2ra-1527/14 — Încălcarea dreptului la executare, repararea prejudiciului material şi moral

Dosar nr. 2ra-1527/14 Prima instanţă: Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Judecător: V.Micu Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: N.Vascan E.Clim Iu.Cotruţă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 04 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii: Dumitru Mardari şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ţurcan Ion către Ministerul Finanţelor al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin această încălcare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iulie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Ţurcan Ion şi Ministerul Finanţelor al RM, şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 21 decembrie 2012, ACONSTATAT : La 11 iulie 2012 Ţurcan Ion a depus cerere de chemare în judecată către Ministerul Finanţelor al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin această încălcare. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, în anul 1993 a încheiat un contract, privind satisfacerea serviciului militar cu Ministerul Apărării al Republicii Moldova, prin care ultimul s-a obligat în termen de un an să-l asigure cu spaţiu locativ, în particular cu apartament compus din 3 odăi în mun. Chişinău, însă 1 obligaţiunile contractuale nu au fost executate.

Menţionează reclamantul că prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 21 iunie 2001, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a fost obligat să-i acorde reclamantului spaţiu locativ împreună cu membrii familiei, un apartament compus din 3 odăi în mun. Chişinău, hotărîrea fiind definitivă şi irevocabilă la 07 mai 2002. Astfel, în baza hotărîrii menţionate Judecătoria Centru mun. Chişinău a eliberat titlu executoriu, iar la 31.05.2002 documentul executoriu a fost prezentat Departamentului de Executare a Deciziilor Judiciare, Direcţia Centru, însă acesta nu a fost executat. Concretizează reclamantul că, din momentul prezentării titlului executoriu spre executare forţată, a adresat o serie de cereri şi plîngeri diverselor autorităţi competente în problema executării hotărîrii, dar autorităţile naţionale refuză să execute hotărîrea din 21 iunie 2001, motivînd lipsa de fonduri.

Consideră reclamantul că refuzul autorităţilor competente ale statului de a executa hotărîrea judecătorească î-i violează dreptul său la un proces echitabil prevăzut de Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 21 decembrie 2012 s-a admis parţial acţiunea. S-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Ţurcan Ion, prevăzut de art.6 CEDO, la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti irevocabile. S-a dispus încasarea de la Bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în beneficial lui Ţurcan Ion prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei. In rest acţiunea s-a respins ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iulie 2013 a fost respins apelul declarat de către Ţurcan Ion şi Ministerul Finanţelor al RM, şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 21 decembrie 2012. La data de 12 decembrie 2013, Ţurcan Ion a contestat cu recurs decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iulie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului Ţurcan Ion a indicat că, consideră hotărîrile judecătoreşti ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate.

Prin încheierea Colegiului, Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 29 ianuarie 2014, recursul depus de către Ţurcan Ion s-a considerat inadmisibil. Invocînd ilegalitatea aceleiaşi decizii din 10 iulie 2013, la 06 martie 2014 2 Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a depus cerere de recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului Ministerul Finanţelor a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural. Totodată, mai invocă recurentul că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului.

Din actele pricinii rezultă cu certitudine că decizia instanţei de apel a fost emisă la 10 iulie 2013. Instanţa de recurs constată că la materialele cauzei nu sunt anexate probe confirmative care ar certifica data expedierii şi a recepţionării de către recurent a copiei deciziei motivate a instanţei de apel, însă, reţine faptul că la data de 12 noiembrie 2013 Ţurcanu Ion a depus recurs împotriva deciziei recurate, iar la 05 decembrie 2013, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în conformitate cu art. 439 al. (2) CPC a expediat în adresa Ministerului Finanţelor al RM copia recursului depus de către Ţurcan Ion, cu informarea concomitentă a acestora despre necesitatea obligatorie a depunerii referinţei în termenul stabilit.(f.d.67).

Avînd în vedere faptul că materialele cauzei contrazic cu vehemenţă cele menţionate de către recurentul Ministerul Finanţelor despre data recepţionării deciziei instanţei de apel, prin prisma prevederilor art. 434 CPC, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul Ministerului Finanţelor al RM depus la data de 06 martie 2014 cu omiterea termenului de declarare a recursului. Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM este inadmisibil.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. b) CPC, recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. b), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434CPC.

3 În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Finanţelor al RM inadmisibil ca tardiv. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit.b), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM se consideră inadmisibil ca tardiv.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Vera Macinskaia 4