3ra-289/14 — Contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă: M. Buşuleac dosarul nr. 3ra-289/14 (Judecătoria Cahul) instanţa de apel: Gh. Eni, N. Bondarenco, V. Movilă (Curtea de Apel Cahul) ÎNCHEIERE 16 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Zavati Vasile, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Zavati Vasile împotriva Snejanei Nitrean, intervenienţi accesorii Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Centrul militar teritorial Cahul, cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 26 noiembrie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de către Zavati Vasile şi menţinută hotărârea Judecătoriei Cahul din 31 iulie 2013, şi deciziei suplimentare a Curţii de Apel Cahul din 15 aprilie 2014 prin care s-a menţinut încheierea Judecătoriei Cahul din 07 iunie 2013, c o n s t a t ă La 05 martie 2013 Zavati Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva Snejanei Nitrean, comandatului Centrul militar teritorial Cahul, cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 07 iunie 2013 Ministerul Apărării al Republicii Moldova a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 23 iulie 2013 şi Centrul militar teritorial Cahul a fost antrenat în proces în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 31 iulie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind tardivă.

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 26 noiembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Zavati Vasile şi menţinută hotărârea Judecătoriei Cahul din 31 iulie 2013. Prin decizia suplimentară a Curţii de Apel Cahul din 15 aprilie 2014 s-a menţinut încheierea Judecătoriei Cahul din 07 iunie 2013. La 18 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Zavati Vasile a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 26 noiembrie 2013, cerând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei hotărâri noi de admitere a acţiunii înaintate. Recurentul Zavati Vasile în motivarea recursului a invocat că instanţele ierarhic inferioare au interpretat şi aplicat eronat normele de drept material.

Menţionează recurentul că instanţele de fond şi de apel în mod neîntemeiat au concluzionat asupra omiterii la caz a termenului prescripţiei de înaintare a acţiunii. Susţine că a adresat la 28 ianuarie 2013 cerere prealabilă organului ierarhic superior al celui emitent – comandatul Centrului militar teritorial Cahul Nitrean Snejana, însă nu a recepţionat vreun răspuns în termenul prevăzut de lege, iar în urma primirii răspunsului după expirarea termenului de examinare a cererii, a înaintat la 05 martie 2013 prezenta acţiune. Subliniază că din actele judecătoreşti contestate nu este clar care termen de prescripţie a fost omis şi nici actul normativ ce prevede acest termen. Suplimentar, indică Zavati Vasile, actul administrativ contestat este unul ilegal, iar acţiunea înaintată în contencios administrativ – întemeiată şi susceptibilă a fi admisă integral.

Ulterior, la 15 mai 2014 Zavati Vasile a depus supliment la recursul declarat anterior prin care şi-a exprimat dezacordul cu decizia suplimentară a Curţii de Apel Cahul din 15 aprilie 2014. În motivarea suplimentului depus, recurentul a indicat că Ministerul Apărării al Republicii Moldova nu a demonstrat prin probe admisibile şi pertinente interesul său de a interveni în prezentul proces, instanţa antrenându-l în mod ilegal. Subliniază că pretenţiile sale sunt înaintate către Nitrean Snejana, comandatul Centrului militar teritorial Cahul, care a semnat actul administrativ contestat, şi nu faţă de Ministerul Apărării. La 03 ianuarie 2014 în adresa intimaţilor Nitrean Snejana, Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Centrul militar teritorial Cahul a fost expediată copia recursului declarat de către Zavati Vasile cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs.

La 19 februarie 2014 Nitrean Snejana şi Centrul militar teritorial Cahul au depus referinţă comună la recursul declarat de către Zavati Vasile, în care au invocat caracterul neîntemeiat şi abuziv al acestuia, solicitând respingerea lui ca fiind inadmisibil. Menţionează intimaţii că instanţele de fond şi de apel în mod legitim şi corect au respins acţiunea ca fiind tardivă, iar cât priveşte fondul pretenţiilor, acestea sunt neîntemeiate. La 19 februarie 2014 şi Ministerul Apărării al Republicii Moldova a depus referinţă la recursul declarat de către Zavati Vasile, în care a pretins caracterul neîntemeiat al acestuia. Susţine intimatul, la caz lipsesc careva temeiuri legale de declarare a recursului, iar argumentele recurentului sunt nefondate.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Zavati Vasile în raport cu materialele pricinii civile şi obiecţiile intimaţilor Nitrean Snejana, Centrul militar teritorial Cahul şi Ministerul Apărării al Republicii Moldova, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). 2 Potrivit art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Zavati Vasile nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţele de fond şi de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din Codul de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Nu poate fi reţinut argumentul recurentului Zavati Vasile ca temei al admisibilităţii prezentului recurs precum că instanţele ierarhic inferioare în mod greşit au concluzionat că acţiunea sa a fost înaintată cu omiterea termenului prescripţiei, deoarece este neîntemeiat. Atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel în mod just au concluzionat asupra tardivităţii acţiunii înaintate de către recurent, aplicând prescripţia extinctivă la cererea intimaţilor Nitrean Snejana şi Ministerul Apărării al Republicii Moldova.

3 Se reţine că prin prisma art. 17 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, la cazul speţei termenul de înaintare a acţiunii a început să curgă din data când recurentul-reclamant efectiv a cunoscut despre pretinsa încălcare şi a fost familiarizat cu textul ordinului contestat – 28 ianuarie 2013, şi s- a scurs cu 30 de zile mai târziu, la 27 februarie 2013. Iar prezenta cerere de chemare în judecată a fost depusă abia la 05 martie 2013, cu încălcarea termenului de prescripţie de 30 de zile prevăzut de lege pentru categoria respectivă de cauze. Or, actele de numire, transferare, detaşare sau eliberare din funcţie (inclusiv de modificare a condiţiilor contractelor de muncă) a funcţionarilor publici, militarilor şi persoanelor cu statut militar se contestă direct în instanţa de judecată de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data când persoana a luat cunoştinţă de acest act.

Nu poate fi acceptat ca temei de casare a hotărârilor judecătoreşti atacate nici argumentul recurentului privind ilegalitatea actului administrativ contestat. Se reiterează că în cazul respingerii legale şi întemeiate a acţiunii lui Zavati Vasile ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie, instanţele de judecată nu se expun şi asupra fondului cererii de chemare în judecată. Cât priveşte antrenarea în proces în calitate de intervenient accesoriu a Ministerului Apărării al Republicii Moldova, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie evidenţiază că instanţele ierarhic inferioare în mod just l-au atras în proces, drepturilor şi intereselor acestuia la caz li se aduce o atingere directă deoarece Centrul militar teritorial Cahul, al cărui comandant este Nitrean Snejana, face parte din structura serviciilor publice desconcentrate din subordinea Ministerului.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate, şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4), fără a examina temeinicia acestora.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţele de judecată s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Zavati Vasile, ca fiind inadmisibil.

4 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Zavati Vasile se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 5