- Dosarul nr.
- 3ra-662/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 4 iunie 2014
- Părțile
- Miron Alexandru vs Ministerul Apărării al RM
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-662/14 — Contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral
prima instanţă: V. Orîndaş dosarul nr. 3ra-662/14 (Judecătoria Centru mun. Chişinău) instanţa de apel: V. Pruteanu, M. Guzun, A. Minciuna (Curtea de Apel Chişinău) ÎNCHEIERE 04 iunie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Iurie Bejenaru examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Miron Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Miron Alexandru împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de către Miron Alexandru, admis apelul declarat de către Ministerul Apărării al Republicii Moldova, casată integral hotărârea Judecătoriei Centru mun.
Chişinău din 08 august 2013 şi emisă o hotărâre nouă de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 29 februarie 2012 Miron Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 08 august 2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă radierea înscrierii existente în Arhiva Armatei Naţionale privind includerea lui Miron Alexandru în lista dezertorilor, recunoscut ilegal refuzul Ministerului Apărării al Republicii Moldova de a-i atribui statutul de veteran de război şi a-i elibera legitimaţia corespunzătoare, şi obligat Ministerul Apărării să emite actul administrativ prin care lui Miron Alexandru să-i fie atribuit statutul de veteran de război şi eliberată legitimaţia în acest sens.
Acţiunea privind repararea prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de către Miron Alexandru, admis apelul declarat de către Ministerul Apărării al Republicii Moldova, casată integral hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 08 august 2013 şi emisă o hotărâre nouă de respingere a acţiunii. La 01 aprilie 2014, în termenul prevăzut de lege, Miron Alexandru prin intermediul reprezentantului-avocat Lozinschi Andrei a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2014, cerând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acţiunii.
Recurentul în motivarea recursului a invocat aprecierea arbitrară a probelor de către instanţa de apel, la caz nefiind dată o calificare corespunzătoare declaraţiilor martorilor şi înscrisurilor care certifică că dânsul a participat la acţiunile de luptă pentru integritatea şi independenţa Republicii Moldova în perioada 15 iunie 1992 – 22 iunie 1992 în s. Cocieri, r. Dubăsari şi or. Bender. Suplimentar, indică că intimatul nu a probat în mod corespunzător faptul că dânsul a dezertat de pe câmpul de luptă. Consideră că a prezentat probe suficiente ce demonstrează dreptul de a-i fi recunoscut statutul de veteran de război şi eliberată legitimaţia corespunzătoare, care au fost desconsiderate de către instanţa de apel.
Totodată, subliniază asupra motivării insuficiente a hotărârilor judecătoreşti, precum şi îşi exprimă dezacordul cu respingerea pretenţiei privind repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei de către instanţele de fond şi de apel. La 23 aprilie 2014 în adresa intimatului Ministerul Apărării al Republicii Moldova a fost expediată copia recursului declarat de către Miron Alexandru cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. La 02 iunie 2014 Ministerul Apărării al Republicii Moldova a depus referinţă la recurs, în care a invocat caracterul neîntemeiat şi abuziv al acestuia şi a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil. Menţionează că instanţa de apel a dat o apreciere corectă circumstanţelor de fapt şi de drept ale cauzei, respingând acţiunea înaintată ca fiind neîntemeiată, iar temeiurile recursului lui Miron Alexandru sunt declarative.
Suplimentar, subliniază intimatul că Curtea Supremă de Justiţie a dezvoltat o practică judiciară constantă pe categoria de cauze similare conform căreia acţiunile înaintate s-au respins. Examinând temeiurile recursului declarat de către Miron Alexandru în raport cu materialele pricinii civile şi obiecţiile expuse în referinţa Ministerului Apărării al Republicii Moldova, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Potrivit art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; 2 b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Miron Alexandru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din Codul de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.
Nu poate fi reţinut argumentul recurentului Miron Alexandru ca temei al admisibilităţii prezentului recurs precum că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele prezente la materialele cauzei, neacordând o apreciere justă declaraţiilor martorilor şi înscrisurilor care demonstrează că dânsul a participat în perioada 15 iunie 1992 – 22 iunie 1992 la acţiunile de luptă pentru integritatea şi independenţa Republicii Moldova, deoarece este declarativ, fiind invocat în exclusivitate pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. La caz se reţine că Curtea de Apel Chişinău a dat o apreciere juridică corectă probelor administrate statuând că după 22 iunie 1992, recurentul nu mai figura în componenţa efectivului Batalionului nr. 6 Infanterie motorizată şi nu a continuat să participe la acţiunile de luptă până la 13 august 1992, când acestea s-au finalizat.
Date precum că dânsul a fost exclus din lista efectivului batalionului din motive întemeiate (rănit, transferat în altă unitate militară, rechemat de Comandamentul militar), nu au fost administrate. Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului privind probarea insuficientă de către intimatul Ministerul Apărării al Republicii Moldova a faptului dezertării lui Miron Alexandru de pe câmpul de luptă, deoarece este neîntemeiat. Materialele prezente la dosar, inclusiv extrasele din arhiva Armatei Naţionale (Centrul militar Cahul) relevă în mod cert faptul că recurentul Miron Alexandru, citat de către Comisariatul militar Cantemir pentru a participa la conflictul armat 3 de pe Nistru în a. 1992, a dezertat de pe câmpul de luptă, în rezultat pierzând statutul de combatant de război şi ansamblul de drepturi şi imunităţi aferente acestuia.
În condiţiile în care acţiunea principală în contencios administrativ a fost respinsă ca fiind neîntemeiată de către instanţa de apel, acţiunea complementară de reparare a prejudiciului moral de asemenea în mod just a fost respinsă. Alte argumente invocate în recursul declarat de către Miron Alexandru nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate, şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4), fără a examina temeinicia acestora.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Miron Alexandru, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Miron Alexandru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru 4