîrile judecătoreşti ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ţurcan Ion, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Ţurcan Ion, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ţurcan Ion ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Ţurcan Ion se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru