2r-564/14 — Determinarea cotei-părţi din imobil

prima instanţă: R.Țurcanu dosarul nr. 2r-564/14 instanţa de recurs: V. Pruteanu, Iu. Cimpoi, A. Minciună DECIZIE 04 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Întreprinderea Individuală „Timotin Elena”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „BlanConstruct” împotriva Întreprinderii Individuale „Timotin Elena” și Timotin Elena cu privire la determinarea cotei-părți din imobil, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2014, prin care a fost respinsă cererea Întreprinderii Individuale „Timotin Elena” cu privire la repunerea în termenul de declararea a apelului şi restituită Întreprinderii Individuale „Timotin Elena” cererea de apel ca fiind depusă în afara termenului legal de declarare a apelului, c o n s t a t ă: La 24 octombrie 2013, SRL „BlanConstruct” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii Individuale „Timotin Elena” și Timotin Elena cu privire la determinarea cotei-părți din imobil.

În motivarea acţiunii reclamantul SRL „BlanConstruct” a indicat că la 29 aprilie 2008, i-a realizat ÎI „Timotin Elena” marfa în valoare de 30 000 lei, sumă ce urma a fi achitată imediat după întocmirea tranzacţiei, certificată prin factura nr. XT 1046898 din 29 aprilie 2008. La data de 01 noiembrie 2008 i-a mai realizat ÎI „Timotin Elena” marfă în valoare de 21 449.61 lei, ceea ce se confirmă prin factura nr. SX 6201986 din 01 noiembrie 2008, suma debitoare fiind în mărime de 51449,61 lei. Menţionează că, prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 02 iulie 2012, a fost încasat din contul ÎI „Timotin Elena” în beneficiul SRL „BlanConstruct” suma de 52 993,11 lei, din care 51 449,61 lei constituie suma neachitată în baza facturilor fiscale nr. XT 1046898 din 29 aprilie 2008 și nr. SX 6201986 din 01 noiembrie 2008 51449,61 lei, iar 1543,50 lei cheltuielile de judecată.

Ulterior, la 16 octombrie 2012, de către executorul judecătoresc a fost intentată procedura de executare nr.031-263/12, însă pînă la moment a fost imposibilă executarea hotărîrii judecătorești din 02 iulie 2012, din motiv că atît pe conturile bancare cît şi la balanţa întreprinderii, pîrîtul nu dispune de careva bunuri. Susţine că deoarece întreprinderea individuală se echivalează cu întreprinzătorul individual, în conformitate cu prevederile art.14 al Legii nr. 845 din 13 ianuarie 1992 cu 1 privire la antreprenoriat şi întreprinderi, consideră necesar ca în scopul creării posibilității de executare a hotărîrii instanței de judecată să fie stabilită cota-parte din bunurile deţinute de Timotin Elena și anume din apartamentul nr. 28 din str. Belgrad 19/2, mun.

Chișinău cu nr. cadastral 0100110.126.01.28 al cărei coproprietar este ultima. Solicită determinarea după Timotin Elena a 1/6 cotă-parte din apartamentul cu nr. cadastral 0100110.126.01.28 din str. Belgrad 19/2, mun. Chișinău și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 27 noiembrie 2013, acțiunea a fost admisă parțial fiind determinat după Timotin Elena a 1/6 cotă parte din apartamentul nr.28 din str. Belgrad 19/2, mun. Chișinău cu nr. cadastral 0100110.126.01.28 și încasat de la ÎI „Timotin Elena” în beneficiul SRL „BlanConstruct” suma de 270 lei cu titlu de taxă de stat și suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică. La 03 februarie 2014, ÎI „Timotin Elena” a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând repunerea în termen a apelului, admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe, cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2014, a fost respinsă cererea ÎI „Timotin Elena” cu privire la repunerea în termen a apelului şi restituită ÎI „Timotin Elena” cererea de apel ca fiind depusă cu omiterea neîntemeiată a termenului de declarare a apelului. La 25 aprilie 2014, ÎI „Timotin Elena” a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2014, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului, admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, cu remiterea pricinii în instanța de apel pentru examinarea apelului în fond.

În motivarea recursului recurentul ÎI „Timotin Elena” a invocat dezacordul cu încheierea instanţei de apel, susţinînd că despre hotărîrea primei instanței a aflat la data de 29 ianuarie 2014, nu a primit hotărîrea primei instanțe și nu a cunoscut motivele adoptării unei astfel de hotărîri, cauza fiind examinată în lipsa sa, iar prin hotărîrea pronunțată i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și accesul liber la justiție prevăzute de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Constituția Republicii Moldova. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Materialele cauzei atestă că copia încheierii recurate a fost expediată în adresa recurentului la data de 04 aprilie 2014, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoțire anexată la materialele cauzei (f.d.

44), iar recurentul insistă că a recepţionat încheierea motivată la 10 aprilie 2014, fapt ce se confirmă prin copia plicului anexat la recurs (f.d. 47). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la data de 25 aprilie 2014 în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care 2 urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. La caz se constată că prin încheierea din 19 martie 2014, Curtea de Apel Chișinău a dispus respingerea cererii ÎI „Timotin Elena” cu privire la repunerea în termen a cererii de apel, restituindu-i apelantei ÎI „Timotin Elena” cererea de apel ca fiind depusă în afara termenului legal de declarare a apelului. La adoptarea acestei soluţii, instanţa de apel şi-a fundamentat concluziile pe dispoziţiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Instanţa de recurs reţine că concluziile instanţei de apel cu privire la depunerea apelului de către ÎI „Timotin Elena” în afara termenului legal şi refuzul repunerii în termen a apelului sunt justificate. În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă actele dosarului, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, prin care a fost admisă acţiunea SC „BlanConstruct” SRL împotriva ÎI „Timotin Elena” şi Timotin Elena cu privire la determinarea cotei-părţi din imobil a fost emis şi pronunţat la 27 noiembrie 2013. Cu toate acestea, ÎI „Timotin Elena” a depus cererea de apel împotriva acestei hotărâri numai la 03 februarie 2013, respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.

Este de remarcat că instanţa de apel, prin prisma dispoziţiilor art. 116 CPC, care prevede că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă, corect a respins cererea cu privire la repunerea apelului în termen. Aceasta deoarece ÎI „Timotin Elena”, odată cu depunerea apelului împotriva hotărârii primei instanţe nu a făcut, prin probe incontestabile, dovada imposibilităţii îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege, or afirmarea recurentei precum că a luat cunoştinţă cu hotărîrea primei instanţe doar la 29 ianuarie 2014 este unul declarativ şi nu poate fi reţinut de către instanţa de recurs ca temei justificativ de repunere în termen de declarare a apelului, mai mult că acesta contravine materialului probator.

Astfel, din materialele cauzei se atestă că deşi, dispozitivul hotărîrii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 27 noiembrie 2013 a fost emis şi pronunţat în lipsa administratorului ÎI „Timotin Elena” Timotin Elena, însă în prezența directorului comercial a ÎI „Timotin Elena” - Timotin Vasile, care după pronunțare a primit copia dispozitivului hotărîrii, fapt ce se confirmă prin recipisa semnată în acest sens (f.d. 24) De altfel, este cert că ÎI „Timotin Elena” a avut la cunoştinţă despre existenţa prezentului litigiu şi despre soluţia adoptată de prima instanţă.

Sub acest aspect, instanţa de recurs apreciază critic argumentul recurentei cu referire la faptul că cererea de apel a fost depusă la 03 februarie 2014, deoarece despre existenţa hotărîrea primei instanţe din 27 noiembrie 2013, a aflat prin intermediul avocatului Bucicov Sergiu, numai la 29 ianuarie 2014, or este cert că despre locul, data 3 și ora emiterii și pronunțării hotărîrii primei instanțe, administratorul II „Timotin Elena” – Timotin Elena, a fost înștiințată contra semnătură, fapt ce se confirmă prin semnătura acesteia ce se conține pe coperta dosarului la rubrica informație despre actele efectuate, cu atît mai mult că şi despre examinarea cauzei recurenta a fost înştiinţată în mod legal, fapt ce se confirmă prin avizul de recepţie (f.d.

13-14). Astfel, fiind evident că atât ÎI „Timotin Elena”, cât şi administratorul Timotin Elena, având la cunoştinţă despre examinarea prezentului litigiu, precum şi existenţa hotărârii contestate, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanţă şi de a îndeplini actele procedurale în termenii prevăzuţi de lege, fapt, însă, ignorat de aceasta, ce a generat omiterea neîntemeiată a termenului prescris la depunere a apelului. Prin urmare, instanţa de recurs consideră ca fundamentată soluţia instanţei de apel cu privire la respingerea cererii de repunere în termenul de declarare a apelului.

În asemenea împrejurări nu poate constitui temei de admitere a recursului nici argumentul recurentei cu referire la faptul că cauza a fost examinată de prima instanţă în lipsa sa, or din procesul-verbal al ședinței de judecată a primei instanțe rezultă că de fapt examinarea în fond a cauzei a avut loc la data de 26 noiembrie 2013 cu participarea administratorului - Timotin Elena, iar la data de 27 noiembrie 2013, a avut loc doar emiterea și pronunțarea hotărîrii, respectiv această invocare nu constituie motiv întemeiat ce ar justifica omiterii termenului de procedură stabilit pentru declararea apelului.

În astfel de circumstanţe, nu s-au stabilit încălcări a normelor procesuale la emiterea încheierii, prin urmare, nefiind lezat nici dreptul recurentei la un proces echitabil, garantat de art. 6§1 al CEDO Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Întreprinderea Individuală „Timotin Elena”.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chișinău din 19 martie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „BlanConstruct” împotriva Întreprinderii Individuale „Timotin Elena” și Timotin Elena cu privire la determinarea cotei-părți din imobil. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva 4